gramatica

Mai 172010
 

Precizări în legătură cu modalitățile de redactare a unităților lexicale în secțiunile de vocabular (Leksikòn)

1. La substantive s-a prezentat forma de singular, în calitate de cuvânt-titlu, urmată de terminația pentru plural:
lil, ~a s.m. carte.
Dacă forma de plural presupune modificări și în structura celei de singular, secvența indeclinabilă (care nu coincide neapărat cu rădacina) din cuvântul-titlu a fost separată de cea declinabilă printr-o bară „/”, iar locul tildei (~) a fost preluat, în indicarea pluralului, de cratimă, ,”-„:
ʒamutro/b, –e s.m. ginere.
Bineînțeles, cuvântul-titlu se citește făcând abstracție de bara, „/”, aceasta jucând rol doar în realizarea formei de plural. De ex.:
gilamn/o, –e va fi citit pentru singular gilamno, iar pentru plural gilamne. Când formele de singular și plural au coincis s-a adoptat următoarea soluție:
grast, -~ s.m. cal.
2. În cazul adjectivelor, au fost prezentate formele de masculin și feminin, de asemenea, cu ajutorul barei:
lol/o, -i adj. rosu.
3. La verbe s-a prezentat forma de indicativ, prezent, persoana a III-a, singular — care suplinește forma de infinitiv 4 urmată, în paranteză, de forma de perfect (pers. a III-a, sg.):
ćumidel (Perf. ćumidas) vb. tr. a săruta.
Continue reading »

Mai 172010
 

ablat. ablativ
acc. accentuat
acuz. acuzativ
adj. adjectiv; adjectival
adj. dem. adjectiv demonstrativ
adj. interog. adjectiv interogativ
adj. interog.-rel. adjectiv interogativ-relativ
adj. invar. adjectiv invariabil
adj. nehot. adjectiv nehotărit
adj. pes. adjectiv posesiv
adj. rel. adjectiv relativ
adv. adverb; adverbial
anat. anatomie
art. articulat
art. hot. articol hotărit
art. nehot. articol nehotărit
augm. augmentativ
bot. botanică
cdld. căldărăresc.; în subdialectul căldărarilor
ciur. ciurăresc;  în graiul ciurarilor
conj. conjuncție
constr. constricție
dat. dativ Continue reading »

Mai 172010
 

Litera ä, care corespunde literei ă din limba română, apare în foarte puține cuvinte, iar în pozițiile initiale doar în cuvântul äl (articolul hotărât, nominativ, plural).
Să repetăm literele alfabetului:

I. 34 litere de bază: a ä b c ć ćh d e f g h x I ï j k kh l m n o p ph r rr s ś t th u v z ź ʒ

II. 3 litere postpoziționale: Ɵ, ç , q. (numai minuscule, deoarece nu apar niciodată, în cuvinte, în pozitie inițială).

Literele Ɵ, ç și q sunt denumite „postpoziționale” deoarece apar doar în postpozițiile Ɵe(specifice locativului), Ɵar (caracteristică ablativului), çar sau ça (întâlnită la sociativ [pentru ființe] și la instrumental[pentru lucruri]) -sqo ( -sqi -sqe), nqo (-nqi, -nqe),  -aqo (-aqi, -aqe)sepecifice cazului genitiv, iar pentru desinențele -sqe, -nqe, -aqe cazului dativ.

Ɵ se citește: t laƟe „la ea”
laƟhar „de (catre) ea ” „din ea”
d (numai dupa litera n) lenƟe „la ei”, „la ele”
lenƟar „de (catre) ei, de (catre) ele „,” din ei, din ele”).
ç se citește s laça „cu ea”
ț (numai după litera n): lençar „cu ei, cu ele”).
q se citește c (precum c-ul românesc) laqe „ei, ii, i”  lesqe „lui, ii, i”
g (numai dupa litera n) lenqe „lor, le, li”  manqe „mie, imi, mi”)

III.În scriere apar și vocalele preiotacizate :

ă = ia (ja), ea
ĕ = ia (ja)
ĭ = ii (ij)
ŏ = io (jo)
ŭ = iu (ju)

Continue reading »

Mai 172010
 
dad
O rrom Ïl [äl] rroma
Kon si kadava? Kon si kadala?
Kadava si jekh rrom Kadala si niśte rroma
O ʒeno Ïl [äl] ʒene
Kazom ʒene si katha? Kazom ʒene si katha
Kathe si jekh ʒeno Kathe si duj ʒene
Kon si o ʒeno? Kon si äl ʒene?
O ʒeno si jekh rrom Äl ʒene si nista rroma
Sar si o nom? Sar si äl rroma?
O rrom si zuralo Äl roma si zurala
Kathe si jekh manuś Kothe si niśte manuśa
Mar 262010
 

1. Adjectivele cu forme „extinse” (Äl paśinavnă „buxle”).

Adjectivele de acest tip reprezintă categoria cea mai răspandită, fiind în acelasi timp, adjective tipic rome, moștenite. Ele au la singular, forme de gen masculin și feminin, iar la plural forma comună pentru cele două genuri. Uneori însă se observă existența formei de feminin, plural.
Exemple de adjective din această categorie: bar/o, -i, -e mare; lol/o, -i, -e roșu; parn/o, -i,-o, -e alb etc.

Observație:
În dicționar se dau doar formele de masculin și feminin, singular: parn/o, -i adj. alb.
Continue reading »

Mar 242010
 

Substantivul

În limba romani substantivul cunoaște următoarele categorii gramaticale gen, număr, caz și determinare (articol).

O ling (Genul) Substantivele în limba romani pot fi de genul masculin (o murśikano ling) și de genul feminin (o guvlikano ling).
O gin (Numărul) Substantivele pot, fi la numărul singular (o jekhipen) sau la numărul plural, (o butipen) .

Clasificarea substantivelor de gen masculin:

Substantivele de gen masculin au în limba romani următoarele terminatii la cazul nominativ, singular:

1.  consoană: dad, dand, gad, sap etc.
2. -pe(n): miśtipe(n).
3. -mos: śukarimos.
4. -semivocală j: muj, śośoj etc.
5. -ari: veśàri, kalendari etc.
6. -ni: pani
7. -o: raklo, manro, maćho etc.
8. -o(s): fòro(s), pòdo(s), kumnàto(s) etc.
9. -i: dĭ, karavdi etc.

Continue reading »

Mar 212010
 

1. Conjugați la modul indicativ prezent verbul(i) și „a fi” prin completatea formelor verbale corespunzătoare, și traduceți cuvintele din paranteză.

Me ……. (rom) Amen ……. (copii de altă etnie decat cea romă)
Tu ……… (gagiu) Tumen …….. (gagii)
Vov ….. (copil de etnie romă) Von …… (copii de etnie romă)
Voj …….. (femeie de etnie romă (peior.) țigancă, romancă) Von …… (femei de etnie romă; (peior.) țigănci, romance)

2. Articulați următoarele substantive masculine cu articol hotărât, la nominativ, singular și plural: bal, balàuros, balo, bakro, barr, berś, bukhorro, ćaćimos, ćèrbos, ćhavo, dad, děsorro, drab, fòros, gad, gav, gaʒo, gona, grast, guruv,
kan, kumnatos, kurko, lil, lovo, manus, mistipen, muj, nakh, pani, pòdos, raklo, raklorro, rrom, ruv, sap, śośoj, śukarimos, ternipen, vurdon, ʒeno! Continue reading »

Mar 202010
 
amen pron.pers. (pers. I, pl., nom., acuz.) noi; pe noi, ne
and v. anda
anda prep. în; and-o veś în pădure; and-iphabaj în măr.
andar prep. (legată prin cratimă de art. hot., m.,f.,sg.,pl.) din; andar-o gav din (de la) sat; andar-äl phabaj din măr; andar-äl ternimata din tinerețe
avel vb. a veni
aven f, vb. avel (ind., prez., pers. a II=a si a III-a, pl.): (voi) veniți (ei, ele) vin
äl art. hot.,m.,f., pl, (proclitic) äl rroma romii. [var. ïl]
bakr /o, -o s.m. berbec
bal ~a. s.m. fir de păr; (p. ext.) păr
balaur /os, -ură s.m. balaur
bal /o, -e s.m. porc
bar /o, -i adj. mare
barr ~a s.m. piatră
baśn /o, -o s.m. cocoș
berś ~a s.m. an
bokhal /o, -i flămând
buk /o, -o s.m. ficat
buk /orro, -orre s.m. (dim.) ficățel
but adj., adv. mult
buti /pe(n), -mata s.m. plural
cikn /o, -i adj. mic
ćaći /mos,’ mata s.m. 1. adevăr ; 2. dreptate
ćèrb /os, ură s.m. cerb
ćhav /o, -o s.m. băiat, copil (de etnie romă)
dad ~a s.m. tată
dand ~a s.m. dinte
daran /o; -i adj. fricos
děs ~a. s.m. zi
dés /orro, -orre s.m. (dim.) ziulică, zilișoară
dikhl /o, -o s.m. 1. batic 2. batistă 3. fular, ștergar 5. basma. 6. șorț 7. voal
drab ~a, s.m. doctorie; leac
drom ~a s.m. drum
duj num. card. doi, două

Continue reading »

Mar 182010
 

1. Substantivul (i navni)

Clasificarea substantivelor de gen feminin

Substantivele de gen feminin pot avea la cazul nominativ numărul singular, următoarele terminații:

1. o consoană: arman, asvin, baxt, balval, bar, bokh, bust, ćam, ćang, ćik, ćhib, dab, diz, drakh, drez, dukh, hïv, xip, jag, jakh, kat, koć, kris, len, likh, loś, mel, men, misal, mol, patrin, piśom, porr, pośom, phak(h), phal, phen, phuv, răt, sung, suv, śing, tharr, thuv, zor, ʒuv etc.
2. semivocală -j: baj, ćhaj, daj, phabaj, rroj etc.
3. vocală -a (în cuvinte provenite din împrumuturi): alfabèta, briśka, dialèkta, dùma, elemènta, familia, filozofia, fina, foàja, grafèma, koàźa, màćka, refòrma, rogoźina, telegràma, tràsta, variànta, zèbra, źirafa ș.a.m.d.
4. vocală -i: bakri, bibi, bori, butï, buzni, ćirikli, ćući, dori,gili, godï, gośni, xoli, icali, kiri, kući, khamni, khajni, khangeri, lìndri, luludï, momeli, piri, pori, phuri, rrovli,rakli, stadï, zumi, ʒuvli etc.
5. sufixul diminutival orri / [uneori -ŏrri] /: katorri, rromnŏrri ș.a.m.d.
6. terminația -i(k): angrusti(k), ćhuri(k), kangli(k) etc.
7. terminația -ni, marca femininului pentru substantive, nume de ființe, derivate de la substantive masculine perechi [categorie abordată anterior, cu prilejul tratarii substantivelor de gen masculin]. Ex.: grastni, xerni, ruvni, rromni s.a.m.d.

Continue reading »