Ian 122012
 

Materialul continut in acest site este extras din opera domnului Gheorghe Sarau, (dati clic pe numele domniei sale pentru a ii cunoaste activitatea ) eminent lingvist român, autor al mai multor manuale de învățare a limbii romani.Mai precis din cartea sa Limba romani (țigănească) Manual pentru clasele de învățători romi ale Școlilor Normale (EDP, București, 1994). Activitatea dansului modial recunoscuta are rol major in ceea ce priveste limba roma

Va invit sa il contactati si sa cumparati lucrarile sale:

Lucrări publicate

Mic dicționar rom-român (Editura Kriterion, București, 1992) – cu o schiță „Morfologia dialectului vlah de varietate românească al limbii romaní”
Limba romani (țigănească). Manual pentru clasele de învățători romi ale Școlilor Normale (EDP, București, 1994)
Culegere de texte în limba țigănească. Clasele a II-a – a IV-a. Tekstonqo lil p-i rromani ćhib (vaś-e II to – IV to klàse) (EDP, București, 1995; reeditată în 1999, 2000, 2004 și 2005)
Dicționar rrom (spoitoresc) – român (Ed. Kriterion, București, 1998)
Dicționar român – rrom (căldărăresc) și Dicționar rrom (căldărăresc) – român (Ed. Kriterion, București, 1998) – coautor
Manualul de comunicare în limba rromani (EDP, București, 1999) – coautor
Culegere de texte în limba rromani. Manual pentru anii II-IV de studiu (EDP, București, 1999)
Dicționar rrom – român (Ed. Dacia, Cluj, 2000; Ed. Sigma, București, 2006)
Curs de limba rromani (Ed. Dacia, Cluj, 2000)
Ghid de conversație român – rrom (Ed. Kriterion, București, 2000)
Cele mai iubite cântece rrome (Ed. Orientul Latin, Brașov 2000) – în colaborare
Dialectul romilor spoitori din România (Ed. Universității din București, 2001)
Stilistica limbii rromani în texte (Antologie de traduceri și redactări). I stilìstika e rromane ćhibăqi teksturenθe (Amboldimatenqi aj redakcienqi antològia) (CREDIS, București, 2002)
Limba rromani (Morfologie și sintaxă) (CREDIS, București, 2002)
Manual de alfabetizare în limba rromani (Ed. Vanemonde, București, 2002)
Biblikano leksikòno. Vocabular biblic, în “Biblikane teksturenqo kidipen anθ-i rromani ćhib. Culegere de texte biblice în limba rromani” (Ed. Kriterion – Fundația Providența, București, 2002)
Dicționar român-rrom (Lexicul rrom modern, rar și vechi). Coordonarea, uniformizarea, redactarea lexicografică (Ed. Vanemonde, București, 2003)
Rromani leksikologìa (Lexicologie rromă) (Ed. Universității din București, 2004)
Ghid de practici pozitive pentru educația copiilor romi (Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii – Romani CRISS, București, 2004) – în colaborare
Limba și literatura rromani. Manual pentru clasa I. I rromani ćhib thaj i literatùra vaś i jekhto klàsa [Rromani Language and Literature] (Ed. Sigma, București, 2005)
Limba și literatura rromani. Manual pentru clasa a III-a. I rromani ćhib thaj i literatùra vaś i trinto klàsa [Rromani Language and Literature] (Ed. Sigma, București, 2005)
Limba și literatura rromani. Manual pentru clasa a IV-a. I rromani ćhib thaj i literatùra (vaś i śtarto klàsa) [(Rromani Language and Literature] (Ed. Sigma, București, 2006)
Limba și literatura rromani. Manual pentru clasa a IX-a. I rromani ćhib thaj i literatùra (vaś i enăto klàsa) [Rromani Language and Literature] (Ed. Sigma, București, 2006)
Dicționar rrom-român (Ed. Sigma, București, 2006)
Limba și literatura rromani pentru anul V de studiu. I rromani ćhib thaj i literatùra vaś o panзto siklǒvipnasqo berś) [Rromani Language and Literature] (Ed. Alpha MDN, București, 2007)
Curs practic de limba rromani pentru toți (Ed. Sigma, București, 2008), Colecția „Biblioteca rromă”, nr. 8, cu CD și cheia exercițiilor
Rromii. Incursiune în istoria și limba lor (Ed. Sigma, București, 2008), Colecția „Biblioteca Rromă”, nr. 7
Structùre rromane ćhibăqe. Structuri ale limbii rromani (Ed. Universității București, București, 2009)

Interviu TVR3 cu domnul profesor Sarau Gheorghe

Mai 172010
 

Precizări în legătură cu modalitățile de redactare a unităților lexicale în secțiunile de vocabular (Leksikòn)

1. La substantive s-a prezentat forma de singular, în calitate de cuvânt-titlu, urmată de terminația pentru plural:
lil, ~a s.m. carte.
Dacă forma de plural presupune modificări și în structura celei de singular, secvența indeclinabilă (care nu coincide neapărat cu rădacina) din cuvântul-titlu a fost separată de cea declinabilă printr-o bară „/”, iar locul tildei (~) a fost preluat, în indicarea pluralului, de cratimă, ,”-„:
ʒamutro/b, –e s.m. ginere.
Bineînțeles, cuvântul-titlu se citește făcând abstracție de bara, „/”, aceasta jucând rol doar în realizarea formei de plural. De ex.:
gilamn/o, –e va fi citit pentru singular gilamno, iar pentru plural gilamne. Când formele de singular și plural au coincis s-a adoptat următoarea soluție:
grast, -~ s.m. cal.
2. În cazul adjectivelor, au fost prezentate formele de masculin și feminin, de asemenea, cu ajutorul barei:
lol/o, -i adj. rosu.
3. La verbe s-a prezentat forma de indicativ, prezent, persoana a III-a, singular — care suplinește forma de infinitiv 4 urmată, în paranteză, de forma de perfect (pers. a III-a, sg.):
ćumidel (Perf. ćumidas) vb. tr. a săruta.
Continue reading »

Mai 172010
 

ablat. ablativ
acc. accentuat
acuz. acuzativ
adj. adjectiv; adjectival
adj. dem. adjectiv demonstrativ
adj. interog. adjectiv interogativ
adj. interog.-rel. adjectiv interogativ-relativ
adj. invar. adjectiv invariabil
adj. nehot. adjectiv nehotărit
adj. pes. adjectiv posesiv
adj. rel. adjectiv relativ
adv. adverb; adverbial
anat. anatomie
art. articulat
art. hot. articol hotărit
art. nehot. articol nehotărit
augm. augmentativ
bot. botanică
cdld. căldărăresc.; în subdialectul căldărarilor
ciur. ciurăresc;  în graiul ciurarilor
conj. conjuncție
constr. constricție
dat. dativ Continue reading »

Mai 172010
 

Litera ä, care corespunde literei ă din limba română, apare în foarte puține cuvinte, iar în pozițiile initiale doar în cuvântul äl (articolul hotărât, nominativ, plural).
Să repetăm literele alfabetului:

I. 34 litere de bază: a ä b c ć ćh d e f g h x I ï j k kh l m n o p ph r rr s ś t th u v z ź ʒ

II. 3 litere postpoziționale: Ɵ, ç , q. (numai minuscule, deoarece nu apar niciodată, în cuvinte, în pozitie inițială).

Literele Ɵ, ç și q sunt denumite „postpoziționale” deoarece apar doar în postpozițiile Ɵe(specifice locativului), Ɵar (caracteristică ablativului), çar sau ça (întâlnită la sociativ [pentru ființe] și la instrumental[pentru lucruri]) -sqo ( -sqi -sqe), nqo (-nqi, -nqe),  -aqo (-aqi, -aqe)sepecifice cazului genitiv, iar pentru desinențele -sqe, -nqe, -aqe cazului dativ.

Ɵ se citește: t laƟe „la ea”
laƟhar „de (catre) ea ” „din ea”
d (numai dupa litera n) lenƟe „la ei”, „la ele”
lenƟar „de (catre) ei, de (catre) ele „,” din ei, din ele”).
ç se citește s laça „cu ea”
ț (numai după litera n): lençar „cu ei, cu ele”).
q se citește c (precum c-ul românesc) laqe „ei, ii, i”  lesqe „lui, ii, i”
g (numai dupa litera n) lenqe „lor, le, li”  manqe „mie, imi, mi”)

III.În scriere apar și vocalele preiotacizate :

ă = ia (ja), ea
ĕ = ia (ja)
ĭ = ii (ij)
ŏ = io (jo)
ŭ = iu (ju)

Continue reading »

Mai 172010
 

Temă de casă :

1. Copiați cuvintele prezentate sub ilustrările literelor alfabetului rom!

2. Căutați  în dicțioanarele pe lecții (la secțiunile Leksikòn) câte cinci dicționare de fiecare literă și copiați-le!

3. Scrieți după dictare cuvintele de mai jos:

amal ćirikli gav jug mas rroj udar
anav ćhej grast jakh muj rrom vast
angrusti ćhon grastni kaxni musi rromni veś
bakri ćhuri gurumni kamiòno naj sap vurdon
bakro dad guruv kangli nakh sir zèbra
baro dej hotèlo kaśt nòro suv zìdo
baśno dori herbùzo kiral ohtxo śingalo zmèo
bibi drom xaning kiri opre śosoj ʒal
birovli dudum xanro kòkalo pani tover ʒamutro
baba efta xer kham patrin trănda ʒano
buzni elefànto xuxur kher petàlo trin ʒeno
buzno enb. icali lil phabaj thagar ʒinʒia
càxra familia icalo lolo phabalin thav ʒukel
cirdel fòro icalo luludĭ ràdio ućhar ʒuvli
ćàsa gad ivend manro ruv ućhalin

Continue reading »

Mai 172010
 
dad
O rrom Ïl [äl] rroma
Kon si kadava? Kon si kadala?
Kadava si jekh rrom Kadala si niśte rroma
O ʒeno Ïl [äl] ʒene
Kazom ʒene si katha? Kazom ʒene si katha
Kathe si jekh ʒeno Kathe si duj ʒene
Kon si o ʒeno? Kon si äl ʒene?
O ʒeno si jekh rrom Äl ʒene si nista rroma
Sar si o nom? Sar si äl rroma?
O rrom si zuralo Äl roma si zurala
Kathe si jekh manuś Kothe si niśte manuśa
Mar 262010
 

1. Adjectivele cu forme „extinse” (Äl paśinavnă „buxle”).

Adjectivele de acest tip reprezintă categoria cea mai răspandită, fiind în acelasi timp, adjective tipic rome, moștenite. Ele au la singular, forme de gen masculin și feminin, iar la plural forma comună pentru cele două genuri. Uneori însă se observă existența formei de feminin, plural.
Exemple de adjective din această categorie: bar/o, -i, -e mare; lol/o, -i, -e roșu; parn/o, -i,-o, -e alb etc.

Observație:
În dicționar se dau doar formele de masculin și feminin, singular: parn/o, -i adj. alb.
Continue reading »

Mar 242010
 

Substantivul

În limba romani substantivul cunoaște următoarele categorii gramaticale gen, număr, caz și determinare (articol).

O ling (Genul) Substantivele în limba romani pot fi de genul masculin (o murśikano ling) și de genul feminin (o guvlikano ling).
O gin (Numărul) Substantivele pot, fi la numărul singular (o jekhipen) sau la numărul plural, (o butipen) .

Clasificarea substantivelor de gen masculin:

Substantivele de gen masculin au în limba romani următoarele terminatii la cazul nominativ, singular:

1.  consoană: dad, dand, gad, sap etc.
2. -pe(n): miśtipe(n).
3. -mos: śukarimos.
4. -semivocală j: muj, śośoj etc.
5. -ari: veśàri, kalendari etc.
6. -ni: pani
7. -o: raklo, manro, maćho etc.
8. -o(s): fòro(s), pòdo(s), kumnàto(s) etc.
9. -i: dĭ, karavdi etc.

Continue reading »