ortografie

ortografie

Mai 172010
 

Precizări în legătură cu modalitățile de redactare a unităților lexicale în secțiunile de vocabular (Leksikòn)

1. La substantive s-a prezentat forma de singular, în calitate de cuvânt-titlu, urmată de terminația pentru plural:
lil, ~a s.m. carte.
Dacă forma de plural presupune modificări și în structura celei de singular, secvența indeclinabilă (care nu coincide neapărat cu rădacina) din cuvântul-titlu a fost separată de cea declinabilă printr-o bară „/”, iar locul tildei (~) a fost preluat, în indicarea pluralului, de cratimă, ,”-„:
ʒamutro/b, –e s.m. ginere.
Bineînțeles, cuvântul-titlu se citește făcând abstracție de bara, „/”, aceasta jucând rol doar în realizarea formei de plural. De ex.:
gilamn/o, –e va fi citit pentru singular gilamno, iar pentru plural gilamne. Când formele de singular și plural au coincis s-a adoptat următoarea soluție:
grast, -~ s.m. cal.
2. În cazul adjectivelor, au fost prezentate formele de masculin și feminin, de asemenea, cu ajutorul barei:
lol/o, -i adj. rosu.
3. La verbe s-a prezentat forma de indicativ, prezent, persoana a III-a, singular — care suplinește forma de infinitiv 4 urmată, în paranteză, de forma de perfect (pers. a III-a, sg.):
ćumidel (Perf. ćumidas) vb. tr. a săruta.
Continue reading »

Mai 172010
 

Litera ä, care corespunde literei ă din limba română, apare în foarte puține cuvinte, iar în pozițiile initiale doar în cuvântul äl (articolul hotărât, nominativ, plural).
Să repetăm literele alfabetului:

I. 34 litere de bază: a ä b c ć ćh d e f g h x I ï j k kh l m n o p ph r rr s ś t th u v z ź ʒ

II. 3 litere postpoziționale: Ɵ, ç , q. (numai minuscule, deoarece nu apar niciodată, în cuvinte, în pozitie inițială).

Literele Ɵ, ç și q sunt denumite „postpoziționale” deoarece apar doar în postpozițiile Ɵe(specifice locativului), Ɵar (caracteristică ablativului), çar sau ça (întâlnită la sociativ [pentru ființe] și la instrumental[pentru lucruri]) -sqo ( -sqi -sqe), nqo (-nqi, -nqe),  -aqo (-aqi, -aqe)sepecifice cazului genitiv, iar pentru desinențele -sqe, -nqe, -aqe cazului dativ.

Ɵ se citește: t laƟe „la ea”
laƟhar „de (catre) ea ” „din ea”
d (numai dupa litera n) lenƟe „la ei”, „la ele”
lenƟar „de (catre) ei, de (catre) ele „,” din ei, din ele”).
ç se citește s laça „cu ea”
ț (numai după litera n): lençar „cu ei, cu ele”).
q se citește c (precum c-ul românesc) laqe „ei, ii, i”  lesqe „lui, ii, i”
g (numai dupa litera n) lenqe „lor, le, li”  manqe „mie, imi, mi”)

III.În scriere apar și vocalele preiotacizate :

ă = ia (ja), ea
ĕ = ia (ja)
ĭ = ii (ij)
ŏ = io (jo)
ŭ = iu (ju)

Continue reading »

Mar 032010
 

Exerciții recapitulative:

1.

a ) Dați câte 5 exemple din fiecare categorie de substantive masculine (name de ființe și nume de lucruri) care, la cazul Nominativ, singular, au următoarele terminații: o consoană, -pe, -mos, -j, -o(s), -o, -i și sufixul diminutival -orro!
b ) Puneți substantivele, alese ca exemplificări, la cazul Nominativ (plural) și la cazurile Acuzativ, Genitiv și Instrumental] Sociativ (singular și plural)

2.

a) Alegeți câte 5 exemple din fiecare categorie de substantive feminine (nume de ființe și lucruri) care, la cazul Nominativ, singular, au terminațiile: o consoană, —j, -a, -i, -orri, -i(k), -ni.
b) Puneți substantivele, alese ca exemplificări, la cazul Nominativ (plural) și la cazurile Acuzativ, Genitiv și Instrumental/Sociativ (singular și plural)!

3. Traduceți:

1. Eu am mulți prieteni buni și deștepți.
2. Eu aveam atunci niste cărți frumoase și curate.
3. Tu ești acum fericit că poți (știi) să faci ce vrei și ai o casă frumoasă.
4. El are mulți bani și cumpără multe mere de la piață.
5. El avea copiii mici, când am mers eu la el.
6. Ea are un bunic din partea tatălui.
7. Avea și ea niste fete mici și un băiat mare.
8. Noi avem în curte niște cai și niște măgari flămânzi.
9. Cănd eu eram mic, aveam și noi niste oițe.
10. Voi aveți sate mici și orase mari.
11. Când aveați timp, cântați cântece vechi.
12. Ei aveau niște saci noi și plini, iar ele aveau căruțe roșii.
13. Ei au o mamă bună, care le aduce mâncare.
14. Ele au numai flori albe, iar ei le-au cumpărat flori roșii.

Continue reading »

Feb 272010
 
akanutn /o, -i adj. prezent; o ~ o vaxt timpul prezent.
anda prep. 1. în. 2. la 3. pentru;~ śosƟe de ce?; pentru, ce?
anglun /o, -i num. ord. primul, întâiul.
barărelas vb. barărel „a crește” (la imperfect, pers. a III-a, sg.): creștea
barvali /mos, -mata s.m. bogătie
biś num. card. douăzeci
biś thaj jekh num. card. douăzeci și unu
biś thaj duj num. card. douăzeci și doi
biś thaj trin num. card. douăzeci și trei
biś thaj śtar num. card. douăzeci și patru
biś thuj panʒ num. card. douăzeci și cinci
biś thuj śov num. card. douăzeci și șase
biś thaj efta num. card. douăzeci și șapte
biś thaj ohto num. card. douăzeci și opt
biś thaj enă num. card. douăzeci și nouă
brïśind ~a s.m. ploaie
bućhuvel (Perf. bućhlă(s)) vb. tr.,refl. 1. vb.tr. a numi, a denumi. 2. vb. refl. a as numi, a se chema; sar bućhos? cum te cheamă?
butvar adv. adesea, de multe ori, adeseori
ćor /o, -i adj. 1. sărac, sărman. 2. mizerabil.
deś num. card. zece
deśujekh num. card. unsprezece
deśuduj num. card. doisprezece; douăsprezece
deśutrin num. card. treisprezece
deśuśtar num. card. patrusprezece
deśupanʒ num. card. cincisprezece
deśuśov num. card. șaisprezece
deśuefta num. card. șaptesprezece
deśuohto num. card. optsprezece
deśuenă num. card. nouăsprezece
devlikan /o, -i  adj. 1. dumnezeiesc 2. religios
diatèz /a, -e s.f. diateză
dilorr /o, -i adj. (dim.) nebunatic; (voc.) dilorre!a nebunaticule! illorre!a, dillorre!a inimioară, nebunatică!
dromorr /o, -a s.m.(dim.) drumuleț
dudal /o, -i 1. luminos. 2. (fig.) clar, limpede
dujen num. card. duj (la Acuz. [ființe]): pe doi, pe două; la cazurile oblice dujenq/o, -i,  -e (Gen.) dujenq (Dat.), dujenƟe (Locat.), dujenƟar (Ablat.),  dujençar (Instr./Soc.).
dujvar num. adv. de două ori
eftavardeś num. card. șaptezeci
eftavardeś thaj jekh num. card. șaptezeci și unu, șaptezeci și una
eftavardeś thaj duj num. card. șaptezeci și doi (două)
eftavardeś thaj trin num. card. șaptezeci și trei
eftavardeś thaj śtar num. card. șaptezeci și patru
eftavardeś thaj panʒ num. card. șaptezeci și cinci
eftavardeś thuj śov num. card. șaptezeci și șașe
eftavardeś thaj efta num. card. șaptezeci și șapte
eftavardeś thaj ohto num. card. șaptezeci și opt
eftavardeś thaj enă num. card. șaptezeci și nouă
enăvardeś num. card. nouăzeci
enăvardeś thaj jekh num. card. nouăzeci și unu (una)
enăvardeś thaj duj num. card. nouăzeci și doi (două)
enăvardeś thaj trin num. card. nouăzeci și trei
enăvardeś thaj śtar num. card. nouăzeci și patru
enăvardeś thaj panʒ num. card. nouăzeci și cinci
enăvardeś thaj śov num. card. nouăzeci și șase
enăvardeś thaj efta num. card. nouăzeci și șapte
enăvardeś thaj ohto num. card. nouăzeci și opt
enăvardeś thaj enă num. card. nouăzeci și nouă
ginavn /i, -ă s.f. numeral; i kardinàlo ~ numeral cardinal; i ordinàlo ~i numeral ordinal
xolăriko adj. invar. mânios, supărat, necăjit
ilorr /o, -e s.m. (dim.) inimioară; (Voc.) illorre!a inimioară!
imperfèkt /o, -ură s.m. (lingv.) imperfect
indikatìv /o, ·ură s.m. (lingv.) indicativ
jekh num. card. unu, una; jeklz pala avresƟe unul după altul
jekhes num. card. jekh „unu” (la cazul Acuz. [ființe]): pe unu; la cazurile oblice : jekhesq/o, -i, -e (Gen.) jekhesqe (Dat.), jekhesƟe (Locat.), jekhesƟar (Ablat.) .jekheça(Soc./lnstr)
jekhto num. card. jekh „una„-(la cazul Acuzativ) [ființe]): pe una; la cazurile oblice: jekhăq/o, -i, -e (Gen.), jekhăqe (Dat.), jekhăƟe (Locat.), jekhăƟar (Ablat.). jekhaça (Soc./Instr.)
jekhto num. card. primul , prima
jekhvar num. adv. o dată
ka-o prep. kaj la; ka-o kher la casă
kardinàlo adj. invar. cardinal; i ~ ginavni numeral cardinal
kolaver pron. dem. celălalt, cealaltă, ceilalți, celelalte; kolavrăƟe la cealaltă
kòrkor /o, -i adj. singur
kothar adv. de acolo
laćhi /mos, -mata s.m. bunătate
lan pron. pers. voj pe ea, o (la Acuz., sg.)
les pron. pers. Vov pe el, îl, -l- (la Acuz., sg.)
lovorr /o, -e s.m. (dim.) bănuț
ma adv. nu [sin.: na]
märitime adj. invar. măritată, măritate
mìl /a, -e s.f. milă
na-s v. n a j  s a s
naj adv. 1. (folosit la obținerea formei negative a verbului (i)si „a fi”‘) nu este. 2. (folosit în construcții negative ale posesiunii): nu are; ~ amen nu avem
naj sas (construcție verbală care indică absența sau este folosita în construcții negative ale posesiunii) 1. nu era. 2. nu avea; naj sas man (eu) nu aveam
nakhlutn /o, -i adj. (lingv.) trecut; o ~ o vaxt timpul trecut
ohtovardeś num. card. optzeci
ohtovardeś thaj jekh num. card. optzeci și unu (una)
ohtovardeś thaj duj num. card. optzeci și doi (două)
ohtovardeś thaj trin num. card. optzeci și trei
ohtovardeś thaj śtar num. card. optzeci și patru
ohtovardeś thaj panʒ num. card. optzeci și cinci
ohtovardeś thaj śov num. card. optzeci și șase
ohtovardeś thaj efta num. card. optzeci și șapte
ohtovardeś thaj ohto num. card. optzeci și opt
ohtovardeś thaj enă num. card. optzeci și nouă
ordinàlo adj. (lingv.) ordinal; i ordinàlo ginavni numeralul ordinal
panʒvarbiś num. card. v. ś e l
panʒvardeś num. card. cincizeci
panʒvardeś thaj jekh num. card. cincizeci și unu (una)
panʒvardeś thaj duj num. card. cincizeci și doi (două)
panʒvardeś thaj trin num. card. cincizeci și trei
panʒvardeś thaj śtar num. card. cincizeci și patru
panʒvardeś  thaj panʒ num. card. cincizeci și cinci
panʒvardeś thaj śov num. card. cincizeci și șase
panʒvardeś thaj efta num. card. cincizeci și șapte
panʒvardeś thaj ohto num. card. cincizeci și opt
panʒvardeś thaj enă num. card. cincizeci și nouă
parnimos s.m. albeață
pen pron. refl. (pers. a III-a, pl. Acuz.) [echivalat în limba română cu ajutorul pronumelui personal] pe ei, ii, -i-, respectiv, pe ele, le; forme oblice: penq/o, -i, -e (Gen.), penqe (Dat.), penƟe (Locat.) , penƟar (Ablat. pençar (Soc./Instr.)
penqe pron. refl. v. p e n.
penqi pron. refl. v. p e n.
penƟar pron. refl. v. p e n.
penƟe pron. refl. v. p e n.
pençar pron. refl. v. p e n.
pes pron. refl. (pers. a III·a, sg., Acuz.) pe sine, se, s-; la cazurile oblice: pesq/o., -i, -e (Gen.), pesqe (Dat.), pesƟe (Locat.), pesƟar (Ablat.), peça (Soc. Instr.).
pesƟar pron. refl. v. p e s.
pesƟe pron. refl. v. p e s.
pesqe pron. refl. v. p e s.
pesqi pron. refl. v. p e s.
pesqo pron. refl. v. p e s.
peça pron. refl. v. p e s.
po adv., prep. 1. adv. (formează numerale distributive) căte. 2. prep. pe
pră adv. prea
problèm /a, -e s.f. problemă
pućhel vb. tr. a întreba (Perf. .pućlă(s))
pućhi /mos, -mata s.m. v. p u ć h i pe n
pućhi /pen, -mata s.m. întrebare; chestionare. [v. și pućhi/mos, -mata]
phiravel vb. ref. a se plimba (Perf. phiradă(s)); vov phiravel pes el se plimbă
rugil pes vb. a se ruga(Perf. rugisardă(s); voj rugil pes akana ea se roagă acum
sarnavn /i, -ă s.f. pronume; i nisavuti ~i pronume nehotărât; phandutni ~i pronume relativ; i pućhutni ~ i pronume interogativ; i sikavni ~i pronume demonstrativ; i therimasqi ~i pronume posesiv; i ʒenutni ~i pronume personal
sastimos s.m. v. s a s t i p e n
sastipen s.m. sănătate
sav /o, -i pron.  interog. relat.  adj. interog.-relat. care
semas vb. (i)si „a fi” (la imperfect, pers. I, sg.) (eu) eram
śel ~ a s.f. num. card. 1. s.f. sută sumă de bani egală cu o sută; bancnotă de o sută lei. 2. num. card. sută
śovardeś num. card. șaizeci
śovardeś thaj jekh num. card. șaizeci și unu (una)
śovardeś thaj duj num. card. șaizeci și doi (două)
śovardeś thaj trin num. card. șaizeci și trei
śovardeś thaj śtar num. card. șaizeci și patru
śovardeś thaj panʒ num. card. șaizeci și cinci
śovardeś thaj śov num. card. șaizeci și șase
śovardeś thaj efta num. card. șaizeci și șapte
śovardeś thaj ohto num. card. șaizeci și opt
śovardeś thaj enă num. card. șaizeci și nouă
śtarto num. ord. al patrulea, a patra
śtarvardeś num. card. patruzeci
śtarvardeś thaj jekh num. card. patruzeci și unu (una)
śtarvardeś thaj duj num. card. patruzeci și doi (două)
śtarvardeś thaj trin num. card. patruzeci și trei
śtarvardeś thaj śtar num. card. patruzeci și patru
śtarvardeś thaj panʒ num. card. patruzeci și cinci
śtarvardeś thaj śov num. card. patruzeci și șase
śtarvardeś thaj efta. num. card. patruzeci și șapte
śtarvardeś thej ohto num. card. patruzeci și opt
śtarvardeś thaj enă num. card. patruzeci și nouă
śukòvel vb. tr., refl. a (se) usca (Perf. śukilă(s))
tati/pen, -mata s.m. căldură
tràjo s.m. trai
trinvardeś num. card. treizeci
trinvardeś thuj jekh num. card. treizeci și unu (una)
trinvardeś thaj duj num. card. treizeci și doi (două)
trinvardeś thaj trin num. card. treizeci și trei
trinvardeś thaj śtar num. card. treizeci și patru
trinvardeś thaj panʒ num. card. treizeci și cinci
trinvardeś thaj śov num. card. treizeci și șase
trinvardeś thaj efta num. card. treizeci și șapte
trinvardeś thaj ohto num. card. treizeci și opt
trinvardeś thaj enă num. card. treizeci și nouă
tut pron. pers. tu „tu” (pers. a II-a, sg., Acuz.) pe tine, -te-
vaxt ~a s.m. timp, vreme; (lingv.) o akanutno ~timpul prezent; o avutno ~ timpul viitor o nakhluno ~ timpul trecut
ʒenutn /o, -i adj. personal; (lingv.) i ʒenutni sarnavni pronumele personal
akanutn /o, -i adj. prezent; o ~ o vaxt timpul prezent.
anda prep. 1. în. 2. la 3. pentru;~ śosƟe de ce?; pentru, ce?
anglun /o, -i num. ord. primul, întâiul.
barărelas vb. barărel „a crește” (la imperfect, pers. a III-a, sg.): creștea
barvali /mos, -mata s.m. bogătie
biś num. card. douăzeci
biś thaj jekh num. card. douăzeci și unu
biś thaj duj num. card. douăzeci și doi
biś thaj trin num. card. douăzeci și trei
biś thaj śtar num. card. douăzeci și patru
biś thuj panʒ num. card. douăzeci și cinci
biś thuj śov num. card. douăzeci și șase
biś thaj efta num. card. douăzeci și șapte
biś thaj ohto num. card. douăzeci și opt
biś thaj enă num. card. douăzeci și nouă
brïśind ~a s.m. ploaie
bućhuvel (Perf. bućhlă(s)) vb. tr.,refl. 1. vb.tr. a numi, a denumi. 2. vb. refl. a as numi, a se chema; sar bućhos? cum te cheamă?
butvar adv. adesea, de multe ori, adeseori
ćor /o, -i adj. 1. sărac, sărman. 2. mizerabil.
deś num. card. zece
deśujekh num. card. unsprezece
deśuduj num. card. doisprezece; douăsprezece
deśutrin num. card. treisprezece
deśuśtar num. card. patrusprezece
deśupanʒ num. card. cincisprezece
deśuśov num. card. șaisprezece
deśuefta num. card. șaptesprezece
deśuohto num. card. optsprezece
deśuenă num. card. nouăsprezece
devlikan /o, -iadj. 1. dumnezeiesc 2. religios
diatèz /a, -e s.f. diateză
dilorr /o, -i adj. (dim.) nebunatic; (voc.) dilorre!a nebunaticule! illorre!a, dillorre!a inimioară, nebunatică!
dromorr /o, -a s.m.(dim.) drumuleț
dudal /o, -i 1. luminos. 2. (fig.) clar, limpede
dujen num. card. duj (la Acuz. [ființe]): pe doi, pe două; la cazurile oblice dujenq/o, -i,  -e (Gen.) dujenq (Dat.), dujenƟe (Locat.), dujenƟar (Ablat.),  dujençar (Instr./Soc.).
dujvar num. adv. de două ori
eftavardeś num. card. șaptezeci
eftavardeś thaj jekh num. card. șaptezeciși unu, șaptezeci și una
eftavardeś thaj duj num. card. șaptezeci și doi (două)
eftavardeś thaj trin num. card. șaptezeci și trei
eftavardeś thaj śtar num. card. șaptezeci și patru
eftavardeś thaj panʒ num. card. șaptezeci și cinci
eftavardeś thuj śov num. card. șaptezeci și șașe
eftavardeś thaj efta num. card. șaptezeci și șapte
eftavardeś thaj ohto num. card. șaptezeci și opt
eftavardeś thaj enă num. card. șaptezeci și nouă
enăvardeś num. card. nouăzeci
enăvardeś thaj jekh num. card. nouăzeci și unu (una)
enăvardeś thaj duj num. card. nouăzeci și doi (două)
enăvardeś thaj trin num. card. nouăzeci și trei
enăvardeś thaj śtar num. card. nouăzeci și patru
enăvardeś thaj panʒ num. card. nouăzeci și cinci
enăvardeś thaj śov num. card. nouăzeci și șase
enăvardeś thaj efta num. card. nouăzeci și șapte
enăvardeś thaj ohto num. card. nouăzeci și opt
enăvardeś thaj enă num. card. nouăzeci și nouă
ginavn /i, -ă s.f. numeral; i kardinàlo ~ numeral cardinal; i ordinàlo ~i numeral ordinal
xolăriko adj. invar. mânios, supărat, necăjit
ilorr /o, -e s.m. (dim.) inimioară; (Voc.) illorre!a inimioară!
imperfèkt /o, -ură s.m. (lingv.) imperfect
indikatìv /o, ·ură s.m. (lingv.) indicativ
jekh num. card. unu, una; jeklz pala avresƟe unul după altul
jekhes num. card. jekh „unu” (la cazul Acuz. [ființe]): pe unu; la cazurile oblice : jekhesq/o, -i, -e (Gen.) jekhesqe (Dat.), jekhesƟe (Locat.), jekhesƟar (Ablat.) .jekheça(Soc./lnstr)
jekhto num. card. jekh „una”-(la cazul Acuzativ) [ființe]): pe una; la cazurile oblice: jekhăq/o, -i, -e (Gen.), jekhăqe (Dat.), jekhăƟe (Locat.), jekhăƟar (Ablat.). jekhaça (Soc./Instr.)
jekhto num. card. primul , prima
jekhvar num. adv. o dată
ka-o prep. kaj la; ka-o kher la casă
kardinàlo adj. invar. cardinal; i ~ ginavni numeral cardinal
kolaver pron. dem. celălalt, cealaltă, ceilalți, celelalte; kolavrăƟe la cealaltă
kòrkor /o, -i adj. singur
kothar adv. de acolo
laćhi /mos, -mata s.m. bunătate
lan pron. pers. voj pe ea, o (la Acuz., sg.)
les pron. pers. Vov pe el, îl, -l- (la Acuz., sg.)
lovorr /o, -e s.m. (dim.) bănuț
ma adv. nu [sin.: na]
märitime adj. invar. măritată, măritate
mìl /a, -e s.f. milă
na-s v. n a j  s a s
naj adv. 1. (folosit la obținerea formei negative a verbului (i)si „a fi”‘) nu este. 2. (folosit în construcții negative ale posesiunii): nu are; ~ amen nu avem
naj sas (construcție verbală care indică absența sau este folosita în construcții negative ale posesiunii) 1. nu era. 2. nu avea; naj sas man (eu) nu aveam
nakhlutn /o, -i adj. (lingv.) trecut; o ~ o vaxt timpul trecut
ohtovardeś num. card. optzeci
ohtovardeś thaj jekh num. card. opt zeci și unu (una)
ohtovardeś thaj duj num. card. opt zeci și doi (două)
ohtovardeś thaj trin num. card. opt zeci și trei
ohtovardeś thaj śtar num. card. opt zeci și patru
ohtovardeś thaj panʒ num. card. opt zeci și cinci
ohtovardeś thaj śov num. card. opt zeci și șase
ohtovardeś thaj efta num. card. opt zeci și șapte
ohtovardeś thaj ohto num. card. opt zeci și opt
ohtovardeś thaj enă num. card. optzeci și nouă
ordinàlo adj. (lingv.) ordinal; i ordinàlo ginavni numeralul ordinal
panʒvarbiś num. card. v. ś e l
panʒvardeś num. card. cincizeci
panʒvardeś thaj jekh num. card. cinci zeci și unu (una)
panʒvardeś thaj duj num. card. cinci zeci și doi (două)
panʒvardeś thaj trin num. card. cinci zeci și trei
panʒvardeś thaj śtar num. card. cinci zeci și patru
panʒvardeś  thaj panʒ num. card. cinci zeci și cinci
panʒvardeś thaj śov num. card. cinci zeci și șase
panʒvardeś thaj efta num. card. cinci zeci și șapte
panʒvardeś thaj ohto num. card. cincizeci și opt
panʒvardeś thaj enă num. card. cinci zeci și nouă
parnimos s.m. albeață
pen pron. refl. (pers. a III-a, pl. Acuz.) [echivalat în limba română cu ajutorul pronumelui personal] pe ei, ii, -i-, respectiv, pe ele, le; forme oblice: penq/o, -i, -e (Gen.), penqe (Dat.), penƟe (Locat.) , penƟar (Ablat. pençar (Soc./Instr.)
penqe pron. refl. v. p e n.
penqi pron. refl. v. p e n.
penƟar pron. refl. v. p e n.
penƟe pron. refl. v. p e n.
pençar pron. refl. v. p e n.
pes pron. refl. (pers. a III·a, sg., Acuz.) pe sine, se, s-; la cazurile oblice: pesq/o., -i, -e (Gen.), pesqe (Dat.), pesƟe (Locat.), pesƟar (Ablat.), peça (Soc. Instr.).
pesƟar pron. refl. v. p e s.
pesƟe pron. refl. v. p e s.
pesqe pron. refl. v. p e s.
pesqi pron. refl. v. p e s.
pesqo pron. refl. v. p e s.
peça pron. refl. v. p e s.
po adv., prep. 1. adv. (formează numerale distributive) căte. 2. prep. pe
pră adv. prea
problèm /a, -e s.f. problemă
pućhel vb. tr. a întreba (Perf. .pućlă(s))
pućhi /mos, -mata s.m. v. p u ć h i pe n
pućhi /pen, -mata s.m. întrebare; chestionare. [v. și pućhi/mos, -mata]
phiravel vb. ref. a se plimba (Perf. phiradă(s)); vov phiravel pes el se plimbă
rugil pes vb. a se ruga(Perf. rugisardă(s); voj rugil pes akana ea se roagă acum
sarnavn /i, -ă s.f. pronume; i nisavuti ~i pronume nehotărât; phandutni ~i pronume relativ; i pućhutni ~ i pronume interogativ; i sikavni ~i pronume demonstrativ; i therimasqi ~i pronume posesiv; i ʒenutni ~i pronume personal
sastimos s.m. v. s a s t i p e n
sastipen s.m. sănătate
sav /o, -i pron.  interog. relat.  adj. interog.-relat. care
semas vb. (i)si „a fi” (la imperfect, pers. I, sg.) (eu) eram
śel ~ a s.f. num. card. 1. s.f. sută sumă de bani egală cu o sută; bancnotă de o sută lei. 2. num. card. sută
śovardeś num. card. șaizeci
śovardeś thaj jekh num. card. șaizeci și unu (una)
śovardeś thaj duj num. card. șaizeci și doi (două)
śovardeś thaj trin num. card. șaizeci și trei
śovardeś thaj śtar num. card. șaizeci și patru
śovardeś thaj panʒ num. card. șaizeci și cinci
śovardeś thaj śov num. card. șaizeci și șase
śovardeś thaj efta num. card. șaizeci și șapte
śovardeś thaj ohto num. card. șaizeci și opt
śovardeś thaj enă num. card. șaizeci și nouă
śtarto num. ord. al patrulea, a patra
śtarvardeś num. card. patruzeci
śtarvardeś thaj jekh num. card. patruzeci și unu (una)
śtarvardeś thaj duj num. card. patruzeci și doi (două)
śtarvardeś thaj trin num. card. patruzeci și trei
śtarvardeś thaj śtar num. card. patruzeci și patru
śtarvardeś thaj panʒ num. card. patruzeci și cinci
śtarvardeś thaj śov num. card. patruzeci și șase
śtarvardeś thaj efta. num. card. patruzeci și șapte
śtarvardeś thej ohto num. card. patruzeci și opt
śtarvardeś thaj enă num. card. patruzeci și nouă
śukòvel vb. tr., refl. a (se) usca (Perf. śukilă(s))
tati/pen, -mata s.m. căldură
tràjo s.m. trai
trinvardeś num. card. treizeci
trinvardeś thuj jekh num. card. treizeci și unu (una)
trinvardeś thaj duj num. card. treizeci și doi (două)
trinvardeś thaj trin num. card. treizeci și trei
trinvardeś thaj śtar num. card. treizeci și patru
trinvardeś thaj panʒ num. card. treizeci și cinci
trinvardeś thaj śov num. card. treizeci și șase
trinvardeś thaj efta num. card. treizeci și șapte
trinvardeś thaj ohto num. card. treizeci și opt
trinvardeś thaj enă num. card. treizeci și nouă
tut pron. pers. tu „tu” (pers. a II-a, sg., Acuz.) pe tine, -te-
vaxt ~a s.m. timp, vreme; (lingv.) o akanutno ~timpul prezent; o avutno ~ timpul viitor o nakhluno ~ timpul trecut
ʒenutn /o, -i adj. personal; (lingv.) i ʒenutni sarnavni pronumele personal
Feb 162010
 
Amaro dad gelo and-o veś te phagel äl kaśt. Lăs leça lesqo tover thaj jekh dori aj telărdăs. Äl kaśt  si śuke, kana si but kham, vaj kinge, kana del o brïśind.
– Tirri ć si maj lokhi. Vouj si okheder anda kodo naj lavă so te ni xaćares. Murri ćhib si maj phari.
– Kadă si amàl!a.
– Tirri ćhib si maj lokhi. Voj si lokheder, anda kodo naj lava. So te ni xaćares.
Murri ćhib si maj phari.
– Kadă si, amàl!a.
– Tumare rrajmata kamen te ʒan te dikhen o filmo „Me maladilem o baxtale rromençar ?” ·
– Na! Me dikhlem kadava filmo aberś.
– Tumaro phral si rraśaj thaj tumari amalin si gilamni. Me butvar gelem k-i khangeri te gilabav devlikane gilă. Kothe me dikhlem but rromen. AmenƟe, and-i Rumùnia, äl rroma paken pen and-o Del. Vi tumare ćhave gilabendavlikane gilă?
– Ova. Von gilaben śukar.
– Tirro dad thaj murro phral karen butĭ khetane.
– Kadă, si. Vi tirre phrala thaj murre keren bută tirre phraleça vi murre dadeça.
– Lenqo vurdon si maj nevo sar lenqe vurdona.
– Thaj lago kher si puraneder sar murro kher.
– Lesqi ćhej si godăver sar lengi ćhej.
– Kadă si. Thaj lesqi ćhej si vi tikneder sar lenqi ćhej.

Gramàtika

1. PRONUMELE POSESIV

Obiectul posedat Persoana și numărul pronumelui posesiv
-singular-
1 2 3
m. f.
sg m. raklo „copil” murro „al meu” tirro „al tău” lesqo „al lui” laqo „al ei”
sg f. ćhej „fată” murri „a mea” tirri „a ta” lesqi „a lui” laqi „a ei”
pl. m. rakle „copii” murre „ai mei” tirre „ai tăi” lesqe „ai lui” laqe „ai ei”
pl. f. ćheja „fete” murre „ale mele” tirre „ale tale” lesqe „ale lui” laqe „ale ei”
Obiectul posedat Persoana și numărul pronumelui posesiv
– plural-
1 2 3
m. și f.
sg. m. raklo „copil” amaro „al nostru” tumaro „al vostru” lenqo „al lor”
sg. f. ćhej.”fată” amari „a noastră” tumari „a voastră” lenqi „a lor”
pl. m. rakle „copii” amare „ai nostri” tumare „ai  voștri” lenqe „ai lor”
pl. f. ćhaja „fete” amara „ale noastre” tumare „ale voastre” lenqé „ala lor”

Observații

La formele persoanei a III-a, sg. și pl. apar- în unele subdialecte, ca de pildă, în cel ursăresc – forma „lungi”, în -ro, -ri, -ra, ca de ex.: lesqo(ro) laqo(ro), lesqi(ri), laqi(ri), lesqe(re), laqe(re), lenqo(ro),lengi(ri), lenqe(re), care au aceleași valori pe care le au formele „scurte”.
La persoana a III-a, sg. și pl., pronumele posesive sunt dublate de formele pronumelui reflexiv: pesqo „al său” [pentru: „al lui, al ai”], pesqi „a sa” [pentru: „a lui, a ei”], pesqe „ale sale” [pentru: „ala lui, ale ei”], pengo [pentru: „al lor”], penqi [pentru: „a lor”], penqe [pentru: „ai, ale lor”]. Evident, și aceste forme cunosc forme „lungi” pesqo(ro), pesqi(ri), pesqe(re), pengo(ro), penqi(ri), panqe(re).
Pentru pronumele posesiv tirro există variantele: tŏ, turro, kŏ, kirro, iar pentru tirri coexistă variantele ti, ki, kirri.
Pronumele posesiv cunoaște două formule de daeclinare. Când pronumele posesive sunt de sine stătătoare ele se declină după paradigma specifică adjectivelor cu trei desinențe, iar atunci când pronumele posesive joacă rol de adjective posesive (fiind deci însotite da substantive) se comportă, în declinare, la fel ca adjectivele care însotesc substantive (adică au la cazurile oblice forme identice diferențiate în funcție de gen și număr), așa după cum s-a văzut cu prilejul studierii substantivelor și adjectivelor.

2. Adjectivul (I Paśnavni)

Gradele de comparatie:

În limba romani există gradele de comparație:
a) pozitiv
b) comparativ
c) superlativ
Gradul comparativ (O komparatìvo)
Gradul comparativ are trei forme:
1. de egalitate (realizat cu ajutorul construcției sa kadă de . . . sar. . .):
Vov si sa kadă de godăver sar lesqo phral. El este tot așa de deștept, ca și fratele lui.
2. de superioritate, realizat prin două modalități:

a) sintetică, prin intermediul sufixului -(e)der „mai”, ca de ex.:

baxtal/o, -i, -e baxcaleder
bar/o, -i, -e bareder
gugl/o, -i, -e gugleder
lol/o, -i, -e loleder
tikn/o, -i, -e tiknedev
tern/o, -i, -e terneder
Excepție:
laćh/o, -i, -e feder

b) analitică, cu ajutorul adverbului maj „mai” sau po (în subdialecte vorbite de romi care coabitează cu vorbitori de limbi slave), care are acelasi sans, „mai”:
Vov si maj laćho sar tuƟe. El este mai bun ca tine.
Vov si maj lućho tuƟar. El este mai bun decât tine.

3. de inferioritate(obținut eu ajutorul construcției maj cïra „mai puțin”):
O raklo si mai cïra śukar laƟar. Băiatul este mai puțin frumos decât ea.

3. Pronumele interogativ-relativ (I Pućhutni-phandutni sarnavni)

Pronumele interogativ-relative pot fi:

a) declinabile: kon „cine
so „ce„‘
savo (m.), savi (f.), save (m.f.) „care„, „ce fel de
b) indeclinabile: kaj „care„, „ce
kazom „cât, câtă, câți, câte”
će „ce” (împrumutat din limba română și care are valoarea pronumelui interogativ-relativ „so” „ce”).
sode „cât, câtă, câți, câte”

Observații
După cum s-a putut constata în cadrul Lecției a V-a, când s-a prezentat declinarea pronumelor interogativ-relative kon și so, aceste două pronume interogativ-relative cunosc categoria de caz, însă nu cunosc categoriile de gen și număr, ele comportându—se în declinare ca substantivele masculine de număr singular.

Spre deosebire de pronumele interogativ-relative kon și so, pronumele interogativ-relativ, sav/o, -i, -e „care”, „ce fel de”, cunoaște categoriile de gen, numar și caz, comportându-se, în declinare, ca adjectivele cu trei forme (-o, -i, -e), evident, diferențiat, când sunt și când nu sunt însoțite de substantive.

Declinarea pronumelui interogativ-relativ sav/o, -i, -e
m. sg. f. sg. m.f. pl.
Nom. savo „care” savi „care” save „care”
Acuz. saves (pentru ființe) savă (ființe) saven (m., ființe)
Acuz. savi (lucruri) savăn (f., ființe)
Acuz. savo (pentru lucru) save (lucruri)
Gen. savesqo savăqo savenqo
Gen. savesqi savăqi savenqi
Gen. savesqe savăqe savenqe
Dat. savesqe savăqe savenqe
Locat. savesƟe savăƟe savenƟe
Ablat. savesƟar savăƟar savenƟar
Soc./Instr. saveça savăça savença(r)
Voc.

Observație
Schemele de declinare de mai sus sunt valabile doar pentru cazurile când aceste pronume apar de sine stătătoare. Când sunt însoțite de adjective. la cazurile oblice au forma invariabilă save.

4. Pronumele interogativ (I Pućhutni sarnavni)

După cum s-a văzut mai sus, în cadrul secțiunii „Pronumele interegativ-relativ”, au fost amintite pronumele interogativ-relative kan, so, sav/o, -i, -e [declinabile] și kaj, kázom, će, sode [indeclinabile]. În afară de aceste pronume interogative cu dublă funcție (și relative, deci), există unele pronume interogative, indeclinabile, ca de ex.: kabor (var.: lwbor) „cât; cât de mare”, kït „cât”, kïci (var: kïki) „câți” etc.

5. Sintaxa

Părtile principale ale propoziției (Subiectul și predicatul)

Subiectul

Subiectul este partea principală a propoziiției despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului.
Subiectul poate fi:
1) exprimat
2) neexprimat

Întrebări: kon? (ființe) și so? (lucruri)

Subiectul poate fi exprimat prin: substantiv: I Maria geli e lilençar.

O kham inklel

O baśno basel, o baśalno baśavel

O Jorgo avilo kòrkoro

pronume: Voj na ʒanel so te maj kerel akana

Amen thaj tumen ʒas khere.

numeral: Maśkar lenƟe, śtar sas maj cïkne vi nasvale.

O dujto avilo kathe.

alte cuvinte cu valoare de substantiv: o tikno si maj godăver. (adj. cu valoare de substantiv).

Śukar si jekh paśnavni vaj jekh paśkernavni. (adverb cu valoare de substantiv).

Subiectul neexprimat inclus: Kama [tu] baśaves, but ʒene aven te poate fi: khelen.

Obs. Subiectul inclus este cuprins în forma personală a vb. predicativ.

subînțeles: Sas kaj n-as o ʒuvalo aj o Piśomalo, amare duj ćor. [Von] Marenas bohkaƟar, aj ći ʒanenas so te keren te arahken penqe vareso te den and—o muj.

Obs. Subiectul subînțeles este exprimat în propozițiile de mai înainte (anterioare).
Propoziții fără subiect:
Unele propoziții, care au predicate exprimate prin construcții impersonale (ca, de ex.: laćhes si, śukar si, nasul si) nu au subiect.
Nasul si lesƟar.
Sukar si.

Subiectul multiplu.

Când, în unele propoziții, subiectele se exprimă prin mai multe părți de vorbire (de același fel sau diferite) acestea din urmă sunt considerate subiecte multiple.
Me thaj o pàpu ʒas k-o fòro.
I dej, i phen thaj o dad gilaben khetanes.
Kodola thaj kadala drabaren vi lekhaven.
Me, tu, voj thaj tumen ʒivas and-o gav.

a) declinabile: kon „cine”
so „ce”‘
savo (m.), savi (f.), save (m.f.) „care”, „ce fel de”
b) indeclinabile: kaj „care”, „ce”
kazom „cât, câtă, câți, câte”
će „ce” (împrumutat din limba română și care are valoarea pronumelui interogativ-relativ „so” „ce”).
sode „cât, câtă, câți, câte”
Feb 162010
 
Tatăl nostru

Tatăl nostru

AMARE!A DADE!A
Amare la dade lu, kaj san and-o ćèros!
Te sfincil pes tirro anav!
Te avel tirri ïmpäräcìa!
Te kerel pes tirri vòja,
Sar si and-o ćèros kadă, [te avel] vi p-i phuv!
Amaro děsutno manro
De les amen aděs!
Thaj jertisar amenqe amare bezexa
Sar vi amen jertisaras äl bezexa e amare [phure] bezăxalenqe.
I Thaj na ingăr amen and-i ispita,
Thaj skäpisar [izbävisar] amen e nasulesleƟr!

Amin!

Pućhimata

1. Kaj si o Devel?
2. So trebal te del amen o Del [Devel]?
3. So jertil amenqe o Del?
4. Sar si äl manuśa, kana paken pen and-o Del?
5. And-i Rumùnia si devlikane romma?

Gramatikane bută:

1. Declinați următoarele pronume posesive murro, murri, murre, tirro, tirri, tirre, lesqo, lesqi, lesqe, laqo, laqi, laqe, amaro,amari,amare, tumaro, tumari, tumare, lenqo, lenqi, lenqe!

2. Însoțiți pronumele de mai sus, în funcție de gen și număr, ca substantivele phral, drom, phen, ćhib, ʒamutro, lil și declinați sintagmele obținute!

3. Traduceți următoarele propoziții!

1. Tatăl tău este mare cântareț, iar fratele ei este un muzicant bun.
2. Cartea lui este curată, iar revista ei este mai puțin curată.
3. Casa fetei noastre este de lemn, iar casa fiicei sale (a fetei !) este de piatră.
4. Prietenul său este mai bun decât prietena ei.
5. Mama noastră a venit cu tatăl său – cu bunicul nostru – și ne-au adus niște mere roșii din satul lor.
6. Casele pădurarului din satul nostru se află în pădure și în centrul satului.
7. Preotul vostru este mai tânar decât al lor.
8. Biserica noastră este mai veche decât a voastră, iar curtea bisericii voastre este mai largă decât curtea bisericii noastre.
9. Muzicantii și cântăretii nostri au fost mai buni decât ai lor.
10. Fetele sale sunt, ca și el, harnice și frumoase.
11. Totusi, copiii săi sunt mai deștepti.
12. Nu numai oamenii bătrâni cred în Dumnezeu.
13. Domniile voastre vor să vină la masa noastră?

4. Formați comparativul de superioritate, prin procedeul sintetic, al următoarelor adjective: alb, bătrân, bogat, bun, curat, deștept, dulce, frumos, greu, înalt, mare, murdar, nou, rosu, sarac, tânar, umed, uscat, user, vechi!

5. Declinați pronumele interogativ-relative de mai jos, la cele opt cazuri savo, savi, save, so, kon!

6. Rețineți expresiile uzuale!

1. Laćho tirra (tŏ) děs (dĭves)! Bună ziua!
2. Laćhi tirri (tĭ, ki) răt! Bună seara!
3. Laćhi tirri (tĭ, ki) texarin! Bună dimineața!
4. Baxtalo tirro (tŏ) drom! Drum bun!
5. Baxtalo tirro (tŏ) dĭves! La mulți ani ani de ziua ta! (literal: Fericită [să fie] ziua ta).
6. Baxtalo tirro (tŏ) Nevo Berś! Un An Nou fericit! (literal: Anul Nou al tău [să fie] norocos (fericit)!)
7. Te avel a Neva Berś baxtalo! Să fie un An Nou fericit! (Baxtalo tumaro Berś a Nevo! Să aveți un An Nou fericit!)
8. And-e bute berśenƟe! La mulți ani! (Cu ocazia zilei de naștere sau a zilei onomastice).
9. Tumare rrajmata! Domniile voastre!
10. Te avel tirro (tŏ) manro guglo! Poftă bună! (literal:Să-ți fie pâinea dulce!)”.
11. Xa pe sastimasƟe! Poftă bună! (literal: Mănâncă pentru sănătatea ta!)
12. Amaro Dad, Devl!a, Doamne, Dumnezeul nostru!
13. So tu manges te xas! Ce dorești să mănânci?
14. Sar si tirro (tŏ) anav? Care este numele tău?
15. Sar si lesqo anav? Care este numele lui?
16. Sar si laqo anav? Care este numele ei?
17. Na ʒanav lesqo [laqo] anav. Nu cunosc numele lui [ei].
18. Murro anav si . . . Numele meu este . . .
19. Kaj sas, kaj n-as . . . A fost odată ca niciodată . . .
20. Dobroj tu! Bună dimineața! (se spune unei singure persoane; (prin extensie) Bună ziua! Bună!).
21. Dobroj tumen! Bună dimineața! (se spune mai multor persoane; (prin extensie) Bună ziua! Bună!).
22. Ći me ći [na] ʒanav! Nici eu nu știu! Habar n-am!
23. Pe tirro (tŏ) sastipe Să fii sănătos!
24. Pe sastimasƟe! În sănătatea ta!
25. So nevimata anes amenqe? Ce noutăți ne aduci?
26. To źutil lesqe o Del! Să ți-i ajute Dumnezeu!
27. Feril o Del! Doamne ferește!, Ferească Dumnezeu!
28. Te na del o Del! Să nu dea Domnul!
29. So manges manƟar? Ce dorești de la mine?
30. So, tu manges? Ce vrei? Ce mă rogi?
31. Me mangav tut . .. Te rog . ..
32. Tu darajlăn? Te-ai temut?
33. Me na darav khanćesƟar! Nu mă tem de nimic!
34. Naj khanć! Nu-i nimic! Nu face nimic!

7. Rețineți proverbele!
So na del o berś, del o ćàso! ;

Kana maśkar rromenƟe beśes, rromanes phenes!

8. Comparați textul rugăciunii Amarela Dade la, de expresie românească, prezentat anterior, cu textul aceleeași rugăciuni în varianta recent omologată

DADE!A AMARE!A
Dade !a amarela,
savo san and-o devel,
te ovel sumnal te Anav
te avel tŏ thagarimos,
te ʒal tŏ lav
sarkaj p-o devel, gadă vi p-i phuv.

De amen avdĭves amaro manro e divesqo
mukh ameenqe amare bezexa,
sar vi amen mukhas amare bezexalenqe,
thaj ma ligar amen and-o zumavimos
no mestăr amen e nasulesƟar
Amen!

Feb 162010
 

copaci iarnaO Ivend

O Ivend anel but śil. Akana perel baroj iv, kaj ućarel sa. O pani andar-äl lenă paxol pes. O dĭves si xarno thaj i răt nanaj la agor . And-e palutne dĭvesa e decembraqe aven äl ivendesqe särbätora, kana si but aćara aj tradìcie, sar misalăqe, o Krećuno thaj o Nevo Berś.
KrećunesƟe aj Neve BerśesƟe avel o Ivendesqo Dad, kaj anel e xurdorrenqe dàrură.Äl manuśa keren e ćhavenqe aj e ćhejanqe krećunosqo kaśt.
Äl siklŏvnă thaj äl siklŏvnă na maj ʒan duj-trin kurke k-i skòla. Von źutin e daden ta e dejan te ćhinen e balen thaj te keren krećunosqo xaben, sar si: balano mas, balane goja, sàrme thaj but aver.
Äl ćhave thaj äl ćheja si lośale aj baxtale kana del iv, anda kodo von ʒanen te katain pen p-äl sànie, keren ivune manuśes thaj maren pen e ivune glontençar.

Primavara O Paśmilaj

And-o agar e februaraqe avel o Paśmilaj. O dives ïnćeposarel (ćirdel)te avel maj lùngo thaj i răt te avel maj skinrto. And-o Tritonaj marel éudri balval thaj o kham avel maj zuralo.
O paxoj aj o iv bilŏn. And-o Śtartonaj i Natùra zelenărel thaj and-o Maj „äl luludă putardŏn. Paśmilaje si jekh bari särbätoàre, i Patradĭ. Akana, äl manuśa ćhinen bakrorren, färbin lole anre thaj ʒan savorrençar k-i khangeri te len i patradĭ.

O Milaj

Kana aven äl milajesqe ćhona – o Baredivaj, o Źulaj aj o Agùsto – o Kham but pekel. Vov si akana maj zuralo sar si and-avel berśivaxta. P-o kïmpo, o giv barŏl. Kothe, äl traktò rura. thaj äl kombìne kiden o giv. Äl butikerne thon o giv and-äk gone thaj depozitisaren les. Kana vov si śuko, äl manuśa ʒan te piśen o giv p-o asav. Andar-o arm äl ʒuvlă peken o nevo manro.
Maj anglal, kana o Paémilaj agorisarel, inéeposaren (éirden) te pekén al kireśě. Kana abă si o milajesqo maśkar, äl ćhave śaj te xan vi but aver frùktură, sar misalăqe, kilăva, phabaja, ambrola, herbùze, thaj lägùme aj zarzàve: lolă (paradàjća), krestevècură t.a.
Atunć kana agorisarel o Baredivaj äl ćhavorre na maj ʒan and-äl angli skòle thaj äl ćhave aj äl ćheja, save siklŏven and-äl skòle, ʒan lośale and-e plàja, k-i derăv vaj k-i len te natisaren. But ćhave thaj ćheja den vast e daden aj e dejan te keren butĭ and-o kïmpo thaj and-i bar.

toamnaI Tàmna

I Tàmna si barvali. Äl siklŏvnă thaj äl siklăvne ʒan palem k-i skòla, sa kadă, äl ćhavorre ʒan k-i angliskòla. Si ciro kana äl manuśa kìden e drakha, anda save keren loli vaj parni mol. E vurdonençar von phiraven kĭmposƟar bràzbe, bòbură, semìnce, kolompèră thaj but aver.
I Septèmbra thaj i Oktòbra anen muxli vi brĭśinda. Äl patră si gàlbene thaj peren phuvăƟe. Äl bakra telÄren and-o gav te nakhen o ivend.

 

Pućhimata

1. Save si äl berśivaxta?
2. So anel o dĭvend?
3. Sar si o dĭves thaj i răt ivende?
4. Kana avel o ivendesqo Dad?
5. Kon thaj kasqe ikeren kreću-nosqo kaśt?
6. So keren äl sikllŏvne thaj äl sikllŏvne?
7. Sar źutin von e daden vi dejan?
8. Kana avel o Paśmilaj?
9. Sar si o dĭves vi i răt?
10. Sar si i balval and-o Tritonaj?
11. So keren o paxoj vi o iv?
12. So keren äl luludă, and-o Maj?
13. So karen al manuśa paśmilaja, kana avel i Patradĭ?
14. Sar si o kham, kana avel o Milaj?
15. So kerel o giv?
16. Kaj thon äl butĭkerne o giv?
17. So keren äl manusa, kana o giv si śuko?
18. So si kana äl gorisaral o Baredivaj?
19. Sar si i Tàmna?
2o. So kiden äl manuśa?
21. Sar si äl patră vi so keren von?

Gramatikane bută

1. Răspundeți la următoarele întrebări!

1. Kazom ćhona si and-jakh bers?
2. Save si äl berśivaxta?
3. Soda kurka si and-jakh ćhon?
4. Save si äl dĭvesa e kurkesqe?
5. Kazom divesa si and-jekh bars?
6. Sode dĭvesa si and-jekh ćhon?
7. Kaj si äl ćhona, save si lan po 31 dĭvesa?
8. Thaj äl ćhona save si len po 3o dĭvesa?
9. Soda děsenqe si i Febrùara?
10. Kana i Febrùara si lan 29 dĭvesa?

2. Scrieți în cuvinte numeralele cardinale cuprinse:

a) în intervalul 100-2001
b) în intervalul 200-10001 [În cadrul sutelor se vor prezenta numeralale
care exprimă zeci, iar în intervalul dintre zeci se va prezenta doar numeralul
compus cu jekh (1)].

3. Formați numeralele ordinale de la următoarele numerale cardinale:

1-10, 11, 20, 21, 30, 31, 40, 41, 50, 51, 60, 61, 70, 71, 80, 81, 90, 91, 100, 101, 110, 111, 199, 200, 201, 210, 211, 300

4. Treceți următoarele sintagme prin cazurile invățate:

o jekhto manuś i jekhto dej o śtarto ʒeno
kher len berś
i śtarto phen o panʒvardeś thaj trinto manuś
jakh vurdon
i panʒvardeś thaj trinto ʒuvli
fràza

5. Clasificați, după formă, următoarele adverbe:

khanikaj, laćhes, rromanes, laćho,cïra, maśkaral, sigo!

6. Clasificați, după înțeles, urmdtoarele adverbe (în adverbe de loc, timp și mod):

akana, anglal, atùnć, but, cïra, ćaćes, ći, kadă, kam, kana, khanikaj, khare, kheral, khetane, lokhes, maj, maśkaral, miśto, na, ni, opre, opral, ova, pră, rromanes, sar, savatone, sìgo, śukar, telal, tele!

7. Formați adverbe de la următoarele cuvinte (substantive și adverbe) cu ajutorul sufixului -o sau(și) -al:

andre, avri, dés, dur, gav, ivend, kher, maskar, opre, pale, paée, paémilaj, nit, tele.

8. Formați adverbe cu desinența -os de la următoarele adjective:

barval/o, -i, ćać/o, -i, gaʒikan/o, -i, laćh/o, -i, lokh/o, -i,phur/o, -i, rroman/o, -i !

9. Traduceți:

1. Anul are 12 luni.
2. Acestea sunt . . .
3. Știm că trei luni fac împreună un anotimp, iar anul are patru anotimpuri.
4. Acestea sunt . . .
5. O lună are câte patru săptămâni, iar fiecare săptămână are 7 zile.
6. Zilele săptămânii sunt: .
7. Într-un an sunt 365 sau 366 de zile.
8. Într-o lună sunt de la 28 la’ 31 de zile.
9. Lunile care au câte 31 de zile sunt . . ., iar lunile care au 30 de zile sunt . . .
10. Februarie are 28 sau 29 de zile.
11. La patru ani, când anul are 366 de zile, februarie are 29 de zile.

10. Rețineți proverbul:

„O ivend pućhela so kerdăn amilaj!”

11. Rețineți adverbele provenite de la zilele săptămânii!

Kana ?
Substantive Adverbe
Lujdĭves; Luj Lujné
Mardĭves; Mardĭ; Màrci Marciné
Vaśokurko; Tetradĭ; Tetragi Tetradiné
Źojdĭves; Źoj Źojné
Paràstuj Paraśtuné
Sàbato; Sàvato Savatoné
Kurko Kurke

12.Ʒánglăn so. . .?

„Kotar-o 27 Ʒi k-o 29 Źulaj 1990, therdilo and-o veś Liśen, 28 km kotar-o Brno, o jekhto Festivàli „RROMFEST”, organisardo kotar-e muzikaqi firma e Milan Śćukasqi thuj e Rromani Themutnikani Iniciatìva. Avile but gilamne nesave but pinʒarde sar e Esma Reʒepova thaj o ansámblo Teodosievski, andar-e Makedònia, sar e Ràja, andar-o Suèdo, sar e trupa Demeter, andar-o Mòskva, sar o ansamblo Tato Milaj, andar-e Sòfia, thaj but aver, andar 10 thema. Sas vi but terne gilumne, amatòră thaj ćhavorrenqe grùpe”. Maśkar lenƟe sas i siklărni Ina Ràdu, khetanes duje grùpençar andar-i Rumùnia [kotar-o „Informaciuqo Lil e Rromane Uniaqoro”, N°10-2, Źulaj – Augùsto, 1991, p. 10].

Temă
Traduceți textul de mai sus (folosind, la nevoie, dicționarul)!

13. Rețineți urarea de mai jos!

„Baxtăça” sastimaça, lośaça, bare lovença, lole grastença, zelenone vurdonença, pharune katunença, barvale ʒamutrença, śukare borěnça te resel Tut, Phral!a, thaj sarore Te manuśen o Nevo Berś! Te del o Del but baxtsastipe sa laćhe manuśenqe!”

(Lev Ćerenkow)

Feb 162010
 

Exerciții recapitulative

1. Formați vocativul (singular și plural) de la următoarele substantive:

baśno, ćirikli, ćhej, ćhavorro, dej, manuś, phen, phuri, phuro, raklorro, rrom, rromnŏrri, ʒamutro!

2. Formați imperativul (pers. a II-a, singular și plural) de la următoarele verbe:

akharel, aśunel, avel, baśavel, beśe, bikinel, ćumidel, del, dikhelg gilabel, xal, inklel, kerel, kinel, lel, mudarel, pe], perel, putarel, phenel, ròdel, sborizel, sovel, thol, thovel, ʒanel!

3. Conjugați verbele de mai jos la modul indicativ, timpul viitor:

anel, aźukerel, baśel, ćhinel, dandarel, jubil, kamel, nakhel, phabarel, phirel, rovel, skucòvel, telămel, ʒal!

4. Conjugați în propoziții verbul:

ʒal „a merge”, „a se duce” la modul indicativ, timpul perfect!

5. Declinați substantivele masculine și feminine de mai jos la cele opt cazuri învățate, la singular și plural:

bakri, bibi, ćirikli, ćhavo, ćhej, gev, gone, grast, grastni, kaśt, len, lil, manro, menus, muj, muré, pani, paśnavni, phen, phral, phuv, rakli, rroj, rromni, sap, śośoj, ʒuvli!

6. Articulați substantivele din exercițiul nr. 5 cu articolele hotărâte și nehotărâte (singular și plural) și însoțiți-le cu adjectivele

bar/o, -i, śukar, uć/o -i! Treceți sintagmele obținute prin cele opt cazuri studiate!

7. Găsiți echivalențe în limba romani pentru următoarele expresii uzuale!

1. Bună ziua!
2. De unde ești?
3. Eu sunt din . . ( de la . . .)
4. Ce cauți acolo?
5. Să te audă Dumnezeu!
6. Știi romanes?
7. Da, știu romanes.
8. Nu, nu știu romanes.
9. Să fiți sănătoși și fericiți!
10. Ce faci?
11. Să dea Domnul!
12. Cât e ceasul?
13. Ce vrei de la el?
14. De unde vii?
15. Iartă-mă!
16. Când te-ai născut?
17. Cum să nu?
18. Unde locuiești?
19. Vino aici!
20. Intră!
21. Unde te duci?
22. Câți ani ai?
23. Rămâi cu bine (cu Dumnezeu)!
24. Mergi cu bine (cu Dumnezeu)!
25. Spune-mi . . .!
26. Stai jos!
27. Bine ai venit!
28. Îți mulțumesc!
29. Să fii fericit!
30. Stați jos!
31. Cum te cheamă?
32. Câți inși sunteți?
33. Nu este clar?
34. Este clar?
35. Poate mă auzi?
36. Da, da te aud!
37. Ia seama! (Ai grijă de tine!)
38. Cât (câți bani) câștigi?
39. Câți copii ai?
40. Bună seara!
41. Drum bun!
42. Bună-dimineată!
43. Nu-i nimic!
44. La mulți ani de ziua ta!
45. Nu mă tem de nimic!
46. Un An Nou fericit!
47. Te-ai temut?
48. La mulți ani!
49. Te rog. . .
50. Domniile voastre . . .!
51. Ce vrei? (Ce mă rogi?)
52. Poftă bună!
53. Ce poftești (dorești) de la mine?
54. Doamne, Dumnezeul nostru!
55. Ferească Domnul!
56. Care este numele tău?
57. Să-i ajute Dumnezeu!
58. Ce noutăți ne aduci?
59. Care este numele lui (al ei)?
60. Nu cunosc numele lui (al ei).
61. Să fii sănătos!
62. Numele meu este . . .
63. În sănătatea ta!
54. Habar n-am! (Nici eu nu știu!)
65. „A fost odată ca niciodată . . . „.

8. Declinați la cazul Acuzativ pronumele personale:

me, tu, vov, voj, amen, tumen, von!

9. Declinați pronumele reflexiv:

pes si pen la cele opt cazuri învățate!

10. Declinați substantivele:

barvalimos, sastimos, śukarimos la cele opt cazuri cunoscute!

11. Numărați

de la 1 la 50 (oral) și de la 50 la 100 (în scris) !

12. Conjugați verbul reflexiv

rugil pes „a se ruga”!

13. Traduceți și declinați sintagmele de mai jos:

„cu patru cocoși”, „șarpe cu șapte capete”, „la patru surori”, „din cinci sate”, „cu doi”, „cu două”, „cu unu”, „cu una”, „pe nouă”, „celui de-al 74-1ea”, „din zece”, „din trei lemne”, „de la șase capre” „de catre opt”, „din nouă guri”.

14. Traduceți următoarele propoziții!

1. Eu am trei copii, iar tu ai numai doi.
2. Eu aveam o casă frumoasă.
3. Tu aveai o fântână veche.
4. El are 50 de cărți noi.
5. El nu avea atunci mulți bani.
6. Are și ea două mere și o pară.
7. Sora mea avea cinci frunze: una era verde, două erau galbene și două erau roșii.
8. Noi avem aici, în sat, case înalte.
9. Noi aveam șapte căruțe două erau pline cu saci, țară erau goale, iar două erau pline cu fân.
10. N-aveți niște brânză acolo, la gară, pentru că vrem să cumpărăm și noi?
11. Voi aveați case și curți mari, frumoase, acum văd că nu mai aveți nimic. Le-ați vândut?
12. Ei au mulți prieteni la oraș.
13. Ei aveau ochi negri, iar ele aveau mijlocuri subțiri.
14. Ele au copii deștepți.
15. Ele aveau în păr bani vechi și noi.

15. Formați gradul comparativ de superioritate, prin procedeul sintetic, de la următoarele adjective:

bogat, bun, deștept, dulce, greu,mare, nou, sărac, umed, uscat, ugor, vechi!

16. Însoțiți substantivele:

phral, phen, ćhib, drum, ʒamutro, lil – în funcție de gen și număr – cu pronumele posesive de mai jos și declinați sintagmele obținute, la cele opt cazuri studiate: murro, murri, murre, tirro, tirri, tirre, lesqo, lesqi, lesqe, laqo, laqi, laqe, amaro, amari, amare, tumaro, tumari, tumare, lenqo, lenqi, lenqe!

17. Declinați următoarele pronume interogativ-relative:

savo, savi, save, so, kon!

18.

a) Scrieți în cuvinte numeralele cardinale 101, 110, 111, 120, 121, 130, 121, 140, 141, 150, 151, 16o, 161, 170, 171, 18o, 181, 190, 191, 200, 201, 210, 211
b) Formați numeralele ordinale de la numeralele cardinale prezentate la subpunctul a și scrieți-le!

19. Treceți sintagmele de mai jos prin toate cazurile cunoscute!

o jekhto raklo i jekhto dej
gav len
o trinto ʒeno i trinto ćhej
berś jakh
o panʒvardeś thaj ohtòto murś
gono
i panʒvardeś thaj ohtòto ʒuvli
phal

20. Clasificați, după înțeles adverbele:

anglal, atùnć, cïra, ćaćes, ći, kam, khanikaj, khere, khetanes, lokhes, maj, maśkaral, miśto, na, ova, sar, savatone, sigo, śukar!

Ʒanglăn so?

ʒanglăn so o 4-to Rromano Kongrèso and-i Varśava (8-12 Śtartonaj, 1990) oficialisardă  i rromani alfabèta? Atòska (atùnć) i Rromani Unia lăs decizia te del avri kadava kalendàri:

Rromano kalendàri e berśesqe 1991

Rromano kalendàri e berśesqe 1991

Feb 162010
 
– Sar si o murśikano gad? camasa rosie
– O murśikano gad si lolo.
camasa alba femeie
– Sar si o ʒuvlikano gud?
– O ʒuvlăno gad si parno, uźo thaj e buxle bajençar.
trei tigani
– Sar si äl rromenqe kalce?
– Lenqe kàlce si kale.
– Sar si äl te maj svenäl murśane kàlce?
lautari
– Von śaj te sven parne, lole, gri, gàlbeno, zèleno – sar rang -,lùngo thaj skùrto – sar lunʒimos -, buxle thaj tang – sar buxlimos.
– Thaj äl rromane ternenqe kàlce sar si?
barbati short
– Kana naj phure vaj phură. maśkar lenƟe, e rromane ternen si len xarne, modérno, kàlce; ʒanglăn -so äl rromane tene, kana si khetanes e phurengar vaj e phuréngar, e patĭvăƟar, na inklen angla lenƟe nùmaj and-o gad? Von trebal te xurăven pen e zabunoça.
– Äl ròkie e rromnănqe si xarne? tiganci
– Feril o Del! Na! Von si fèri lùngo!

Gramàtika

1. Adjectivul (I Paśnavni)

După formă, adjectivele rome sau cele rezultate din împrumuturi pot fi grupate în:
I.Adjective de tip buxle („cu forme extinse”, „cu trei forme”) și:
II. Adjective de tip tang („ou formă restrânsă”, „cu o singură formă”).
Categoria adjectivelor de tip buxle cunoaște cea mai largă răspândire, în ea fiind încadrate:
a) adjectivele cu desinența -alo (uneori -valo), rezultate prin derivare de la substantive de provenientă romă și uneori împrumutate:

baxt baxtal/o, -i, -e lovo loval/o, -i, -e
beng bengal/o, -i, -e mas masal/o, -i, -e
bibaxt bibaxtal/o, -i, -e mol molal/o, -i, -e
bokh bokhal/o, -i, -e muj mujal/o, -i, -e
ćik ćikal/o, -i, -e mustàca mustacal/o, -i, -e
doś dośal/o, -i, -e paj [pani] pajal/o, -i, -e
dud dudal/o, -i, -e sir siral/o, -i, -e
dukh dukhal/o, -i, -e śil śilal/o, -i, -e
ger geral/o, -i, -e śing śingal/o, -i, -e
jag jagal/o, -i, -e truś truśal/o, -i, -e
kan kanal/o, -i, -e thud thudal/o, -i, -e
kanro kanral/o, -i, -e thuv thuval/o, -i, -e
kaśt kaśtal/o, -i, -e ulèj ulejal/o, -i, -e
kiral kiralal/o, -i, -e vast vastal/o, -i, -e
kòakalo kokalal/o, -i, -e veś veśal/o, -i, -e
lim limal/o, -i, -e zor zoral/o, -i, -e
loś lośal/o, -i, -e ʒuv ʒuval/o, -i, -e

Observații
Echivalarea în limba română se face, de cele mai multe ori, prin adjective cu desinența -os ca de ex.: kaśtalo adj. lemnos, kiralalo adj. brânzos.
Unele adjective, prin schimbarea valorii gramaticale, devin substantive, care, păstrând coordonata stilistică a adjectivelor de la care provin, se înscriu în sfera argotică. De ex. de la substantivele de mai sus, kanro „marăcine”, sir „usturoi”‘, śing „corn”, prin alipirea sufixului -alo, se obțin adjectivele kanralo „marăcinos”, buruienos”, siralo „usturoiat”, śingalo ” cornut” și respectiv, prin schimbarea categoriei gramaticale, substantivele kanralo, siralo, śingalo (care, toate, înseamnă „polițai”, în exprimarea argotică).
Adjective formate cu sufixul -valo: ratvalo „sângeros”, ćhorvalo „bărbos” etc.
Uneori, apare varianta cu desinență -aslo, ca în exemplele:

kermo kermasl/o, -i, -e viermănos
kham khamasl/o, -i, -e însorit
pàća paćasl/o, -i, -e pașnic, tihnit
paja sudoare pajasl/o, -i, -e asudat
phak phakasl/o, -i, -e înaripat
spùma spumasl/o, -i, -e spumos, înspumat
varro varrasl/o, -i, -e făinos

b) adjectivele cu desinențele:
lo (unele dintre ele fiind rezultate din participii): buxl/o, -i, -e, ćajl/o, -i, -e,
dil/o, -i, -e, gugl/o, -i, -e, kal/o, -i, -e, kiśl/o, -i, -e, kovl/o, -i, -e, kuśl/o, -i, -e,
khaml/o, -i, -e, lol/o, -i, -e, melal/o, -i, -e, mul/o, -i, -e, nasval/o, -i, -e, śukl/o, -i, -e,
thul/o, -i, -e, uéhal/o, -i, -e etc.

no: cikn/o, -i, -e, parn/o, -i, -e, san/o, -i, -e, tern/o, -i, -e, tikn/o, -i, -e etc.
ro: bar/o, -i, -e, ćor/o, -i, -e, phar/o, -i, -e, phur/o, -i, -e, śudr/o, -i, -e etc.
ko: /caéuk/o, -i, -e, kerk/o, -i, -e, Zo/o/o, -i, -e, pdr/o, -i, -e, éulc/o, -i, -e etc.
go: bang/o, -i, -e, nang/o, -i, -e etc.

ćo: ćać/o, -i, -e, uć/o, -i, -e etc.
ćho: laćh/o, -i, -e etc.
to: mat/o, -i, -e, sast/o, -i, -e, tat/o, -i, -e etc.
vo: nev/o, -i, -e etc.
śo: śuś/o, -i, -e etc.
źo: biuź/o, -i, -e, uź/o, -i, -e etc.

Observație
Ordinea sufixelor este descrescătoare, fiind stabilită în funcție de frecvența rezultată din eșantioanele de unități lexicale supuse cercetărilor noastre.
e) adjectivele obținute de la substantive și adverbe cu ajutorul sufixelor –utno sau –uno:
de la substantive:

anav anavutn/o, -i, -e kernavni kernavutn/o, -i, -e
arćić arćićun/o, -i, -e manuś manuśun/o, -i, -e
barr barrun/o, -i, -e nakh nakhun/o, -i, -e
dand dandun/o, -i, -e paśkernavni paśkemavutn/o, -i, -e
děs děsutn/o, -i, -e rup rupun/o, -i, -e
gav gavun/o, -i, -e sastri sastrun/o, -i, -e
xarkum xarkun/o, -i, -e
kaśt kaśtun/o, -i, -e

de la adverbe:

akana akanutn/o, -i, -e kòrkoro korkorun/o, -i, -e
andre andrun/o, -i, -e maśkdral maśkarutn/o, -i, -e
angle anglun/o, -i, -e opral opralun/o, -i, -e
avri avrutn/o, -i, -e opre oprun/o, -i, -e
ćaćo ćaćutn/o, -i, -e tele telun/o, -i, -e
dur durutn/o, -i, -e

Observație
Tendința este de a se generaliza forma –utno.
Exemple de adjective recent omologate în limba romani standardizată

aćarutn/o, -i, -e manajutn/o, -i, -e startun/o, -i, -e
adavaxtun/o, -i, -e maśkarthemutn/o, -i, -e stilutn/o, -i, -e
agarutn/o, -i, -e maśkarʒenutn/o, -i, -e studiutn/o, -i, -e
anglis/colutn/o, -i, -e miazun/o, -i, -e sudun/o, -i, -e
avdusn/o, -i, -e nordun/o, -i, -e śajutn/o, -i, -e
bazutn/o, -i, -e orientun/o, -i, -e śerutn/o, -i, -e
biaćarutn/o, -i, -e palutn/o, -i, -e thanutn/o, -i, -e
bifavorutn/o, -i, -e paśutn/o, -i, -e themutn/o, -i, -e
ćirlatun/o, -i, -e phirutn/o, -i, -e ustadun/o, -i, -e
ćhibum/o, -i, -e racutn/o, -i, -e uvestun/o, -i, -e
favorutn/o, -i, -e sastimnun/o, -i, -e uzalćhibutn/o, -i, -e
jećhanutn/o, -i, -e savaxtun/o, -i, -e uzalutn/o, -i, -e
jekhutn/o, -i, -e sevtun/o, -i, -e ʒnum/o, -i, -e
kadrun/o, -i, -e somvaxtun/o, -i, -e

d) adjectivele cu sufixuldo (reprezentând participii):
bibold/o, -i, -e, bilond/o, -i, -e, bilstard/o, -i, -e, bolad/o, -i, -e, bold/o, -i, -e,
ćhind/o, -i, -e, xurd/o, -i, -e, laćhard/o, -i, -e, naśad/o, -i, -e, pinʒard/o, -i, -e,
phagerd/o, -i, -e, phandad/o, -i, -e, pherd/o, -i, -e etc.

e) adjectivele înqo, –qi, -. (reprezentând desinențe de Genitiv (singular și plural)):
-aq/o, -i, -e [-aq/o, -i, -e]: ćhejaq/o, -i, -e, phonăq/o, -i, -e, ratăq/o, -i, -e etc.
-esq/o, -i, -e [-osq/o, -i, -e]: dadesq/o, -i, -e, ivendesq/o, -i, -e, grastesq/o, -i, -e etc.
-enq/o, -i, -e [-ănq/o, -i, -e]: balenq/o, -i, -e, dadenq/o, -i, -e, murśenq/o, -i, -e etc.
Observație
În această categorie intră și adjectivele obginute din substantive
însoțite de prepoziția bi „fără”: bi dadosg/o, -i, -e, „fără de tată”, bi śeresq/o, -i, -e „fără de cap” etc.
f) adjectivele cu desinențaikano:
devlikan/o, -i, -e, gaʒikan/o, -i, -e, mulikan/o, -i, -e, murśikan/o, -i, -e, phralikan/o, -i, -e, rrajkan/o, -i, -e, ʒuvlikan/o, -i, -e etc.
Observație
În această categorie intră și adjectivele care denumesc naționalitățile ca de ex.:

arabikan/o, -i, -e hindi(kan/o, -i, -e) panʒabikan/o, -i, -e
ejrikan/o, -i, -e indikan/o, -i, -e raʒastanikan/o, -i, -e
clinikan/o, -i, -e ivritikan/o, -i, -e saamikan/o, -i, -e
englezikan/o, -i, -e jidiś(ikan/o, -i, -e) serbikan/o, -i, -e
farsikcan/o, -i, -e jugoslavikan/o, -i, -e slovakikan/o, -i, -e
germanikcan/o, -i, -e kroatikan/o, -i, -e turkikan/o, -i, -e
grekikan/o, -i, -e magjarikan/o, -i, -e vizantikan/o, -i, -e

g) adjectivele cu desinențaano:
balan/o, -i, -e, xoran/o, -i, -e xoraxan/o, -i, -e, ilan/o, -i, -e, khetan/o, -i, -e,
murśan/o, -i, -e, phuran/o, -i, -e, rroman/o, -i, -e etc.
h) adjective cu sufixulanglo:
butʒangl/o, -i, -e, punrangl/o, -i, -o, phangl/o, -i, -e etc.
Observație
Multe dintre aceste adjective provin, de fapt din participii.
i) adjective cu desinența -din(d)o:
amboldin/o, -i, -e, armandin/o, -i, -e, ćhumudin/o, -i, -e, khundin/o, -i, -e, phurdin/o, -i, -e etc.
j) adjective cu desinența : –amno:
balamn/o, -i, -e, daramn/o, -i, -e, xoxamn/o, -i, -e, izdramn/o, -i, -e, piramn/o, -i -e etc.
k) adjective cu desinența : –avno:
dukhavn/o, -i, -e