Mar 182010
 

1. Substantivul (i navni)

Clasificarea substantivelor de gen feminin

Substantivele de gen feminin pot avea la cazul nominativ numărul singular, următoarele terminații:

1. o consoană: arman, asvin, baxt, balval, bar, bokh, bust, ćam, ćang, ćik, ćhib, dab, diz, drakh, drez, dukh, hïv, xip, jag, jakh, kat, koć, kris, len, likh, loś, mel, men, misal, mol, patrin, piśom, porr, pośom, phak(h), phal, phen, phuv, răt, sung, suv, śing, tharr, thuv, zor, ʒuv etc.
2. semivocală -j: baj, ćhaj, daj, phabaj, rroj etc.
3. vocală -a (în cuvinte provenite din împrumuturi): alfabèta, briśka, dialèkta, dùma, elemènta, familia, filozofia, fina, foàja, grafèma, koàźa, màćka, refòrma, rogoźina, telegràma, tràsta, variànta, zèbra, źirafa ș.a.m.d.
4. vocală -i: bakri, bibi, bori, butï, buzni, ćirikli, ćući, dori,gili, godï, gośni, xoli, icali, kiri, kući, khamni, khajni, khangeri, lìndri, luludï, momeli, piri, pori, phuri, rrovli,rakli, stadï, zumi, ʒuvli etc.
5. sufixul diminutival orri / [uneori -ŏrri] /: katorri, rromnŏrri ș.a.m.d.
6. terminația -i(k): angrusti(k), ćhuri(k), kangli(k) etc.
7. terminația -ni, marca femininului pentru substantive, nume de ființe, derivate de la substantive masculine perechi [categorie abordată anterior, cu prilejul tratarii substantivelor de gen masculin]. Ex.: grastni, xerni, ruvni, rromni s.a.m.d.

Pluralul substantivelor feminine la cazul nominativ

1. Substantivele feminine care la nominativ singular au terminația –i,
-ni sau -orri primesc la nominativ plural desinența -ă:bakri / bakră., bibi /bibă, bori / boră, buti / bută, buzni /buznă, ćirikli /ćiriklă, ćući /ćućă, dori / doră, gaʒi / gaʒă, gili / gilă, godi / godă, gośni / gośnă, grastni / grastnă, xerni /
xernă, xoli / xolă, icali / icală, kaxni / kalxnă, katorri / katorră, kiri / kiră, kući / kućă, khamni / khamnă, khangeri / khangeră, lìlndri / lìndră, luludì/ luludă, momeli / momelă, piri / piră, pori / poă, phuri / phură, rakli / raklă, ruvni / ruvnă, rromni / rromnă, rromnŏrri / rromnŏrră, rrvoli / rrovlă, stadï, stadă, zumi / zumă, ʒuvli/ ʒuvlă s.a.
2. Substantivele feminine care au ca terminație la nominativ singular o consoană sau semivocală –j primesc la nominativ plural desinențele –a. –ă sau cunosc forme paralele în -a și ja, după cum urmează:
a) desinența –a: baj / baja, balval / balvala, ćam , ćama, ćang/ćanga, ćik / ćika, dab / daba, drakh / drakha, dukh / dukha, xip / xipa, xïv / xïva, jag / jaga, jakh / jakha, koć / koća, kris / krisa, likh / likha, loś / lośa, piśom / piśoma, phak / phaka, sung / sunga, śing / śinga, tharr / tharra, zor / zora, ʒuv / ʒuva.
b) desinența ă: baxt / baxtă, bust / bustă, kat / kată, len / lenă, mel / melă, men / menă, mol / molă, phen / phenă, răt / rătă.

Observații:
I.  Substantivele feminine cu terminație la nominativ singular într-una din consoanele l,n,t primesc întotdeauna desinența –ă.
II.  Substantivul feminin patrin „frunză” face pluralul în patră „frunze”.
c) desinențele paralele –a și –ă: bar, ćar, ćhib, phal, phuv, suv, thuv.

Observații:
I. Substantivele arman și asvin au următoarele forme la plural: armaja, respectiv, asva.
II. Substantivele feminine daj și ćhaj au la nominativ, plural, pe lângă formele în –a și următoarele variante: da, ćha.

3. Substantivele feminine care la nominativ singular au terminația –a, rezultate din împrumuturi, primesc la nominativ plural desinența –e: briśka, briśke, dialekta / dialékte, duma / dume, koàźa / koàźe, tràsta / traàte, variànta / variànte s.a.m.d.
4.- Substantivele feminine care la nominativ singular au i(k) primesc la nominativ plural desinența –a sau -b, după cum au forma în -i, respectiv în -i(k): angrusti / angrustă sau ahgrustik/ angrustika, ćhuri / ćhură sau ćhurik / ćhurika, kangli / kanglă sau kanglik / kanglika etc.

Substantive feminine diminutive:

Sufixul diminutival caracteristic substantivelor feminine (la nominativ, singular) este -orri [-ŏrri]:
rakli + orri > raklŏrri
kat + orri > katŏrri

2. Articolul (o artiklo)

Articolul hotărât pentru substantivele de gen feminin.

În limba romani standardizată articolul hotărât pentru substantivele de gen feminin este, la nominativ singular, i, iar la nominativ, plural, este äl [ïl], ca și în cazul articolului pentru substantivele masculine, la nominativ plural.

i buzni capra (singular) äl [ïl] buznă caprele (plural)

Observații:
Evident, în limba română nu se pastrează întotdeauna genul substantivelor articulate din limba romani, ca, de ex.: i phabaj marul.

Dialectal pentru articolul hotărât caracteristic substantivelor de gen feminin (la nominativ, singular) i, exista varianta e.

Articolul nehotărât pentru substantivelor de gen feminin

La cazul nominativ, singular, articolul nehotărât, pentru substantivele de gen feminin este identic cu articolul nehotărât pentru substantivele de gen masculin de la același caz și număr, anume, jekh „o”(pentru masculin echivalăndu-se prin „un”), iar la nominativ, plural, articolul nehotărât pentru substantivele de gen feminin coincide cu articolul nehotărât pentru substantivele de gen masculin (nominativ, plural). adica, niște „niśte”.

Observație
Ca și în situația articolului hotărât pentru substantivele de gen feminin (nominativ, singular), uneori, în echivalările românești, genul substantivului însoțit de articolul nehotărât nu coincide cu genul substantivului însoțit de articolul nehotărât din limba romani, ca, de ex.:   jekh phabaj un măr (phabaj m.f. ≠ măr s.n.)
După cum se constată din exemplul de mai sus, articolul hotărât și nehotărât se acordă cu substantivul pe care îl determină în gen, număr și caz.

3. Pronumele (i saravni)

Pronumele personal (I ʒenutni sarnavni)

a) Pronumele personal la cazul Dativ

Singular Plural
Pers. I manqe „mie, îmi, -mi-„ amenqe „nouă, -ne-„
Pers. a II-a tuqe „îți, îți, ți-„ tumenqe „vouă, vă, v-„
Pers. a III-a lesqe (m.) „lui, ii, -i-„ lenqe „lor, -le-„
Pers. a III-a laqe (f.) „ei, ii, -i-„

b) Pronumele personal la cazul Acuzativ

Singular Plural
Pers. I man [var. ma] „pe mine, mă, m-„ amen [var. ame] ” pe noi, ne,-ne-„
Pers. a II-a tut [var. tu] „pe tine, -te-„ tumen [var. tume] „pe voi,vă, v-„
Pers. a III-a les [var. le] pe el, il -l-„ len „pe ei, ii, -i-„, „pe ele. le -le-„
Pers. a III-a lan [var. la] pe ea, ol -o”

Observație:
I. Posesiunea în limba romani se exprimă cu ajutorul formelor de indicativ, prezent sau imperfect, ale vb. (i)si „a fi”, care însotesc, invariabil, formele de Acuzativ ale pronumeler personale mai sus prezentate:

Singular Plural
Pers. I si + man [ma] „eu am” si + amen [ame] „noi avem”
Pers. a II-a si + tut [tu] „tu ai” si + tumen[tume] „voi aveți”
Pers. a III-a si les [le] „el are” si+len „ei au”, „ele au”
Pers. a III-a si lan [le] „ea are”

II. După cum se observă, exemplificările de mai sus se referă la forma pozitivă de posesiune, întălnită în construcții cu formele verbale ale vb (i) și de la modul indicativ, timput prezent. Construcțiile cu formele de imperfect ale vb. (i)si, folosite în exprimarea formei pozitive de posesiune, vor fi rezentate în cadrul lecției viitoare, cu prilejul studierii formelor verbului imperfect vb. (i)si.
III. Exprimarea formei negative de posesiune se va trata pe cuprinsul Lecției a IX-a.

4. Adjectivul (paśnavni)

În limba romani adjectivele sunt de două tipuri moștenite sau împrumutate

Adjectivele împrumutate se împart la rândul lor în două tipuri:

a) indeclinabile
b) cu desinența -o (sau „parțial declinabile”):
În acest tip de adjective intră adjectivele cu. desinența -o (ca, de ex., lùngo, kàlmo, krèco, slàbo, zèlena), care, la cazurile oblice, primesc desinențele facultative (ne) [adjectivele însoțite de substantive masculine, la singular și plural, și de substantive feminine, la singular] și (-na] [adjectivele însoțite de substantive de gen feminin, la plural]. De ex.: lùngo (nominativ, singular și plural, masculin și feminin) și lùngo(na) [nominativ, masculin (singular și plural) și feminin, singular], respectiv lungò(na) (nominativ, feminin, plural).

Observație:
Uneori, pe lângă aceste forme, există și variante pentru nominativ singular și plural, ca, de pildă: slàbo, slàbi, slàbă; lùngo, lùnʒi, lùnʒi, evident sub influența limbilor din Balcani.

5. Verbul (i kernavni)

Indicativul. Prezent (Indikatìvo. Akanutno vaxt)
Conjugarea verbelor la modul indicativ, timpul present
În limba romani nu există modul infinitiv. Din acest motiv, verbele vor fi prezentate în vocabulare și dicționare cu forma de indicativ, prezent, persoana a III-a, singular: aćhel vb. „a rămâne”. Când se va studia timpul perfect va fi prezentată și forma de perfect specifică persoanei a III-a, singular, plasată imediat după forma de indicativ, prezent, persoana a III-a, care suplinește infinitivul. Alte exemple: aśunel vb. a auzi; del vb. a da; del muj a striga, a da din gură; kamel vb. 1. a dori, a vrea; 2. a iubi; kerel vb. a face;
kerel butĭ a lucra; xanovel vb. a cositori, a spoi; phenel vb. a spune, a zice; telărel vb. a pleca; ʒal vb. a merge, a se duce.

Verbul kerel „a face”
Indicativ. Prezent

Singular Plural
Pers. I: me kerav amen keras
Pers. a IIa-: tu keres tumen keren
Pers. a III-a: (vov, voj) kerel von keren

Observație
După aceeasi schemă se conjugă și verbele: aćhel, aśunel, del, kamel, xanavel, phenel și telărel, până în prezent învățate.

Verbul ʒal „a merge”, „a se duce”
Indicativ prezent

Singular Plural
Pers. I: me ʒav amen ʒav
Pers. a II-a: tu ʒas tumen ʒan
Pers. a III-a: (vov, voj) ʒal von ʒan

Conjugarea verbelor la modul conjunctiv
Modul conjunctiv se realizează în limba romani cu ajutorul particulei te, asezată înaintea formelor verbale de indicativ, prezent:

Indicativ prezent Conjunctiv
Singular:
Pers. I: me kerav me te kerav
Pers. a II-a tu keres tu te keres
Pers. a III-a: (vov, voj) kerel + te = vov, voj te kerel
Plural:
Pers. 1: amen keras amen te keras
Pers. a II-a: tumen keren tumen te keren
Pers. a III-a: von keren von te keren

Observație
Evident, în cazul în care avem construcții verbale compuse din două verbe, particula te se intercalează între verbele respective: (me) kamav te kerav „(eu) vreau să fac”, (tu), phenes te kerel „(tu) spui să facă” etc.

[suffusion-the-author]

[suffusion-the-author display='description']

 Leave a Reply

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

(necesar)

(necesar)