Exerciții

Mar 222010
 
And-o gav

And-o gav

Me sem andar-o gav. And-o gav mirro si but grasta, grastnă, baśne, guruva, gurumnă, xera, xernă, bale, bakre. Paś-o gav si jekh baro veś. Katha si but ruva, ruvnă, śośoja aj sapa. Paś-o veś si jekh pani thej jekh śukar kher. Opral-o pani si niśte kaśtune pòdură. Kothe aven but ćhave thaj rakle te khelen pen khetanes*. And-o gav si śukar.

Continue reading »

Mar 172010
 

I famìlia

I famìlia

I famìlia


Man si ma jekh bari familia. Amen sam efta ʒene: me, o dad, i daj, o phral, i phen, o papu vi i mami. O dad si xoraxaj. Vov xanovel e kikavă arćićeça. Kàna o cirò si śukar, amen ʒas and-o gav, kaj si but gaʒe. Mekhas o vurdon thaj i càxra paś-o gav. I daj thaj i phen ʒan and-o gav thaj den muj: „Amen xanovas e arćićeça e kïkavă, xanovas e arćićeça e kïkavă”.
Kàna aśunen äl gaʒe, kaj kamen te xanoven e arćićeça e kïkavă, atunć iklŏn avri andar-i avlin aj phenen so kamen. I daj thaj i phen even palpale, kaj si i càxra aj kaj o dad thaj o pàpu keren butĭ. Äl kïkavă, pàla duj-trin ćàsură, si neve vi parne sar rup. I daj thaj i ćhaj telăren pàlpale and-o gav. Von den kïkavă aj äl gaʒe den lenqe love thaj xàmos anre, manro, kaxnăn, papinăn, baś nen. Äl gaʒe vi äl rroma si laćhe amala.

Continue reading »

Mar 152010
 

O masàri

O masàri

O masàri

 

O masàri bikinel but mas.

O mas

 

 

– Kin manqe niśte lon vi mas! – Me ʒav akana and-o fòros thaj kinav vi anav tuqe lon vi mas.

 

 

O dad kindăs jekh kila mas katar-o masàri thaj niśte lon vi avilo khere. „Sas kaj sas . . . ” ‘
Me aśunav k-o ràdio i paramići „Ï buzni thaj äl trin buznorre”. Si nasul kana al xurdorre na aśunen so phenel o dad vaj i daj.

Kon baśel?

 

 

O………………… O…………………

 

O…………………
Kon baśavel?

 

Von baśaven p-e garmònja

Kon gilabel?

 

 

I……………… I………………

Continue reading »

Mar 142010
 

I buzni thaj äl trin buznorre

„Sas kaj sas. .. Sas jekh dàta jekh buzni, kaj sas la trin buznorre.
And-jekh děs voj telărdăs and o veś te anel lenqe ćar. Anglal te telărel andar-o kher, phendăs lenqe te na putren o udar ʒi kana na ave] voj vi gilabel lenqe ka-o udar:

„Trin śingorra ! le, buznorrà ! len
E dajaqe o udar putaren!
Kä i daj anel tumenqe
Lonesqo dròbo and—i zäja … „ Continue reading »

Mar 132010
 
akana adv. v. a k a n a k
akanak adv. acum
amenƟe pron. pers. amen (pers. I, pl.locat., m.,f.) la noi
anda prep. în; ~ tuƟe în tine; ~ manƟe în mine
andro prep. înăuntrul, în interiorul
anel (Perf. andăs) vb. tr. a aduce
angla prep. v.anglal
angla adv. înainte
anglal prep. înaintea; ~ tulle înaintea ta. [var.: angla]
anglal adv. înainte
avel (Perf. avilăs, avilo, avili) vb. a veni
balaj ~a s.f. v. b a l a ni.
balan /i, -ă s.f. albie, covată
baśavel (Perf. basădaś) vb. intranz. 1. a cânta (la un instrument); 2. (despre dinți) a clănțăni

Continue reading »

Mar 122010
 

O manuś thaj lesque mas

01 śero cap
02 bal păr
03 ćikat frunte
04 phov sprâncene
05 jakh ochi
06 kan ureche
07 nakh nas
08 muj gură
09 ćam(b) obraz
10 vuśt buză
11 dand dinte
12 ćhim limbă
13 korr gât
14 ćhor bărbie
15 phiko umăr
16 vast brat
17 kolin piept
18 ćući sân
19 burìko buric
20 kuj[kuni] cot
21 ùnʒia unghie
22 naj deget
23 pär[per] burtă
24 maśkar talie (brâu)
25 pàlma palmă
26 punro picior
27 ćang genunchi
28 khur călcâi
29 tàlpa talpă
30 bul fund
31 eri gambă
32 rik coastă
33
34
35

Continue reading »

Mar 112010
 

O manuś thai lesque mas

Jekh rromnŏrri thaj jekh raklŏrri den dùma:
– O manuś si jekh opruno ʒivutro, kaj del godĭ, butĭkerel thaj vakărel.
Sar vi tu ʒanes, äl aver ʒivutre na ʒanen te keren butĭ, te godĭsaren, te den vòrba.
– E manuśes si les godĭ thaj, anda kodo, o manuś ʒanel te manărel, te godĭsarel, te ginel, te vakărel.
– Tu ʒanes te phenes manqe so si p-e manuśesqo śero?
– Si les p-o śero bal, kaj śaj te avel lùngo vaj xarno. Le rromnăn, misalăqe, si śukar ćhungră. And-äl ćhungră si len purane love.
– So kerel o manuś pe kanençar?
– Pe kanençar o manuś aśunel.
– Sar si o nakh e manuśesqo?
– O nakh śaj te avel lùngo, xarno vaj kïrno.
– Saj te phenes manqe so keren äl manuśa pe nakheça?
– Leça von sungan. Continue reading »

Mar 032010
 

Exerciții recapitulative:

1.

a ) Dați câte 5 exemple din fiecare categorie de substantive masculine (name de ființe și nume de lucruri) care, la cazul Nominativ, singular, au următoarele terminații: o consoană, -pe, -mos, -j, -o(s), -o, -i și sufixul diminutival -orro!
b ) Puneți substantivele, alese ca exemplificări, la cazul Nominativ (plural) și la cazurile Acuzativ, Genitiv și Instrumental] Sociativ (singular și plural)

2.

a) Alegeți câte 5 exemple din fiecare categorie de substantive feminine (nume de ființe și lucruri) care, la cazul Nominativ, singular, au terminațiile: o consoană, —j, -a, -i, -orri, -i(k), -ni.
b) Puneți substantivele, alese ca exemplificări, la cazul Nominativ (plural) și la cazurile Acuzativ, Genitiv și Instrumental/Sociativ (singular și plural)!

3. Traduceți:

1. Eu am mulți prieteni buni și deștepți.
2. Eu aveam atunci niste cărți frumoase și curate.
3. Tu ești acum fericit că poți (știi) să faci ce vrei și ai o casă frumoasă.
4. El are mulți bani și cumpără multe mere de la piață.
5. El avea copiii mici, când am mers eu la el.
6. Ea are un bunic din partea tatălui.
7. Avea și ea niste fete mici și un băiat mare.
8. Noi avem în curte niște cai și niște măgari flămânzi.
9. Cănd eu eram mic, aveam și noi niste oițe.
10. Voi aveți sate mici și orase mari.
11. Când aveați timp, cântați cântece vechi.
12. Ei aveau niște saci noi și plini, iar ele aveau căruțe roșii.
13. Ei au o mamă bună, care le aduce mâncare.
14. Ele au numai flori albe, iar ei le-au cumpărat flori roșii.

Continue reading »

Mar 022010
 
– Aśun manƟe! Putar o udar, te inklŏl avri vi tŏ phralorrol ! phenel manqe o dad.
– Av orde, ćhavorre/a. Beś tele, paśa o manƟe! Katha si tato vii na phùrdel i balval. Akana, inklŏla vi o kham.
– Laćhi de texarin, dade !a — phenel o ćhavorro. śil si man. De texarin si śil.
– Laćhi de texarin, śukarorre!a.
Sastovesto? Motho manqa sar tu sutăn, so tu dikhlăn suno?
– Me dikhlem suno kä de texarin ta avela amen but xaben, piben aj barvalipen. So xas amen?
– Si amen anre, manro, kiral, khil, thud, avdĭn.
– Dikhes, dade!a, sar and-o suno mirro! Atùnć de man niśte guglo thud aj manro khileça!
– Dikh kothe, p-i sinia, kaj si o xaben! De muj ta aven i daj thaj tirre phrala!
– Daj!a, ćhava!len thaj ćhaja!len, aven kathe te xas!
– So phanes tu, phralorr!a? Tu kames te xas? Aźukěl jekh cïra e averen. Me ʒanav kä si tumen bari bokh: xa tuqe! phendăs i daj. Avav, avav akana.

Continue reading »

Mar 012010
 

Ge-lem, ge lem lun -go -ne dro- men- çar ma-la-di-lem bax-ta-le rro-
Mi m Fa#M SiῚ

men- çar A_____ rro- ma
Mi  m Mi  m Mi m La m Fa#m

Len A ćha- va len
Si Ὶ La m Si Ὶ Mi m

Aranjament muzical și versuri:
Jarko Jovanović
(kotar—i revista, -„Etudes Tsiganes, Paris, Nr. 1—2, iunie, 1976, p. 17)

Gelem, gelem

1.
Gelem
, gelem lungone dromençar,
Maladilem baxtale rromençar.
A rromà!len, kotar tumen aven
E caxrençar, bokhale ćhavorençar?

2.
Sasa vi man bari familia,
Mudardăs lu i kali legia.
Saren ćhindăs vi rromen vi rromněn,
Maśkar lenƟe vi cikne ćhavorren.

3.
Putar devl!a te kale udara
Te śaj dikhav murri familia.
Palem ka ʒav lungone dromençar,
Ta ka phirav baxtale rromençar.

4.
Opre rroma
, isi vaxt akana,
Ajde mançar sa lumăqe rroma!
O kalo muj ta e kale jahka
Kamava len sar e kala drakha.

Gelem, gelem Transpunerea muzicală:

Valfrid Åkerlund

Aale Lindgren

( Finlanda )

Ge-lem, ge- lem lun-go ne dro men çar
A Rromá ! len ko-tar tu men a ven
ma la-di lem bax ta rro men çar
e caxren çar, bo-kha le
ćha- ven çar Ai ____ ____ ____ rro-
len ! Ai ____ ____ ____ ćha-
len ! len !

Continue reading »