adjectiv

adjectiv

Mar 262010
 

1. Adjectivele cu forme „extinse” (Äl paśinavnă „buxle”).

Adjectivele de acest tip reprezintă categoria cea mai răspandită, fiind în acelasi timp, adjective tipic rome, moștenite. Ele au la singular, forme de gen masculin și feminin, iar la plural forma comună pentru cele două genuri. Uneori însă se observă existența formei de feminin, plural.
Exemple de adjective din această categorie: bar/o, -i, -e mare; lol/o, -i, -e roșu; parn/o, -i,-o, -e alb etc.

Observație:
În dicționar se dau doar formele de masculin și feminin, singular: parn/o, -i adj. alb.
Continue reading »

Mar 152010
 

O masàri

O masàri

O masàri

 

O masàri bikinel but mas.

O mas

 

 

– Kin manqe niśte lon vi mas! – Me ʒav akana and-o fòros thaj kinav vi anav tuqe lon vi mas.

 

 

O dad kindăs jekh kila mas katar-o masàri thaj niśte lon vi avilo khere. „Sas kaj sas . . . ” ‘
Me aśunav k-o ràdio i paramići „Ï buzni thaj äl trin buznorre”. Si nasul kana al xurdorre na aśunen so phenel o dad vaj i daj.

Kon baśel?

 

 

O………………… O…………………

 

O…………………
Kon baśavel?

 

Von baśaven p-e garmònja

Kon gilabel?

 

 

I……………… I………………

Continue reading »

Feb 162010
 
Amaro dad gelo and-o veś te phagel äl kaśt. Lăs leça lesqo tover thaj jekh dori aj telărdăs. Äl kaśt  si śuke, kana si but kham, vaj kinge, kana del o brïśind.
– Tirri ć si maj lokhi. Vouj si okheder anda kodo naj lavă so te ni xaćares. Murri ćhib si maj phari.
– Kadă si amàl!a.
– Tirri ćhib si maj lokhi. Voj si lokheder, anda kodo naj lava. So te ni xaćares.
Murri ćhib si maj phari.
– Kadă si, amàl!a.
– Tumare rrajmata kamen te ʒan te dikhen o filmo „Me maladilem o baxtale rromençar ?” ·
– Na! Me dikhlem kadava filmo aberś.
– Tumaro phral si rraśaj thaj tumari amalin si gilamni. Me butvar gelem k-i khangeri te gilabav devlikane gilă. Kothe me dikhlem but rromen. AmenƟe, and-i Rumùnia, äl rroma paken pen and-o Del. Vi tumare ćhave gilabendavlikane gilă?
– Ova. Von gilaben śukar.
– Tirro dad thaj murro phral karen butĭ khetane.
– Kadă, si. Vi tirre phrala thaj murre keren bută tirre phraleça vi murre dadeça.
– Lenqo vurdon si maj nevo sar lenqe vurdona.
– Thaj lago kher si puraneder sar murro kher.
– Lesqi ćhej si godăver sar lengi ćhej.
– Kadă si. Thaj lesqi ćhej si vi tikneder sar lenqi ćhej.

Gramàtika

1. PRONUMELE POSESIV

Obiectul posedat Persoana și numărul pronumelui posesiv
-singular-
1 2 3
m. f.
sg m. raklo „copil” murro „al meu” tirro „al tău” lesqo „al lui” laqo „al ei”
sg f. ćhej „fată” murri „a mea” tirri „a ta” lesqi „a lui” laqi „a ei”
pl. m. rakle „copii” murre „ai mei” tirre „ai tăi” lesqe „ai lui” laqe „ai ei”
pl. f. ćheja „fete” murre „ale mele” tirre „ale tale” lesqe „ale lui” laqe „ale ei”
Obiectul posedat Persoana și numărul pronumelui posesiv
– plural-
1 2 3
m. și f.
sg. m. raklo „copil” amaro „al nostru” tumaro „al vostru” lenqo „al lor”
sg. f. ćhej.”fată” amari „a noastră” tumari „a voastră” lenqi „a lor”
pl. m. rakle „copii” amare „ai nostri” tumare „ai  voștri” lenqe „ai lor”
pl. f. ćhaja „fete” amara „ale noastre” tumare „ale voastre” lenqé „ala lor”

Observații

La formele persoanei a III-a, sg. și pl. apar- în unele subdialecte, ca de pildă, în cel ursăresc – forma „lungi”, în -ro, -ri, -ra, ca de ex.: lesqo(ro) laqo(ro), lesqi(ri), laqi(ri), lesqe(re), laqe(re), lenqo(ro),lengi(ri), lenqe(re), care au aceleași valori pe care le au formele „scurte”.
La persoana a III-a, sg. și pl., pronumele posesive sunt dublate de formele pronumelui reflexiv: pesqo „al său” [pentru: „al lui, al ai”], pesqi „a sa” [pentru: „a lui, a ei”], pesqe „ale sale” [pentru: „ala lui, ale ei”], pengo [pentru: „al lor”], penqi [pentru: „a lor”], penqe [pentru: „ai, ale lor”]. Evident, și aceste forme cunosc forme „lungi” pesqo(ro), pesqi(ri), pesqe(re), pengo(ro), penqi(ri), panqe(re).
Pentru pronumele posesiv tirro există variantele: tŏ, turro, kŏ, kirro, iar pentru tirri coexistă variantele ti, ki, kirri.
Pronumele posesiv cunoaște două formule de daeclinare. Când pronumele posesive sunt de sine stătătoare ele se declină după paradigma specifică adjectivelor cu trei desinențe, iar atunci când pronumele posesive joacă rol de adjective posesive (fiind deci însotite da substantive) se comportă, în declinare, la fel ca adjectivele care însotesc substantive (adică au la cazurile oblice forme identice diferențiate în funcție de gen și număr), așa după cum s-a văzut cu prilejul studierii substantivelor și adjectivelor.

2. Adjectivul (I Paśnavni)

Gradele de comparatie:

În limba romani există gradele de comparație:
a) pozitiv
b) comparativ
c) superlativ
Gradul comparativ (O komparatìvo)
Gradul comparativ are trei forme:
1. de egalitate (realizat cu ajutorul construcției sa kadă de . . . sar. . .):
Vov si sa kadă de godăver sar lesqo phral. El este tot așa de deștept, ca și fratele lui.
2. de superioritate, realizat prin două modalități:

a) sintetică, prin intermediul sufixului -(e)der „mai”, ca de ex.:

baxtal/o, -i, -e baxcaleder
bar/o, -i, -e bareder
gugl/o, -i, -e gugleder
lol/o, -i, -e loleder
tikn/o, -i, -e tiknedev
tern/o, -i, -e terneder
Excepție:
laćh/o, -i, -e feder

b) analitică, cu ajutorul adverbului maj „mai” sau po (în subdialecte vorbite de romi care coabitează cu vorbitori de limbi slave), care are acelasi sans, „mai”:
Vov si maj laćho sar tuƟe. El este mai bun ca tine.
Vov si maj lućho tuƟar. El este mai bun decât tine.

3. de inferioritate(obținut eu ajutorul construcției maj cïra „mai puțin”):
O raklo si mai cïra śukar laƟar. Băiatul este mai puțin frumos decât ea.

3. Pronumele interogativ-relativ (I Pućhutni-phandutni sarnavni)

Pronumele interogativ-relative pot fi:

a) declinabile: kon „cine
so „ce„‘
savo (m.), savi (f.), save (m.f.) „care„, „ce fel de
b) indeclinabile: kaj „care„, „ce
kazom „cât, câtă, câți, câte”
će „ce” (împrumutat din limba română și care are valoarea pronumelui interogativ-relativ „so” „ce”).
sode „cât, câtă, câți, câte”

Observații
După cum s-a putut constata în cadrul Lecției a V-a, când s-a prezentat declinarea pronumelor interogativ-relative kon și so, aceste două pronume interogativ-relative cunosc categoria de caz, însă nu cunosc categoriile de gen și număr, ele comportându—se în declinare ca substantivele masculine de număr singular.

Spre deosebire de pronumele interogativ-relative kon și so, pronumele interogativ-relativ, sav/o, -i, -e „care”, „ce fel de”, cunoaște categoriile de gen, numar și caz, comportându-se, în declinare, ca adjectivele cu trei forme (-o, -i, -e), evident, diferențiat, când sunt și când nu sunt însoțite de substantive.

Declinarea pronumelui interogativ-relativ sav/o, -i, -e
m. sg. f. sg. m.f. pl.
Nom. savo „care” savi „care” save „care”
Acuz. saves (pentru ființe) savă (ființe) saven (m., ființe)
Acuz. savi (lucruri) savăn (f., ființe)
Acuz. savo (pentru lucru) save (lucruri)
Gen. savesqo savăqo savenqo
Gen. savesqi savăqi savenqi
Gen. savesqe savăqe savenqe
Dat. savesqe savăqe savenqe
Locat. savesƟe savăƟe savenƟe
Ablat. savesƟar savăƟar savenƟar
Soc./Instr. saveça savăça savença(r)
Voc.

Observație
Schemele de declinare de mai sus sunt valabile doar pentru cazurile când aceste pronume apar de sine stătătoare. Când sunt însoțite de adjective. la cazurile oblice au forma invariabilă save.

4. Pronumele interogativ (I Pućhutni sarnavni)

După cum s-a văzut mai sus, în cadrul secțiunii „Pronumele interegativ-relativ”, au fost amintite pronumele interogativ-relative kan, so, sav/o, -i, -e [declinabile] și kaj, kázom, će, sode [indeclinabile]. În afară de aceste pronume interogative cu dublă funcție (și relative, deci), există unele pronume interogative, indeclinabile, ca de ex.: kabor (var.: lwbor) „cât; cât de mare”, kït „cât”, kïci (var: kïki) „câți” etc.

5. Sintaxa

Părtile principale ale propoziției (Subiectul și predicatul)

Subiectul

Subiectul este partea principală a propoziiției despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului.
Subiectul poate fi:
1) exprimat
2) neexprimat

Întrebări: kon? (ființe) și so? (lucruri)

Subiectul poate fi exprimat prin: substantiv: I Maria geli e lilençar.

O kham inklel

O baśno basel, o baśalno baśavel

O Jorgo avilo kòrkoro

pronume: Voj na ʒanel so te maj kerel akana

Amen thaj tumen ʒas khere.

numeral: Maśkar lenƟe, śtar sas maj cïkne vi nasvale.

O dujto avilo kathe.

alte cuvinte cu valoare de substantiv: o tikno si maj godăver. (adj. cu valoare de substantiv).

Śukar si jekh paśnavni vaj jekh paśkernavni. (adverb cu valoare de substantiv).

Subiectul neexprimat inclus: Kama [tu] baśaves, but ʒene aven te poate fi: khelen.

Obs. Subiectul inclus este cuprins în forma personală a vb. predicativ.

subînțeles: Sas kaj n-as o ʒuvalo aj o Piśomalo, amare duj ćor. [Von] Marenas bohkaƟar, aj ći ʒanenas so te keren te arahken penqe vareso te den and—o muj.

Obs. Subiectul subînțeles este exprimat în propozițiile de mai înainte (anterioare).
Propoziții fără subiect:
Unele propoziții, care au predicate exprimate prin construcții impersonale (ca, de ex.: laćhes si, śukar si, nasul si) nu au subiect.
Nasul si lesƟar.
Sukar si.

Subiectul multiplu.

Când, în unele propoziții, subiectele se exprimă prin mai multe părți de vorbire (de același fel sau diferite) acestea din urmă sunt considerate subiecte multiple.
Me thaj o pàpu ʒas k-o fòro.
I dej, i phen thaj o dad gilaben khetanes.
Kodola thaj kadala drabaren vi lekhaven.
Me, tu, voj thaj tumen ʒivas and-o gav.

a) declinabile: kon „cine”
so „ce”‘
savo (m.), savi (f.), save (m.f.) „care”, „ce fel de”
b) indeclinabile: kaj „care”, „ce”
kazom „cât, câtă, câți, câte”
će „ce” (împrumutat din limba română și care are valoarea pronumelui interogativ-relativ „so” „ce”).
sode „cât, câtă, câți, câte”
Feb 162010
 
Tatăl nostru

Tatăl nostru

AMARE!A DADE!A
Amare la dade lu, kaj san and-o ćèros!
Te sfincil pes tirro anav!
Te avel tirri ïmpäräcìa!
Te kerel pes tirri vòja,
Sar si and-o ćèros kadă, [te avel] vi p-i phuv!
Amaro děsutno manro
De les amen aděs!
Thaj jertisar amenqe amare bezexa
Sar vi amen jertisaras äl bezexa e amare [phure] bezăxalenqe.
I Thaj na ingăr amen and-i ispita,
Thaj skäpisar [izbävisar] amen e nasulesleƟr!

Amin!

Pućhimata

1. Kaj si o Devel?
2. So trebal te del amen o Del [Devel]?
3. So jertil amenqe o Del?
4. Sar si äl manuśa, kana paken pen and-o Del?
5. And-i Rumùnia si devlikane romma?

Gramatikane bută:

1. Declinați următoarele pronume posesive murro, murri, murre, tirro, tirri, tirre, lesqo, lesqi, lesqe, laqo, laqi, laqe, amaro,amari,amare, tumaro, tumari, tumare, lenqo, lenqi, lenqe!

2. Însoțiți pronumele de mai sus, în funcție de gen și număr, ca substantivele phral, drom, phen, ćhib, ʒamutro, lil și declinați sintagmele obținute!

3. Traduceți următoarele propoziții!

1. Tatăl tău este mare cântareț, iar fratele ei este un muzicant bun.
2. Cartea lui este curată, iar revista ei este mai puțin curată.
3. Casa fetei noastre este de lemn, iar casa fiicei sale (a fetei !) este de piatră.
4. Prietenul său este mai bun decât prietena ei.
5. Mama noastră a venit cu tatăl său – cu bunicul nostru – și ne-au adus niște mere roșii din satul lor.
6. Casele pădurarului din satul nostru se află în pădure și în centrul satului.
7. Preotul vostru este mai tânar decât al lor.
8. Biserica noastră este mai veche decât a voastră, iar curtea bisericii voastre este mai largă decât curtea bisericii noastre.
9. Muzicantii și cântăretii nostri au fost mai buni decât ai lor.
10. Fetele sale sunt, ca și el, harnice și frumoase.
11. Totusi, copiii săi sunt mai deștepti.
12. Nu numai oamenii bătrâni cred în Dumnezeu.
13. Domniile voastre vor să vină la masa noastră?

4. Formați comparativul de superioritate, prin procedeul sintetic, al următoarelor adjective: alb, bătrân, bogat, bun, curat, deștept, dulce, frumos, greu, înalt, mare, murdar, nou, rosu, sarac, tânar, umed, uscat, user, vechi!

5. Declinați pronumele interogativ-relative de mai jos, la cele opt cazuri savo, savi, save, so, kon!

6. Rețineți expresiile uzuale!

1. Laćho tirra (tŏ) děs (dĭves)! Bună ziua!
2. Laćhi tirri (tĭ, ki) răt! Bună seara!
3. Laćhi tirri (tĭ, ki) texarin! Bună dimineața!
4. Baxtalo tirro (tŏ) drom! Drum bun!
5. Baxtalo tirro (tŏ) dĭves! La mulți ani ani de ziua ta! (literal: Fericită [să fie] ziua ta).
6. Baxtalo tirro (tŏ) Nevo Berś! Un An Nou fericit! (literal: Anul Nou al tău [să fie] norocos (fericit)!)
7. Te avel a Neva Berś baxtalo! Să fie un An Nou fericit! (Baxtalo tumaro Berś a Nevo! Să aveți un An Nou fericit!)
8. And-e bute berśenƟe! La mulți ani! (Cu ocazia zilei de naștere sau a zilei onomastice).
9. Tumare rrajmata! Domniile voastre!
10. Te avel tirro (tŏ) manro guglo! Poftă bună! (literal:Să-ți fie pâinea dulce!)”.
11. Xa pe sastimasƟe! Poftă bună! (literal: Mănâncă pentru sănătatea ta!)
12. Amaro Dad, Devl!a, Doamne, Dumnezeul nostru!
13. So tu manges te xas! Ce dorești să mănânci?
14. Sar si tirro (tŏ) anav? Care este numele tău?
15. Sar si lesqo anav? Care este numele lui?
16. Sar si laqo anav? Care este numele ei?
17. Na ʒanav lesqo [laqo] anav. Nu cunosc numele lui [ei].
18. Murro anav si . . . Numele meu este . . .
19. Kaj sas, kaj n-as . . . A fost odată ca niciodată . . .
20. Dobroj tu! Bună dimineața! (se spune unei singure persoane; (prin extensie) Bună ziua! Bună!).
21. Dobroj tumen! Bună dimineața! (se spune mai multor persoane; (prin extensie) Bună ziua! Bună!).
22. Ći me ći [na] ʒanav! Nici eu nu știu! Habar n-am!
23. Pe tirro (tŏ) sastipe Să fii sănătos!
24. Pe sastimasƟe! În sănătatea ta!
25. So nevimata anes amenqe? Ce noutăți ne aduci?
26. To źutil lesqe o Del! Să ți-i ajute Dumnezeu!
27. Feril o Del! Doamne ferește!, Ferească Dumnezeu!
28. Te na del o Del! Să nu dea Domnul!
29. So manges manƟar? Ce dorești de la mine?
30. So, tu manges? Ce vrei? Ce mă rogi?
31. Me mangav tut . .. Te rog . ..
32. Tu darajlăn? Te-ai temut?
33. Me na darav khanćesƟar! Nu mă tem de nimic!
34. Naj khanć! Nu-i nimic! Nu face nimic!

7. Rețineți proverbele!
So na del o berś, del o ćàso! ;

Kana maśkar rromenƟe beśes, rromanes phenes!

8. Comparați textul rugăciunii Amarela Dade la, de expresie românească, prezentat anterior, cu textul aceleeași rugăciuni în varianta recent omologată

DADE!A AMARE!A
Dade !a amarela,
savo san and-o devel,
te ovel sumnal te Anav
te avel tŏ thagarimos,
te ʒal tŏ lav
sarkaj p-o devel, gadă vi p-i phuv.

De amen avdĭves amaro manro e divesqo
mukh ameenqe amare bezexa,
sar vi amen mukhas amare bezexalenqe,
thaj ma ligar amen and-o zumavimos
no mestăr amen e nasulesƟar
Amen!

Feb 162010
 
– Sar si o murśikano gad? camasa rosie
– O murśikano gad si lolo.
camasa alba femeie
– Sar si o ʒuvlikano gud?
– O ʒuvlăno gad si parno, uźo thaj e buxle bajençar.
trei tigani
– Sar si äl rromenqe kalce?
– Lenqe kàlce si kale.
– Sar si äl te maj svenäl murśane kàlce?
lautari
– Von śaj te sven parne, lole, gri, gàlbeno, zèleno – sar rang -,lùngo thaj skùrto – sar lunʒimos -, buxle thaj tang – sar buxlimos.
– Thaj äl rromane ternenqe kàlce sar si?
barbati short
– Kana naj phure vaj phură. maśkar lenƟe, e rromane ternen si len xarne, modérno, kàlce; ʒanglăn -so äl rromane tene, kana si khetanes e phurengar vaj e phuréngar, e patĭvăƟar, na inklen angla lenƟe nùmaj and-o gad? Von trebal te xurăven pen e zabunoça.
– Äl ròkie e rromnănqe si xarne? tiganci
– Feril o Del! Na! Von si fèri lùngo!

Gramàtika

1. Adjectivul (I Paśnavni)

După formă, adjectivele rome sau cele rezultate din împrumuturi pot fi grupate în:
I.Adjective de tip buxle („cu forme extinse”, „cu trei forme”) și:
II. Adjective de tip tang („ou formă restrânsă”, „cu o singură formă”).
Categoria adjectivelor de tip buxle cunoaște cea mai largă răspândire, în ea fiind încadrate:
a) adjectivele cu desinența -alo (uneori -valo), rezultate prin derivare de la substantive de provenientă romă și uneori împrumutate:

baxt baxtal/o, -i, -e lovo loval/o, -i, -e
beng bengal/o, -i, -e mas masal/o, -i, -e
bibaxt bibaxtal/o, -i, -e mol molal/o, -i, -e
bokh bokhal/o, -i, -e muj mujal/o, -i, -e
ćik ćikal/o, -i, -e mustàca mustacal/o, -i, -e
doś dośal/o, -i, -e paj [pani] pajal/o, -i, -e
dud dudal/o, -i, -e sir siral/o, -i, -e
dukh dukhal/o, -i, -e śil śilal/o, -i, -e
ger geral/o, -i, -e śing śingal/o, -i, -e
jag jagal/o, -i, -e truś truśal/o, -i, -e
kan kanal/o, -i, -e thud thudal/o, -i, -e
kanro kanral/o, -i, -e thuv thuval/o, -i, -e
kaśt kaśtal/o, -i, -e ulèj ulejal/o, -i, -e
kiral kiralal/o, -i, -e vast vastal/o, -i, -e
kòakalo kokalal/o, -i, -e veś veśal/o, -i, -e
lim limal/o, -i, -e zor zoral/o, -i, -e
loś lośal/o, -i, -e ʒuv ʒuval/o, -i, -e

Observații
Echivalarea în limba română se face, de cele mai multe ori, prin adjective cu desinența -os ca de ex.: kaśtalo adj. lemnos, kiralalo adj. brânzos.
Unele adjective, prin schimbarea valorii gramaticale, devin substantive, care, păstrând coordonata stilistică a adjectivelor de la care provin, se înscriu în sfera argotică. De ex. de la substantivele de mai sus, kanro „marăcine”, sir „usturoi”‘, śing „corn”, prin alipirea sufixului -alo, se obțin adjectivele kanralo „marăcinos”, buruienos”, siralo „usturoiat”, śingalo ” cornut” și respectiv, prin schimbarea categoriei gramaticale, substantivele kanralo, siralo, śingalo (care, toate, înseamnă „polițai”, în exprimarea argotică).
Adjective formate cu sufixul -valo: ratvalo „sângeros”, ćhorvalo „bărbos” etc.
Uneori, apare varianta cu desinență -aslo, ca în exemplele:

kermo kermasl/o, -i, -e viermănos
kham khamasl/o, -i, -e însorit
pàća paćasl/o, -i, -e pașnic, tihnit
paja sudoare pajasl/o, -i, -e asudat
phak phakasl/o, -i, -e înaripat
spùma spumasl/o, -i, -e spumos, înspumat
varro varrasl/o, -i, -e făinos

b) adjectivele cu desinențele:
lo (unele dintre ele fiind rezultate din participii): buxl/o, -i, -e, ćajl/o, -i, -e,
dil/o, -i, -e, gugl/o, -i, -e, kal/o, -i, -e, kiśl/o, -i, -e, kovl/o, -i, -e, kuśl/o, -i, -e,
khaml/o, -i, -e, lol/o, -i, -e, melal/o, -i, -e, mul/o, -i, -e, nasval/o, -i, -e, śukl/o, -i, -e,
thul/o, -i, -e, uéhal/o, -i, -e etc.

no: cikn/o, -i, -e, parn/o, -i, -e, san/o, -i, -e, tern/o, -i, -e, tikn/o, -i, -e etc.
ro: bar/o, -i, -e, ćor/o, -i, -e, phar/o, -i, -e, phur/o, -i, -e, śudr/o, -i, -e etc.
ko: /caéuk/o, -i, -e, kerk/o, -i, -e, Zo/o/o, -i, -e, pdr/o, -i, -e, éulc/o, -i, -e etc.
go: bang/o, -i, -e, nang/o, -i, -e etc.

ćo: ćać/o, -i, -e, uć/o, -i, -e etc.
ćho: laćh/o, -i, -e etc.
to: mat/o, -i, -e, sast/o, -i, -e, tat/o, -i, -e etc.
vo: nev/o, -i, -e etc.
śo: śuś/o, -i, -e etc.
źo: biuź/o, -i, -e, uź/o, -i, -e etc.

Observație
Ordinea sufixelor este descrescătoare, fiind stabilită în funcție de frecvența rezultată din eșantioanele de unități lexicale supuse cercetărilor noastre.
e) adjectivele obținute de la substantive și adverbe cu ajutorul sufixelor –utno sau –uno:
de la substantive:

anav anavutn/o, -i, -e kernavni kernavutn/o, -i, -e
arćić arćićun/o, -i, -e manuś manuśun/o, -i, -e
barr barrun/o, -i, -e nakh nakhun/o, -i, -e
dand dandun/o, -i, -e paśkernavni paśkemavutn/o, -i, -e
děs děsutn/o, -i, -e rup rupun/o, -i, -e
gav gavun/o, -i, -e sastri sastrun/o, -i, -e
xarkum xarkun/o, -i, -e
kaśt kaśtun/o, -i, -e

de la adverbe:

akana akanutn/o, -i, -e kòrkoro korkorun/o, -i, -e
andre andrun/o, -i, -e maśkdral maśkarutn/o, -i, -e
angle anglun/o, -i, -e opral opralun/o, -i, -e
avri avrutn/o, -i, -e opre oprun/o, -i, -e
ćaćo ćaćutn/o, -i, -e tele telun/o, -i, -e
dur durutn/o, -i, -e

Observație
Tendința este de a se generaliza forma –utno.
Exemple de adjective recent omologate în limba romani standardizată

aćarutn/o, -i, -e manajutn/o, -i, -e startun/o, -i, -e
adavaxtun/o, -i, -e maśkarthemutn/o, -i, -e stilutn/o, -i, -e
agarutn/o, -i, -e maśkarʒenutn/o, -i, -e studiutn/o, -i, -e
anglis/colutn/o, -i, -e miazun/o, -i, -e sudun/o, -i, -e
avdusn/o, -i, -e nordun/o, -i, -e śajutn/o, -i, -e
bazutn/o, -i, -e orientun/o, -i, -e śerutn/o, -i, -e
biaćarutn/o, -i, -e palutn/o, -i, -e thanutn/o, -i, -e
bifavorutn/o, -i, -e paśutn/o, -i, -e themutn/o, -i, -e
ćirlatun/o, -i, -e phirutn/o, -i, -e ustadun/o, -i, -e
ćhibum/o, -i, -e racutn/o, -i, -e uvestun/o, -i, -e
favorutn/o, -i, -e sastimnun/o, -i, -e uzalćhibutn/o, -i, -e
jećhanutn/o, -i, -e savaxtun/o, -i, -e uzalutn/o, -i, -e
jekhutn/o, -i, -e sevtun/o, -i, -e ʒnum/o, -i, -e
kadrun/o, -i, -e somvaxtun/o, -i, -e

d) adjectivele cu sufixuldo (reprezentând participii):
bibold/o, -i, -e, bilond/o, -i, -e, bilstard/o, -i, -e, bolad/o, -i, -e, bold/o, -i, -e,
ćhind/o, -i, -e, xurd/o, -i, -e, laćhard/o, -i, -e, naśad/o, -i, -e, pinʒard/o, -i, -e,
phagerd/o, -i, -e, phandad/o, -i, -e, pherd/o, -i, -e etc.

e) adjectivele înqo, –qi, -. (reprezentând desinențe de Genitiv (singular și plural)):
-aq/o, -i, -e [-aq/o, -i, -e]: ćhejaq/o, -i, -e, phonăq/o, -i, -e, ratăq/o, -i, -e etc.
-esq/o, -i, -e [-osq/o, -i, -e]: dadesq/o, -i, -e, ivendesq/o, -i, -e, grastesq/o, -i, -e etc.
-enq/o, -i, -e [-ănq/o, -i, -e]: balenq/o, -i, -e, dadenq/o, -i, -e, murśenq/o, -i, -e etc.
Observație
În această categorie intră și adjectivele obginute din substantive
însoțite de prepoziția bi „fără”: bi dadosg/o, -i, -e, „fără de tată”, bi śeresq/o, -i, -e „fără de cap” etc.
f) adjectivele cu desinențaikano:
devlikan/o, -i, -e, gaʒikan/o, -i, -e, mulikan/o, -i, -e, murśikan/o, -i, -e, phralikan/o, -i, -e, rrajkan/o, -i, -e, ʒuvlikan/o, -i, -e etc.
Observație
În această categorie intră și adjectivele care denumesc naționalitățile ca de ex.:

arabikan/o, -i, -e hindi(kan/o, -i, -e) panʒabikan/o, -i, -e
ejrikan/o, -i, -e indikan/o, -i, -e raʒastanikan/o, -i, -e
clinikan/o, -i, -e ivritikan/o, -i, -e saamikan/o, -i, -e
englezikan/o, -i, -e jidiś(ikan/o, -i, -e) serbikan/o, -i, -e
farsikcan/o, -i, -e jugoslavikan/o, -i, -e slovakikan/o, -i, -e
germanikcan/o, -i, -e kroatikan/o, -i, -e turkikan/o, -i, -e
grekikan/o, -i, -e magjarikan/o, -i, -e vizantikan/o, -i, -e

g) adjectivele cu desinențaano:
balan/o, -i, -e, xoran/o, -i, -e xoraxan/o, -i, -e, ilan/o, -i, -e, khetan/o, -i, -e,
murśan/o, -i, -e, phuran/o, -i, -e, rroman/o, -i, -e etc.
h) adjective cu sufixulanglo:
butʒangl/o, -i, -e, punrangl/o, -i, -o, phangl/o, -i, -e etc.
Observație
Multe dintre aceste adjective provin, de fapt din participii.
i) adjective cu desinența -din(d)o:
amboldin/o, -i, -e, armandin/o, -i, -e, ćhumudin/o, -i, -e, khundin/o, -i, -e, phurdin/o, -i, -e etc.
j) adjective cu desinența : –amno:
balamn/o, -i, -e, daramn/o, -i, -e, xoxamn/o, -i, -e, izdramn/o, -i, -e, piramn/o, -i -e etc.
k) adjective cu desinența : –avno:
dukhavn/o, -i, -e