compunere

compunere

Mar 222010
 
And-o gav

And-o gav

Me sem andar-o gav. And-o gav mirro si but grasta, grastnă, baśne, guruva, gurumnă, xera, xernă, bale, bakre. Paś-o gav si jekh baro veś. Katha si but ruva, ruvnă, śośoja aj sapa. Paś-o veś si jekh pani thej jekh śukar kher. Opral-o pani si niśte kaśtune pòdură. Kothe aven but ćhave thaj rakle te khelen pen khetanes*. And-o gav si śukar.

Continue reading »

Mar 172010
 

I famìlia

I famìlia

I famìlia


Man si ma jekh bari familia. Amen sam efta ʒene: me, o dad, i daj, o phral, i phen, o papu vi i mami. O dad si xoraxaj. Vov xanovel e kikavă arćićeça. Kàna o cirò si śukar, amen ʒas and-o gav, kaj si but gaʒe. Mekhas o vurdon thaj i càxra paś-o gav. I daj thaj i phen ʒan and-o gav thaj den muj: „Amen xanovas e arćićeça e kïkavă, xanovas e arćićeça e kïkavă”.
Kàna aśunen äl gaʒe, kaj kamen te xanoven e arćićeça e kïkavă, atunć iklŏn avri andar-i avlin aj phenen so kamen. I daj thaj i phen even palpale, kaj si i càxra aj kaj o dad thaj o pàpu keren butĭ. Äl kïkavă, pàla duj-trin ćàsură, si neve vi parne sar rup. I daj thaj i ćhaj telăren pàlpale and-o gav. Von den kïkavă aj äl gaʒe den lenqe love thaj xàmos anre, manro, kaxnăn, papinăn, baś nen. Äl gaʒe vi äl rroma si laćhe amala.

Continue reading »

Mar 152010
 

O masàri

O masàri

O masàri

 

O masàri bikinel but mas.

O mas

 

 

– Kin manqe niśte lon vi mas! – Me ʒav akana and-o fòros thaj kinav vi anav tuqe lon vi mas.

 

 

O dad kindăs jekh kila mas katar-o masàri thaj niśte lon vi avilo khere. „Sas kaj sas . . . ” ‘
Me aśunav k-o ràdio i paramići „Ï buzni thaj äl trin buznorre”. Si nasul kana al xurdorre na aśunen so phenel o dad vaj i daj.

Kon baśel?

 

 

O………………… O…………………

 

O…………………
Kon baśavel?

 

Von baśaven p-e garmònja

Kon gilabel?

 

 

I……………… I………………

Continue reading »

Mar 122010
 

O manuś thaj lesque mas

01 śero cap
02 bal păr
03 ćikat frunte
04 phov sprâncene
05 jakh ochi
06 kan ureche
07 nakh nas
08 muj gură
09 ćam(b) obraz
10 vuśt buză
11 dand dinte
12 ćhim limbă
13 korr gât
14 ćhor bărbie
15 phiko umăr
16 vast brat
17 kolin piept
18 ćući sân
19 burìko buric
20 kuj[kuni] cot
21 ùnʒia unghie
22 naj deget
23 pär[per] burtă
24 maśkar talie (brâu)
25 pàlma palmă
26 punro picior
27 ćang genunchi
28 khur călcâi
29 tàlpa talpă
30 bul fund
31 eri gambă
32 rik coastă
33
34
35

Continue reading »

Mar 112010
 

O manuś thai lesque mas

Jekh rromnŏrri thaj jekh raklŏrri den dùma:
– O manuś si jekh opruno ʒivutro, kaj del godĭ, butĭkerel thaj vakărel.
Sar vi tu ʒanes, äl aver ʒivutre na ʒanen te keren butĭ, te godĭsaren, te den vòrba.
– E manuśes si les godĭ thaj, anda kodo, o manuś ʒanel te manărel, te godĭsarel, te ginel, te vakărel.
– Tu ʒanes te phenes manqe so si p-e manuśesqo śero?
– Si les p-o śero bal, kaj śaj te avel lùngo vaj xarno. Le rromnăn, misalăqe, si śukar ćhungră. And-äl ćhungră si len purane love.
– So kerel o manuś pe kanençar?
– Pe kanençar o manuś aśunel.
– Sar si o nakh e manuśesqo?
– O nakh śaj te avel lùngo, xarno vaj kïrno.
– Saj te phenes manqe so keren äl manuśa pe nakheça?
– Leça von sungan. Continue reading »

Mar 022010
 
– Aśun manƟe! Putar o udar, te inklŏl avri vi tŏ phralorrol ! phenel manqe o dad.
– Av orde, ćhavorre/a. Beś tele, paśa o manƟe! Katha si tato vii na phùrdel i balval. Akana, inklŏla vi o kham.
– Laćhi de texarin, dade !a — phenel o ćhavorro. śil si man. De texarin si śil.
– Laćhi de texarin, śukarorre!a.
Sastovesto? Motho manqa sar tu sutăn, so tu dikhlăn suno?
– Me dikhlem suno kä de texarin ta avela amen but xaben, piben aj barvalipen. So xas amen?
– Si amen anre, manro, kiral, khil, thud, avdĭn.
– Dikhes, dade!a, sar and-o suno mirro! Atùnć de man niśte guglo thud aj manro khileça!
– Dikh kothe, p-i sinia, kaj si o xaben! De muj ta aven i daj thaj tirre phrala!
– Daj!a, ćhava!len thaj ćhaja!len, aven kathe te xas!
– So phanes tu, phralorr!a? Tu kames te xas? Aźukěl jekh cïra e averen. Me ʒanav kä si tumen bari bokh: xa tuqe! phendăs i daj. Avav, avav akana.

Continue reading »

Feb 272010
 

O manuś thaj äl duj ćhaja

Sas jekh manuś devlikano but;  sas les duj ćhaja. Äl děsa nakhlenas jekh pala avresƟe thaj o manuƟ kerdăs abăv pesqe ćhajanqe. E maj bară dăs la pala jekhe manuśesƟe kaj kerelas piră phuvăqe, thaj e cïknă pala avresƟe, kaj barălelas luludă. Pala but děsa, o manuś gelo vi vov ka pesqe ćhaja.
Nakhlo ka-i bari ćhaj i pućhlăs la sastimnasƟar thaj so maj kerel voj, sar si voj. I ćhaj phendăs lesqe kä si sa śukar vi laćhes, nùmaj kä si xoläriko kä naj pră but kham, savo te sukŏn lenqe o piră. Voj mothodă pe dadesqe to rugil pes vi vov ka-o Del te avel but thaj zuralo tatipen.
O manuś telărdăs te ʒal k-e aver ćhaj. Kana vov sas e averăƟe, pućhlăs la sar e anglune ćhaja. Voj phendăs lesqe kä si sa laćhes, nùmaj kä naj len
brïśind, kä lenque trebal brïśind to barŏm lenqe äl luludă. I ăhaj phendăs pe dadesqe te rugil pes e bare milaça ka-o Do] te del brïśind. O ćoro manuś so te maj kerel akana? Anda sosƟe te maj rugil pes e DevlorresƟe?
Butvar si äll manuśa kadă, von na ʒanen… so kamen na ʒanon so te keren! Thaj so te del o Devlorro kana o manuś na ʒanel so te rugil?

Pućhimata

1. Kazom ćheja sas e manuśes
2. So kerdăs o manuś o ćhejanqe pala so äl berś nakhle?
3. So korelas butĭ o manuś o bară ćhejaqe?
4. Vi o manuś o cïknă ćhajaqe?
5. So kerdăs  o phuro manuś pala but děsa?
6. So phendăs i bari ćhaj?
7. SosƟar sas voj xolăriko?
8. So rugisardăs voj e dades?
9. So phendăs i cïkni ćhaj?
10. So n-as [naj sas] len?
11. Sar rugisardăs pes voj ?
12. So keren äl manuśa butvar?`

Gramatikane bută

1. Declinați pronumele personale me, tu, vov, voj, amen, tumen, von, la cazul acuzativ.

2. Declinați pronumele reflexive pes și pen!

3. Conjugați verbul reflexiv rugil pes „a se ruga”!

4. Traduceți și declinați următoarele sintagme la cele opt cazuri învățate :

„cu patru bărbați”, „șarpe cu șapte capete”, „la patru fete”, „din cinci case”, „cu două”, „cu doi”, „cu unu”, „cu una”, „pe cinci”, „celui de al 54-lea”, „din trei”, „din trei cărți”, „de la șase oi”, „de către opt”, „din nouă paduri”!

5. Declinați la singular și plural substantivele următoare:

barvalimos; ćaćimos, laćhimos, pućhimos, sastimos, parnimosjćukarimos, ternimosl

6. Traduceți următoarele propoziții:

1. Eu am șapte copii, iar tu nu ai prea mulți.
2. Voi aveți numai trei.
3. Tu aveai niște cărți frumoase și nu aveai cu cine să citești povești.
4. El nu avea cinci mere.
5. Avea și el numai două mere și o pară.
6. Fata avea patru frunze: una era verde, iar trei erau galbene.
7. Noi aveam zece saci: doi erau goi, șapte erau plini și unul a rămas acolo.
8. N-aveți niște saci să ne dați și nouă?
9. Voi aveați case și sate bune, acum văd că nu mai aveți nimic.
10. Ce ați făcut cu ele?

7. Rețineți expresiile uzualele:

1. – Saj aśunes man? Poate mă auzi?
-Ova, ova; aśunav tut! Da, da, te aud!
2. Sar bućhos? Cum te cheamă?
3. Naj dudalo? Nu este clar?
4. Dudalo si? Este clar?
5. Le săma pe tuƟe! Ia seama! Ai grijă de tine!
6. Sode love si tut? Câți bani ai?
7. Sode love ròdes? Câți bani câștigi?
8. Sode ćhavorre si tut? Câți copii ai?
9. Sode ʒene sen? Câți inși sunteți?
8. Traduceți și învățați textul cântecului de mai jos!

DILORRE!A, ILLORRE!A
Dilorrela, illore!a, Devl!a, na mar ma[n] kadă:
So mangćs tu, dilorre!a? Kòrkoro pa äl dromorra.
Me dav tu[t] te xas, te pes, Semas i me-[je]kh dàta rrom,
Ilorre!a, so manges? Semase i me-[je]kh dàta rrom.
Devl!a, na mar ma[n] kadă, Sas ma[n] grast, sas ma[n] vurdon,
Devl!a, na mar ma[n] kadă! Sas ma[n] grast, sas ma[n] vurdon.
Kòrkoro p-äl dromorra, T-akana me na sem rrom,
Kòrkoro p-äl dromorra, Ma naj grast, ma naj vurdon.

[Cântec cules de romologul vienez Mozes Heinschink, de la Puiu, rom din județul Timiș]


Feb 162010
 

Exerciții recapitulative

1. Formați vocativul (singular și plural) de la următoarele substantive:

baśno, ćirikli, ćhej, ćhavorro, dej, manuś, phen, phuri, phuro, raklorro, rrom, rromnŏrri, ʒamutro!

2. Formați imperativul (pers. a II-a, singular și plural) de la următoarele verbe:

akharel, aśunel, avel, baśavel, beśe, bikinel, ćumidel, del, dikhelg gilabel, xal, inklel, kerel, kinel, lel, mudarel, pe], perel, putarel, phenel, ròdel, sborizel, sovel, thol, thovel, ʒanel!

3. Conjugați verbele de mai jos la modul indicativ, timpul viitor:

anel, aźukerel, baśel, ćhinel, dandarel, jubil, kamel, nakhel, phabarel, phirel, rovel, skucòvel, telămel, ʒal!

4. Conjugați în propoziții verbul:

ʒal „a merge”, „a se duce” la modul indicativ, timpul perfect!

5. Declinați substantivele masculine și feminine de mai jos la cele opt cazuri învățate, la singular și plural:

bakri, bibi, ćirikli, ćhavo, ćhej, gev, gone, grast, grastni, kaśt, len, lil, manro, menus, muj, muré, pani, paśnavni, phen, phral, phuv, rakli, rroj, rromni, sap, śośoj, ʒuvli!

6. Articulați substantivele din exercițiul nr. 5 cu articolele hotărâte și nehotărâte (singular și plural) și însoțiți-le cu adjectivele

bar/o, -i, śukar, uć/o -i! Treceți sintagmele obținute prin cele opt cazuri studiate!

7. Găsiți echivalențe în limba romani pentru următoarele expresii uzuale!

1. Bună ziua!
2. De unde ești?
3. Eu sunt din . . ( de la . . .)
4. Ce cauți acolo?
5. Să te audă Dumnezeu!
6. Știi romanes?
7. Da, știu romanes.
8. Nu, nu știu romanes.
9. Să fiți sănătoși și fericiți!
10. Ce faci?
11. Să dea Domnul!
12. Cât e ceasul?
13. Ce vrei de la el?
14. De unde vii?
15. Iartă-mă!
16. Când te-ai născut?
17. Cum să nu?
18. Unde locuiești?
19. Vino aici!
20. Intră!
21. Unde te duci?
22. Câți ani ai?
23. Rămâi cu bine (cu Dumnezeu)!
24. Mergi cu bine (cu Dumnezeu)!
25. Spune-mi . . .!
26. Stai jos!
27. Bine ai venit!
28. Îți mulțumesc!
29. Să fii fericit!
30. Stați jos!
31. Cum te cheamă?
32. Câți inși sunteți?
33. Nu este clar?
34. Este clar?
35. Poate mă auzi?
36. Da, da te aud!
37. Ia seama! (Ai grijă de tine!)
38. Cât (câți bani) câștigi?
39. Câți copii ai?
40. Bună seara!
41. Drum bun!
42. Bună-dimineată!
43. Nu-i nimic!
44. La mulți ani de ziua ta!
45. Nu mă tem de nimic!
46. Un An Nou fericit!
47. Te-ai temut?
48. La mulți ani!
49. Te rog. . .
50. Domniile voastre . . .!
51. Ce vrei? (Ce mă rogi?)
52. Poftă bună!
53. Ce poftești (dorești) de la mine?
54. Doamne, Dumnezeul nostru!
55. Ferească Domnul!
56. Care este numele tău?
57. Să-i ajute Dumnezeu!
58. Ce noutăți ne aduci?
59. Care este numele lui (al ei)?
60. Nu cunosc numele lui (al ei).
61. Să fii sănătos!
62. Numele meu este . . .
63. În sănătatea ta!
54. Habar n-am! (Nici eu nu știu!)
65. „A fost odată ca niciodată . . . „.

8. Declinați la cazul Acuzativ pronumele personale:

me, tu, vov, voj, amen, tumen, von!

9. Declinați pronumele reflexiv:

pes si pen la cele opt cazuri învățate!

10. Declinați substantivele:

barvalimos, sastimos, śukarimos la cele opt cazuri cunoscute!

11. Numărați

de la 1 la 50 (oral) și de la 50 la 100 (în scris) !

12. Conjugați verbul reflexiv

rugil pes „a se ruga”!

13. Traduceți și declinați sintagmele de mai jos:

„cu patru cocoși”, „șarpe cu șapte capete”, „la patru surori”, „din cinci sate”, „cu doi”, „cu două”, „cu unu”, „cu una”, „pe nouă”, „celui de-al 74-1ea”, „din zece”, „din trei lemne”, „de la șase capre” „de catre opt”, „din nouă guri”.

14. Traduceți următoarele propoziții!

1. Eu am trei copii, iar tu ai numai doi.
2. Eu aveam o casă frumoasă.
3. Tu aveai o fântână veche.
4. El are 50 de cărți noi.
5. El nu avea atunci mulți bani.
6. Are și ea două mere și o pară.
7. Sora mea avea cinci frunze: una era verde, două erau galbene și două erau roșii.
8. Noi avem aici, în sat, case înalte.
9. Noi aveam șapte căruțe două erau pline cu saci, țară erau goale, iar două erau pline cu fân.
10. N-aveți niște brânză acolo, la gară, pentru că vrem să cumpărăm și noi?
11. Voi aveați case și curți mari, frumoase, acum văd că nu mai aveți nimic. Le-ați vândut?
12. Ei au mulți prieteni la oraș.
13. Ei aveau ochi negri, iar ele aveau mijlocuri subțiri.
14. Ele au copii deștepți.
15. Ele aveau în păr bani vechi și noi.

15. Formați gradul comparativ de superioritate, prin procedeul sintetic, de la următoarele adjective:

bogat, bun, deștept, dulce, greu,mare, nou, sărac, umed, uscat, ugor, vechi!

16. Însoțiți substantivele:

phral, phen, ćhib, drum, ʒamutro, lil – în funcție de gen și număr – cu pronumele posesive de mai jos și declinați sintagmele obținute, la cele opt cazuri studiate: murro, murri, murre, tirro, tirri, tirre, lesqo, lesqi, lesqe, laqo, laqi, laqe, amaro, amari, amare, tumaro, tumari, tumare, lenqo, lenqi, lenqe!

17. Declinați următoarele pronume interogativ-relative:

savo, savi, save, so, kon!

18.

a) Scrieți în cuvinte numeralele cardinale 101, 110, 111, 120, 121, 130, 121, 140, 141, 150, 151, 16o, 161, 170, 171, 18o, 181, 190, 191, 200, 201, 210, 211
b) Formați numeralele ordinale de la numeralele cardinale prezentate la subpunctul a și scrieți-le!

19. Treceți sintagmele de mai jos prin toate cazurile cunoscute!

o jekhto raklo i jekhto dej
gav len
o trinto ʒeno i trinto ćhej
berś jakh
o panʒvardeś thaj ohtòto murś
gono
i panʒvardeś thaj ohtòto ʒuvli
phal

20. Clasificați, după înțeles adverbele:

anglal, atùnć, cïra, ćaćes, ći, kam, khanikaj, khere, khetanes, lokhes, maj, maśkaral, miśto, na, ova, sar, savatone, sigo, śukar!

Ʒanglăn so?

ʒanglăn so o 4-to Rromano Kongrèso and-i Varśava (8-12 Śtartonaj, 1990) oficialisardă  i rromani alfabèta? Atòska (atùnć) i Rromani Unia lăs decizia te del avri kadava kalendàri:

Rromano kalendàri e berśesqe 1991

Rromano kalendàri e berśesqe 1991

Feb 162010
 
– Sar si o murśikano gad? camasa rosie
– O murśikano gad si lolo.
camasa alba femeie
– Sar si o ʒuvlikano gud?
– O ʒuvlăno gad si parno, uźo thaj e buxle bajençar.
trei tigani
– Sar si äl rromenqe kalce?
– Lenqe kàlce si kale.
– Sar si äl te maj svenäl murśane kàlce?
lautari
– Von śaj te sven parne, lole, gri, gàlbeno, zèleno – sar rang -,lùngo thaj skùrto – sar lunʒimos -, buxle thaj tang – sar buxlimos.
– Thaj äl rromane ternenqe kàlce sar si?
barbati short
– Kana naj phure vaj phură. maśkar lenƟe, e rromane ternen si len xarne, modérno, kàlce; ʒanglăn -so äl rromane tene, kana si khetanes e phurengar vaj e phuréngar, e patĭvăƟar, na inklen angla lenƟe nùmaj and-o gad? Von trebal te xurăven pen e zabunoça.
– Äl ròkie e rromnănqe si xarne? tiganci
– Feril o Del! Na! Von si fèri lùngo!

Gramàtika

1. Adjectivul (I Paśnavni)

După formă, adjectivele rome sau cele rezultate din împrumuturi pot fi grupate în:
I.Adjective de tip buxle („cu forme extinse”, „cu trei forme”) și:
II. Adjective de tip tang („ou formă restrânsă”, „cu o singură formă”).
Categoria adjectivelor de tip buxle cunoaște cea mai largă răspândire, în ea fiind încadrate:
a) adjectivele cu desinența -alo (uneori -valo), rezultate prin derivare de la substantive de provenientă romă și uneori împrumutate:

baxt baxtal/o, -i, -e lovo loval/o, -i, -e
beng bengal/o, -i, -e mas masal/o, -i, -e
bibaxt bibaxtal/o, -i, -e mol molal/o, -i, -e
bokh bokhal/o, -i, -e muj mujal/o, -i, -e
ćik ćikal/o, -i, -e mustàca mustacal/o, -i, -e
doś dośal/o, -i, -e paj [pani] pajal/o, -i, -e
dud dudal/o, -i, -e sir siral/o, -i, -e
dukh dukhal/o, -i, -e śil śilal/o, -i, -e
ger geral/o, -i, -e śing śingal/o, -i, -e
jag jagal/o, -i, -e truś truśal/o, -i, -e
kan kanal/o, -i, -e thud thudal/o, -i, -e
kanro kanral/o, -i, -e thuv thuval/o, -i, -e
kaśt kaśtal/o, -i, -e ulèj ulejal/o, -i, -e
kiral kiralal/o, -i, -e vast vastal/o, -i, -e
kòakalo kokalal/o, -i, -e veś veśal/o, -i, -e
lim limal/o, -i, -e zor zoral/o, -i, -e
loś lośal/o, -i, -e ʒuv ʒuval/o, -i, -e

Observații
Echivalarea în limba română se face, de cele mai multe ori, prin adjective cu desinența -os ca de ex.: kaśtalo adj. lemnos, kiralalo adj. brânzos.
Unele adjective, prin schimbarea valorii gramaticale, devin substantive, care, păstrând coordonata stilistică a adjectivelor de la care provin, se înscriu în sfera argotică. De ex. de la substantivele de mai sus, kanro „marăcine”, sir „usturoi”‘, śing „corn”, prin alipirea sufixului -alo, se obțin adjectivele kanralo „marăcinos”, buruienos”, siralo „usturoiat”, śingalo ” cornut” și respectiv, prin schimbarea categoriei gramaticale, substantivele kanralo, siralo, śingalo (care, toate, înseamnă „polițai”, în exprimarea argotică).
Adjective formate cu sufixul -valo: ratvalo „sângeros”, ćhorvalo „bărbos” etc.
Uneori, apare varianta cu desinență -aslo, ca în exemplele:

kermo kermasl/o, -i, -e viermănos
kham khamasl/o, -i, -e însorit
pàća paćasl/o, -i, -e pașnic, tihnit
paja sudoare pajasl/o, -i, -e asudat
phak phakasl/o, -i, -e înaripat
spùma spumasl/o, -i, -e spumos, înspumat
varro varrasl/o, -i, -e făinos

b) adjectivele cu desinențele:
lo (unele dintre ele fiind rezultate din participii): buxl/o, -i, -e, ćajl/o, -i, -e,
dil/o, -i, -e, gugl/o, -i, -e, kal/o, -i, -e, kiśl/o, -i, -e, kovl/o, -i, -e, kuśl/o, -i, -e,
khaml/o, -i, -e, lol/o, -i, -e, melal/o, -i, -e, mul/o, -i, -e, nasval/o, -i, -e, śukl/o, -i, -e,
thul/o, -i, -e, uéhal/o, -i, -e etc.

no: cikn/o, -i, -e, parn/o, -i, -e, san/o, -i, -e, tern/o, -i, -e, tikn/o, -i, -e etc.
ro: bar/o, -i, -e, ćor/o, -i, -e, phar/o, -i, -e, phur/o, -i, -e, śudr/o, -i, -e etc.
ko: /caéuk/o, -i, -e, kerk/o, -i, -e, Zo/o/o, -i, -e, pdr/o, -i, -e, éulc/o, -i, -e etc.
go: bang/o, -i, -e, nang/o, -i, -e etc.

ćo: ćać/o, -i, -e, uć/o, -i, -e etc.
ćho: laćh/o, -i, -e etc.
to: mat/o, -i, -e, sast/o, -i, -e, tat/o, -i, -e etc.
vo: nev/o, -i, -e etc.
śo: śuś/o, -i, -e etc.
źo: biuź/o, -i, -e, uź/o, -i, -e etc.

Observație
Ordinea sufixelor este descrescătoare, fiind stabilită în funcție de frecvența rezultată din eșantioanele de unități lexicale supuse cercetărilor noastre.
e) adjectivele obținute de la substantive și adverbe cu ajutorul sufixelor –utno sau –uno:
de la substantive:

anav anavutn/o, -i, -e kernavni kernavutn/o, -i, -e
arćić arćićun/o, -i, -e manuś manuśun/o, -i, -e
barr barrun/o, -i, -e nakh nakhun/o, -i, -e
dand dandun/o, -i, -e paśkernavni paśkemavutn/o, -i, -e
děs děsutn/o, -i, -e rup rupun/o, -i, -e
gav gavun/o, -i, -e sastri sastrun/o, -i, -e
xarkum xarkun/o, -i, -e
kaśt kaśtun/o, -i, -e

de la adverbe:

akana akanutn/o, -i, -e kòrkoro korkorun/o, -i, -e
andre andrun/o, -i, -e maśkdral maśkarutn/o, -i, -e
angle anglun/o, -i, -e opral opralun/o, -i, -e
avri avrutn/o, -i, -e opre oprun/o, -i, -e
ćaćo ćaćutn/o, -i, -e tele telun/o, -i, -e
dur durutn/o, -i, -e

Observație
Tendința este de a se generaliza forma –utno.
Exemple de adjective recent omologate în limba romani standardizată

aćarutn/o, -i, -e manajutn/o, -i, -e startun/o, -i, -e
adavaxtun/o, -i, -e maśkarthemutn/o, -i, -e stilutn/o, -i, -e
agarutn/o, -i, -e maśkarʒenutn/o, -i, -e studiutn/o, -i, -e
anglis/colutn/o, -i, -e miazun/o, -i, -e sudun/o, -i, -e
avdusn/o, -i, -e nordun/o, -i, -e śajutn/o, -i, -e
bazutn/o, -i, -e orientun/o, -i, -e śerutn/o, -i, -e
biaćarutn/o, -i, -e palutn/o, -i, -e thanutn/o, -i, -e
bifavorutn/o, -i, -e paśutn/o, -i, -e themutn/o, -i, -e
ćirlatun/o, -i, -e phirutn/o, -i, -e ustadun/o, -i, -e
ćhibum/o, -i, -e racutn/o, -i, -e uvestun/o, -i, -e
favorutn/o, -i, -e sastimnun/o, -i, -e uzalćhibutn/o, -i, -e
jećhanutn/o, -i, -e savaxtun/o, -i, -e uzalutn/o, -i, -e
jekhutn/o, -i, -e sevtun/o, -i, -e ʒnum/o, -i, -e
kadrun/o, -i, -e somvaxtun/o, -i, -e

d) adjectivele cu sufixuldo (reprezentând participii):
bibold/o, -i, -e, bilond/o, -i, -e, bilstard/o, -i, -e, bolad/o, -i, -e, bold/o, -i, -e,
ćhind/o, -i, -e, xurd/o, -i, -e, laćhard/o, -i, -e, naśad/o, -i, -e, pinʒard/o, -i, -e,
phagerd/o, -i, -e, phandad/o, -i, -e, pherd/o, -i, -e etc.

e) adjectivele înqo, –qi, -. (reprezentând desinențe de Genitiv (singular și plural)):
-aq/o, -i, -e [-aq/o, -i, -e]: ćhejaq/o, -i, -e, phonăq/o, -i, -e, ratăq/o, -i, -e etc.
-esq/o, -i, -e [-osq/o, -i, -e]: dadesq/o, -i, -e, ivendesq/o, -i, -e, grastesq/o, -i, -e etc.
-enq/o, -i, -e [-ănq/o, -i, -e]: balenq/o, -i, -e, dadenq/o, -i, -e, murśenq/o, -i, -e etc.
Observație
În această categorie intră și adjectivele obginute din substantive
însoțite de prepoziția bi „fără”: bi dadosg/o, -i, -e, „fără de tată”, bi śeresq/o, -i, -e „fără de cap” etc.
f) adjectivele cu desinențaikano:
devlikan/o, -i, -e, gaʒikan/o, -i, -e, mulikan/o, -i, -e, murśikan/o, -i, -e, phralikan/o, -i, -e, rrajkan/o, -i, -e, ʒuvlikan/o, -i, -e etc.
Observație
În această categorie intră și adjectivele care denumesc naționalitățile ca de ex.:

arabikan/o, -i, -e hindi(kan/o, -i, -e) panʒabikan/o, -i, -e
ejrikan/o, -i, -e indikan/o, -i, -e raʒastanikan/o, -i, -e
clinikan/o, -i, -e ivritikan/o, -i, -e saamikan/o, -i, -e
englezikan/o, -i, -e jidiś(ikan/o, -i, -e) serbikan/o, -i, -e
farsikcan/o, -i, -e jugoslavikan/o, -i, -e slovakikan/o, -i, -e
germanikcan/o, -i, -e kroatikan/o, -i, -e turkikan/o, -i, -e
grekikan/o, -i, -e magjarikan/o, -i, -e vizantikan/o, -i, -e

g) adjectivele cu desinențaano:
balan/o, -i, -e, xoran/o, -i, -e xoraxan/o, -i, -e, ilan/o, -i, -e, khetan/o, -i, -e,
murśan/o, -i, -e, phuran/o, -i, -e, rroman/o, -i, -e etc.
h) adjective cu sufixulanglo:
butʒangl/o, -i, -e, punrangl/o, -i, -o, phangl/o, -i, -e etc.
Observație
Multe dintre aceste adjective provin, de fapt din participii.
i) adjective cu desinența -din(d)o:
amboldin/o, -i, -e, armandin/o, -i, -e, ćhumudin/o, -i, -e, khundin/o, -i, -e, phurdin/o, -i, -e etc.
j) adjective cu desinența : –amno:
balamn/o, -i, -e, daramn/o, -i, -e, xoxamn/o, -i, -e, izdramn/o, -i, -e, piramn/o, -i -e etc.
k) adjective cu desinența : –avno:
dukhavn/o, -i, -e

Feb 162010
 

port popular tiganesc
And-i bar, jekh ćhavo del diima jokho rakleça. O raklo pućhel o ćhaves save si äl ćàle e rromenqe. O ćhavo phenel:
– Äl càle e rromane murśenqe si: i kàlca, o gad, i stadĭk (vaj i päläria) i brićàra, o zabùno (vaj o pinźàko) äl murśane kheră aj tiraxa, äl murśane papùća, i ivendesqi raxami.
– Sar si o murśikano gad?
– Vov śaj te avel parno, kalo, lolo vaj do aver rang.
– Kadă si vi amenƟe, e gaʒenƟe!
– Sa kadă si vi äl kàlce, savo śaj te aven kale, parne, lole, gri, gàlbeno
– sar rang -, lùngo vaj xarne – sar lunʒimos -, buxle vaj tang, sar buxlimos.
– Me dikhlem kä e torne ćhavon si len vi skùrto kàlcoe, naj kadă?
– Kadă si, fèri tu trebal te ʒanes kä von na inklŏn nivar angla-e phurenƟe thaj e phurănƟe kadăl E patïvăƟar, von na inklŏn angla lenƟe nić atùnć, sar misalăqe, kana si xurăvde nùmaj and-o gad!
– Śukar si kana äl terne patĭvon o phuron thaj o phurŚn! Saj tu phenes manqe save si äl càle e rromnănqe?
– Äl càle e rromane ʒuvlănqe si: o ʒuvlikano gad o bux1o bajençar, o dikhlo, i ròkia, i kätrìnca, äl ʒuv1ikano kheră save śaj te aven bare patumençar , i còxa (i fïsta), o gùlero o rokăqo, äl ʒuvlăne papùća vi, kana avel o ivend, o ʒuvlăqo zabùno vaj i raxami.
– Sar me dikhav, o rromnăn si len maj but càle sar si e rromen.
– Ova, ova! Trebal te ʒanes so e rromnan si len pot but càle. Len si but xurăvimatas, sar misalăqe: koćàka, sumnakune love (gàlbi), zlàga, telără – save äl rromnă khuven leix and-el ćungră -, pléteră, o śiro e galbençar, sumnakune angrustă thaj but aver.
– Nais tuqe, amàl!a, vaś-i informàcia, kaj si man but importànto, odolesqe so mangav te kerav jekh butŏrri vaś-e aćara aj tradicia e rromenqe and-i Rumùnia.
– Naj sosqe! Aćh Devleça!
– Ʒa Devleça, amal!a.

Pućhimata

1. Save si äl càle e rromane murśenqe?
2. Sar si o murśano gad?
3. Sar si i kàlca?
4. Sar si äl kàlce e terne ćhavenqe?
5. Sar inklŏn von kana maśkar lenƟe si äl phure thaj äl phură.
6. Save si äl càle e rromnănqe?
7. Save si lenqe xurăvimata?

Gramatikane bută

1. Formați adjective cu ajutorul sufixului -alo, de la următoarele substantive, pe care, în prealabil, le veți traduce în limba romani!

apă foame lemn noroc ureche
ban foc lumină os usturoi
brânză frig mărăcine oțel
bucurie fum miere pădure
carne greșeală mână păduche
corn gură muc putere
diavol lacrimă mustață râie
durere lapte nefericire ulei

2. Traduceți următoarele cuvinte în limba romană:

bărbos, făinos, înaripat, însorit, înspumat, pașnic, polițai, traspirat, sângeros, viermănos!

3. Traduceți cuvintele de mai jos, în limba romani și grupați-le după desinențele comune.

acru bun gros murdar roșu surd
adevărat cald încet (ușor) nebun sănătos șchiop
alb copt larg necurat sărac tânăr
amar curat mare negru sătul transpirat
bătrân dulce mic nou slab (uscațiv) umbros
beat gol moale plin smuls uscat
bolnav greu mort rece subțire

4. Formați adjective, prin derivare cu ajutorul sufixului -utno (-uno), de la următoarele cuvinte!

akana arćić dand xarkum manuś opre
anav avri děs kaśt maśkaral paśkernavni
andre barr dur kernavni nakh rup
angle ćaćo gav kòrkoro opral sastri
tele

5. Traduceți în limba romani cuvintele și sintagmele de mai jos și grupați adjectivele obținute după desinențele comune!

arab(ic); arăbesc femeiesc mărunt, (scund)
(de) bărbat; (al) frățesc mincinos
bărbatului fugit mort
bizantin german nebotezat
botezat grec(csc) nesărat
(de) cal; (al) calului hindi nostalgic
comun (de) iarnă; (al) iernii (de) păr; (al) părului
cunoscut idig, păros
domnesc indian plin
dumnezeiesc inimos rom; (perfor.) țigănesc;
elen iubit (de) seară; (al) serii
englez(esc) ivrit (da) soră; (al) sorei
(de) fată; (al) fetei imbunătățit (dres, reparat) spoitoresc
fără de cap legat turcesc
fără de tată maghiar uitat
vechi

6.

a) Copiați lista de adjective prezentate în cadrul părții de gramatică
(Gramàtika: subpunctul c, paragraful Exemple de adjective) și căutați sensurile adjectivelar în vocabularul de la sfârșitul lecției!
b) Cu zece dintre adjectivele respective formați propozitii!

7. Formați propoziții cu sintagmele obținute prin combinarea adjectivelor următoare cu substantivele prezentate în Lista de cuvinte de mai jos:

adavaxtrun/o, -i, -e jekhutn/o, -i, -e śajutn/o, -i, -e
agorutn/o, -i, -e maśkarthamutn/o, -i, -e thanutn/o, -i, -e
akanutn/o, -i, -e phirutn/o, -i, -e themutn/o, -i, -e
bazutn/o, -i, -e racutn/o, -i, -e ʒemutn/o, -i, -e
chibutn/o, -i, -e savaxtun/o, -i, -e

Lista cu substantivele de folosit:

bibliografi/a, -e, s.f. bibliografie koordinàci/a, -e s.f. coordonare
èr/e, -e eră kultùr/a, -e, s.f. cultură
hakaj, ~ a s.m. drept (la ceva) marginalizàci/a, -e s.f. marginalizare
komunikàci/a, -e s.f. comunicație migràci/a, -e, s.f. migrare
koncèpci/a, -e, s.f. concepție okàzi/a, -e s.f. ocazie
kongrès/o -ură s.m. congress progràm/a, -e s.f. program
konklùzi/a, -e concluzie relàci/a, -e s.f. relație