pronume

pronume

Mar 032010
 

Exerciții recapitulative:

1.

a ) Dați câte 5 exemple din fiecare categorie de substantive masculine (name de ființe și nume de lucruri) care, la cazul Nominativ, singular, au următoarele terminații: o consoană, -pe, -mos, -j, -o(s), -o, -i și sufixul diminutival -orro!
b ) Puneți substantivele, alese ca exemplificări, la cazul Nominativ (plural) și la cazurile Acuzativ, Genitiv și Instrumental] Sociativ (singular și plural)

2.

a) Alegeți câte 5 exemple din fiecare categorie de substantive feminine (nume de ființe și lucruri) care, la cazul Nominativ, singular, au terminațiile: o consoană, —j, -a, -i, -orri, -i(k), -ni.
b) Puneți substantivele, alese ca exemplificări, la cazul Nominativ (plural) și la cazurile Acuzativ, Genitiv și Instrumental/Sociativ (singular și plural)!

3. Traduceți:

1. Eu am mulți prieteni buni și deștepți.
2. Eu aveam atunci niste cărți frumoase și curate.
3. Tu ești acum fericit că poți (știi) să faci ce vrei și ai o casă frumoasă.
4. El are mulți bani și cumpără multe mere de la piață.
5. El avea copiii mici, când am mers eu la el.
6. Ea are un bunic din partea tatălui.
7. Avea și ea niste fete mici și un băiat mare.
8. Noi avem în curte niște cai și niște măgari flămânzi.
9. Cănd eu eram mic, aveam și noi niste oițe.
10. Voi aveți sate mici și orase mari.
11. Când aveați timp, cântați cântece vechi.
12. Ei aveau niște saci noi și plini, iar ele aveau căruțe roșii.
13. Ei au o mamă bună, care le aduce mâncare.
14. Ele au numai flori albe, iar ei le-au cumpărat flori roșii.

Continue reading »

Feb 162010
 
Amaro dad gelo and-o veś te phagel äl kaśt. Lăs leça lesqo tover thaj jekh dori aj telărdăs. Äl kaśt  si śuke, kana si but kham, vaj kinge, kana del o brïśind.
– Tirri ć si maj lokhi. Vouj si okheder anda kodo naj lavă so te ni xaćares. Murri ćhib si maj phari.
– Kadă si amàl!a.
– Tirri ćhib si maj lokhi. Voj si lokheder, anda kodo naj lava. So te ni xaćares.
Murri ćhib si maj phari.
– Kadă si, amàl!a.
– Tumare rrajmata kamen te ʒan te dikhen o filmo „Me maladilem o baxtale rromençar ?” ·
– Na! Me dikhlem kadava filmo aberś.
– Tumaro phral si rraśaj thaj tumari amalin si gilamni. Me butvar gelem k-i khangeri te gilabav devlikane gilă. Kothe me dikhlem but rromen. AmenƟe, and-i Rumùnia, äl rroma paken pen and-o Del. Vi tumare ćhave gilabendavlikane gilă?
– Ova. Von gilaben śukar.
– Tirro dad thaj murro phral karen butĭ khetane.
– Kadă, si. Vi tirre phrala thaj murre keren bută tirre phraleça vi murre dadeça.
– Lenqo vurdon si maj nevo sar lenqe vurdona.
– Thaj lago kher si puraneder sar murro kher.
– Lesqi ćhej si godăver sar lengi ćhej.
– Kadă si. Thaj lesqi ćhej si vi tikneder sar lenqi ćhej.

Gramàtika

1. PRONUMELE POSESIV

Obiectul posedat Persoana și numărul pronumelui posesiv
-singular-
1 2 3
m. f.
sg m. raklo „copil” murro „al meu” tirro „al tău” lesqo „al lui” laqo „al ei”
sg f. ćhej „fată” murri „a mea” tirri „a ta” lesqi „a lui” laqi „a ei”
pl. m. rakle „copii” murre „ai mei” tirre „ai tăi” lesqe „ai lui” laqe „ai ei”
pl. f. ćheja „fete” murre „ale mele” tirre „ale tale” lesqe „ale lui” laqe „ale ei”
Obiectul posedat Persoana și numărul pronumelui posesiv
– plural-
1 2 3
m. și f.
sg. m. raklo „copil” amaro „al nostru” tumaro „al vostru” lenqo „al lor”
sg. f. ćhej.”fată” amari „a noastră” tumari „a voastră” lenqi „a lor”
pl. m. rakle „copii” amare „ai nostri” tumare „ai  voștri” lenqe „ai lor”
pl. f. ćhaja „fete” amara „ale noastre” tumare „ale voastre” lenqé „ala lor”

Observații

La formele persoanei a III-a, sg. și pl. apar- în unele subdialecte, ca de pildă, în cel ursăresc – forma „lungi”, în -ro, -ri, -ra, ca de ex.: lesqo(ro) laqo(ro), lesqi(ri), laqi(ri), lesqe(re), laqe(re), lenqo(ro),lengi(ri), lenqe(re), care au aceleași valori pe care le au formele „scurte”.
La persoana a III-a, sg. și pl., pronumele posesive sunt dublate de formele pronumelui reflexiv: pesqo „al său” [pentru: „al lui, al ai”], pesqi „a sa” [pentru: „a lui, a ei”], pesqe „ale sale” [pentru: „ala lui, ale ei”], pengo [pentru: „al lor”], penqi [pentru: „a lor”], penqe [pentru: „ai, ale lor”]. Evident, și aceste forme cunosc forme „lungi” pesqo(ro), pesqi(ri), pesqe(re), pengo(ro), penqi(ri), panqe(re).
Pentru pronumele posesiv tirro există variantele: tŏ, turro, kŏ, kirro, iar pentru tirri coexistă variantele ti, ki, kirri.
Pronumele posesiv cunoaște două formule de daeclinare. Când pronumele posesive sunt de sine stătătoare ele se declină după paradigma specifică adjectivelor cu trei desinențe, iar atunci când pronumele posesive joacă rol de adjective posesive (fiind deci însotite da substantive) se comportă, în declinare, la fel ca adjectivele care însotesc substantive (adică au la cazurile oblice forme identice diferențiate în funcție de gen și număr), așa după cum s-a văzut cu prilejul studierii substantivelor și adjectivelor.

2. Adjectivul (I Paśnavni)

Gradele de comparatie:

În limba romani există gradele de comparație:
a) pozitiv
b) comparativ
c) superlativ
Gradul comparativ (O komparatìvo)
Gradul comparativ are trei forme:
1. de egalitate (realizat cu ajutorul construcției sa kadă de . . . sar. . .):
Vov si sa kadă de godăver sar lesqo phral. El este tot așa de deștept, ca și fratele lui.
2. de superioritate, realizat prin două modalități:

a) sintetică, prin intermediul sufixului -(e)der „mai”, ca de ex.:

baxtal/o, -i, -e baxcaleder
bar/o, -i, -e bareder
gugl/o, -i, -e gugleder
lol/o, -i, -e loleder
tikn/o, -i, -e tiknedev
tern/o, -i, -e terneder
Excepție:
laćh/o, -i, -e feder

b) analitică, cu ajutorul adverbului maj „mai” sau po (în subdialecte vorbite de romi care coabitează cu vorbitori de limbi slave), care are acelasi sans, „mai”:
Vov si maj laćho sar tuƟe. El este mai bun ca tine.
Vov si maj lućho tuƟar. El este mai bun decât tine.

3. de inferioritate(obținut eu ajutorul construcției maj cïra „mai puțin”):
O raklo si mai cïra śukar laƟar. Băiatul este mai puțin frumos decât ea.

3. Pronumele interogativ-relativ (I Pućhutni-phandutni sarnavni)

Pronumele interogativ-relative pot fi:

a) declinabile: kon „cine
so „ce„‘
savo (m.), savi (f.), save (m.f.) „care„, „ce fel de
b) indeclinabile: kaj „care„, „ce
kazom „cât, câtă, câți, câte”
će „ce” (împrumutat din limba română și care are valoarea pronumelui interogativ-relativ „so” „ce”).
sode „cât, câtă, câți, câte”

Observații
După cum s-a putut constata în cadrul Lecției a V-a, când s-a prezentat declinarea pronumelor interogativ-relative kon și so, aceste două pronume interogativ-relative cunosc categoria de caz, însă nu cunosc categoriile de gen și număr, ele comportându—se în declinare ca substantivele masculine de număr singular.

Spre deosebire de pronumele interogativ-relative kon și so, pronumele interogativ-relativ, sav/o, -i, -e „care”, „ce fel de”, cunoaște categoriile de gen, numar și caz, comportându-se, în declinare, ca adjectivele cu trei forme (-o, -i, -e), evident, diferențiat, când sunt și când nu sunt însoțite de substantive.

Declinarea pronumelui interogativ-relativ sav/o, -i, -e
m. sg. f. sg. m.f. pl.
Nom. savo „care” savi „care” save „care”
Acuz. saves (pentru ființe) savă (ființe) saven (m., ființe)
Acuz. savi (lucruri) savăn (f., ființe)
Acuz. savo (pentru lucru) save (lucruri)
Gen. savesqo savăqo savenqo
Gen. savesqi savăqi savenqi
Gen. savesqe savăqe savenqe
Dat. savesqe savăqe savenqe
Locat. savesƟe savăƟe savenƟe
Ablat. savesƟar savăƟar savenƟar
Soc./Instr. saveça savăça savença(r)
Voc.

Observație
Schemele de declinare de mai sus sunt valabile doar pentru cazurile când aceste pronume apar de sine stătătoare. Când sunt însoțite de adjective. la cazurile oblice au forma invariabilă save.

4. Pronumele interogativ (I Pućhutni sarnavni)

După cum s-a văzut mai sus, în cadrul secțiunii „Pronumele interegativ-relativ”, au fost amintite pronumele interogativ-relative kan, so, sav/o, -i, -e [declinabile] și kaj, kázom, će, sode [indeclinabile]. În afară de aceste pronume interogative cu dublă funcție (și relative, deci), există unele pronume interogative, indeclinabile, ca de ex.: kabor (var.: lwbor) „cât; cât de mare”, kït „cât”, kïci (var: kïki) „câți” etc.

5. Sintaxa

Părtile principale ale propoziției (Subiectul și predicatul)

Subiectul

Subiectul este partea principală a propoziiției despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului.
Subiectul poate fi:
1) exprimat
2) neexprimat

Întrebări: kon? (ființe) și so? (lucruri)

Subiectul poate fi exprimat prin: substantiv: I Maria geli e lilençar.

O kham inklel

O baśno basel, o baśalno baśavel

O Jorgo avilo kòrkoro

pronume: Voj na ʒanel so te maj kerel akana

Amen thaj tumen ʒas khere.

numeral: Maśkar lenƟe, śtar sas maj cïkne vi nasvale.

O dujto avilo kathe.

alte cuvinte cu valoare de substantiv: o tikno si maj godăver. (adj. cu valoare de substantiv).

Śukar si jekh paśnavni vaj jekh paśkernavni. (adverb cu valoare de substantiv).

Subiectul neexprimat inclus: Kama [tu] baśaves, but ʒene aven te poate fi: khelen.

Obs. Subiectul inclus este cuprins în forma personală a vb. predicativ.

subînțeles: Sas kaj n-as o ʒuvalo aj o Piśomalo, amare duj ćor. [Von] Marenas bohkaƟar, aj ći ʒanenas so te keren te arahken penqe vareso te den and—o muj.

Obs. Subiectul subînțeles este exprimat în propozițiile de mai înainte (anterioare).
Propoziții fără subiect:
Unele propoziții, care au predicate exprimate prin construcții impersonale (ca, de ex.: laćhes si, śukar si, nasul si) nu au subiect.
Nasul si lesƟar.
Sukar si.

Subiectul multiplu.

Când, în unele propoziții, subiectele se exprimă prin mai multe părți de vorbire (de același fel sau diferite) acestea din urmă sunt considerate subiecte multiple.
Me thaj o pàpu ʒas k-o fòro.
I dej, i phen thaj o dad gilaben khetanes.
Kodola thaj kadala drabaren vi lekhaven.
Me, tu, voj thaj tumen ʒivas and-o gav.

a) declinabile: kon „cine”
so „ce”‘
savo (m.), savi (f.), save (m.f.) „care”, „ce fel de”
b) indeclinabile: kaj „care”, „ce”
kazom „cât, câtă, câți, câte”
će „ce” (împrumutat din limba română și care are valoarea pronumelui interogativ-relativ „so” „ce”).
sode „cât, câtă, câți, câte”
Feb 162010
 

Exerciții recapitulative

1. Formați vocativul (singular și plural) de la următoarele substantive:

baśno, ćirikli, ćhej, ćhavorro, dej, manuś, phen, phuri, phuro, raklorro, rrom, rromnŏrri, ʒamutro!

2. Formați imperativul (pers. a II-a, singular și plural) de la următoarele verbe:

akharel, aśunel, avel, baśavel, beśe, bikinel, ćumidel, del, dikhelg gilabel, xal, inklel, kerel, kinel, lel, mudarel, pe], perel, putarel, phenel, ròdel, sborizel, sovel, thol, thovel, ʒanel!

3. Conjugați verbele de mai jos la modul indicativ, timpul viitor:

anel, aźukerel, baśel, ćhinel, dandarel, jubil, kamel, nakhel, phabarel, phirel, rovel, skucòvel, telămel, ʒal!

4. Conjugați în propoziții verbul:

ʒal „a merge”, „a se duce” la modul indicativ, timpul perfect!

5. Declinați substantivele masculine și feminine de mai jos la cele opt cazuri învățate, la singular și plural:

bakri, bibi, ćirikli, ćhavo, ćhej, gev, gone, grast, grastni, kaśt, len, lil, manro, menus, muj, muré, pani, paśnavni, phen, phral, phuv, rakli, rroj, rromni, sap, śośoj, ʒuvli!

6. Articulați substantivele din exercițiul nr. 5 cu articolele hotărâte și nehotărâte (singular și plural) și însoțiți-le cu adjectivele

bar/o, -i, śukar, uć/o -i! Treceți sintagmele obținute prin cele opt cazuri studiate!

7. Găsiți echivalențe în limba romani pentru următoarele expresii uzuale!

1. Bună ziua!
2. De unde ești?
3. Eu sunt din . . ( de la . . .)
4. Ce cauți acolo?
5. Să te audă Dumnezeu!
6. Știi romanes?
7. Da, știu romanes.
8. Nu, nu știu romanes.
9. Să fiți sănătoși și fericiți!
10. Ce faci?
11. Să dea Domnul!
12. Cât e ceasul?
13. Ce vrei de la el?
14. De unde vii?
15. Iartă-mă!
16. Când te-ai născut?
17. Cum să nu?
18. Unde locuiești?
19. Vino aici!
20. Intră!
21. Unde te duci?
22. Câți ani ai?
23. Rămâi cu bine (cu Dumnezeu)!
24. Mergi cu bine (cu Dumnezeu)!
25. Spune-mi . . .!
26. Stai jos!
27. Bine ai venit!
28. Îți mulțumesc!
29. Să fii fericit!
30. Stați jos!
31. Cum te cheamă?
32. Câți inși sunteți?
33. Nu este clar?
34. Este clar?
35. Poate mă auzi?
36. Da, da te aud!
37. Ia seama! (Ai grijă de tine!)
38. Cât (câți bani) câștigi?
39. Câți copii ai?
40. Bună seara!
41. Drum bun!
42. Bună-dimineată!
43. Nu-i nimic!
44. La mulți ani de ziua ta!
45. Nu mă tem de nimic!
46. Un An Nou fericit!
47. Te-ai temut?
48. La mulți ani!
49. Te rog. . .
50. Domniile voastre . . .!
51. Ce vrei? (Ce mă rogi?)
52. Poftă bună!
53. Ce poftești (dorești) de la mine?
54. Doamne, Dumnezeul nostru!
55. Ferească Domnul!
56. Care este numele tău?
57. Să-i ajute Dumnezeu!
58. Ce noutăți ne aduci?
59. Care este numele lui (al ei)?
60. Nu cunosc numele lui (al ei).
61. Să fii sănătos!
62. Numele meu este . . .
63. În sănătatea ta!
54. Habar n-am! (Nici eu nu știu!)
65. „A fost odată ca niciodată . . . „.

8. Declinați la cazul Acuzativ pronumele personale:

me, tu, vov, voj, amen, tumen, von!

9. Declinați pronumele reflexiv:

pes si pen la cele opt cazuri învățate!

10. Declinați substantivele:

barvalimos, sastimos, śukarimos la cele opt cazuri cunoscute!

11. Numărați

de la 1 la 50 (oral) și de la 50 la 100 (în scris) !

12. Conjugați verbul reflexiv

rugil pes „a se ruga”!

13. Traduceți și declinați sintagmele de mai jos:

„cu patru cocoși”, „șarpe cu șapte capete”, „la patru surori”, „din cinci sate”, „cu doi”, „cu două”, „cu unu”, „cu una”, „pe nouă”, „celui de-al 74-1ea”, „din zece”, „din trei lemne”, „de la șase capre” „de catre opt”, „din nouă guri”.

14. Traduceți următoarele propoziții!

1. Eu am trei copii, iar tu ai numai doi.
2. Eu aveam o casă frumoasă.
3. Tu aveai o fântână veche.
4. El are 50 de cărți noi.
5. El nu avea atunci mulți bani.
6. Are și ea două mere și o pară.
7. Sora mea avea cinci frunze: una era verde, două erau galbene și două erau roșii.
8. Noi avem aici, în sat, case înalte.
9. Noi aveam șapte căruțe două erau pline cu saci, țară erau goale, iar două erau pline cu fân.
10. N-aveți niște brânză acolo, la gară, pentru că vrem să cumpărăm și noi?
11. Voi aveați case și curți mari, frumoase, acum văd că nu mai aveți nimic. Le-ați vândut?
12. Ei au mulți prieteni la oraș.
13. Ei aveau ochi negri, iar ele aveau mijlocuri subțiri.
14. Ele au copii deștepți.
15. Ele aveau în păr bani vechi și noi.

15. Formați gradul comparativ de superioritate, prin procedeul sintetic, de la următoarele adjective:

bogat, bun, deștept, dulce, greu,mare, nou, sărac, umed, uscat, ugor, vechi!

16. Însoțiți substantivele:

phral, phen, ćhib, drum, ʒamutro, lil – în funcție de gen și număr – cu pronumele posesive de mai jos și declinați sintagmele obținute, la cele opt cazuri studiate: murro, murri, murre, tirro, tirri, tirre, lesqo, lesqi, lesqe, laqo, laqi, laqe, amaro, amari, amare, tumaro, tumari, tumare, lenqo, lenqi, lenqe!

17. Declinați următoarele pronume interogativ-relative:

savo, savi, save, so, kon!

18.

a) Scrieți în cuvinte numeralele cardinale 101, 110, 111, 120, 121, 130, 121, 140, 141, 150, 151, 16o, 161, 170, 171, 18o, 181, 190, 191, 200, 201, 210, 211
b) Formați numeralele ordinale de la numeralele cardinale prezentate la subpunctul a și scrieți-le!

19. Treceți sintagmele de mai jos prin toate cazurile cunoscute!

o jekhto raklo i jekhto dej
gav len
o trinto ʒeno i trinto ćhej
berś jakh
o panʒvardeś thaj ohtòto murś
gono
i panʒvardeś thaj ohtòto ʒuvli
phal

20. Clasificați, după înțeles adverbele:

anglal, atùnć, cïra, ćaćes, ći, kam, khanikaj, khere, khetanes, lokhes, maj, maśkaral, miśto, na, ova, sar, savatone, sigo, śukar!

Ʒanglăn so?

ʒanglăn so o 4-to Rromano Kongrèso and-i Varśava (8-12 Śtartonaj, 1990) oficialisardă  i rromani alfabèta? Atòska (atùnć) i Rromani Unia lăs decizia te del avri kadava kalendàri:

Rromano kalendàri e berśesqe 1991

Rromano kalendàri e berśesqe 1991

Feb 162010
 
Adava* si jekh moara cereale
thaj adaja** si jekh frunza

(asav)
(patrin)




Adala*** si niśte frunze thaj

(patrină)





niśte asava: jekh moara pe apa vi jekh moara de vant

(sava pajesqo)
(sava balvalăquo)




Odova**** si o peste
thaj odoja***** si i pasare

(maćho)
(ćirikli)
Odola****** si niśte pesti vi pasari

(maćhe)
(ćiriklă)

*akava, gava, gadava, kadava, kado, kadova, kava, kakova
**akaja, gadaja, gaja, kadaja, kadă, kadoja, kaja, kakoja
***akala, gala, gadala, kadala, kadola, kakola, kala
****godova, govan, kodo, kodova, kova, kukova, okova
*****godoja, goja, kodă, kodoja, koja, kukoja, okoja
******godola, gola, kodola, kola, kukola, okola

Gramàtika

1. Pronumele (I sarnavni)

Pronumele demonstrative (Äl sikavne sarnavnă)
În limba romani pot fi întâlnite pronume demonstrative: I. de apropiere și II. de depărtare.

Pentru deosebirea pronumelor demonstrative de apropiere de pronumele demonstrative de depărtare, se vor avea în vedere următoarele criterii:
1. Pronumele demonstrative de apropiere conțin în temă vocala -a-, spre deosebire de cele de depărtare care conțin vocala -o- (uneori -u-). Ex.:

Pron. dem. de apropiere:     Pron. dem. de depărtare:
akava                 okova
kado                 kodo
kadava etc.             kodova etc.

2. În afară de opoziția de mai sus, -a-/-o- (-u), mai există o opoziție la nivel de prefixe pronominale, care, de asemenea, permite delimitarea pronu melor demonstrative – perechi în pronume demonstrative de apropiere și de depărtare ca de ex.:

Apropierea: Depărtarea:
Sg. Pl. Sg. Pl.
M F M și F M F M și F
ada- -va -ja -la odo- -va -ja -la
aka̶̶ -va -ja -la oko- -va -ja -la
ga̶̶ -va -ja -la go- -va -ja -la
gada- -va -ja -la godo- -va -ja -la
ka- -va -ja -la ko- -va -ja -la
kada- -va -ja -la kodo- -va -ja -la
kodo- -va -ja -la kodo- -va -ja -la
kako- -va -ja -la kuko- -va -ja -la

3. După cum se constată din tabelul de mai sus, apar, uneori, variante ca rezultat al alternanței consonantice k/g, ca, de ex.:
kada-/-va, -ja, -la/ gada-/-va, -ja, -la
kodo-/-va, -ja, -la/godo-/-va, -ja, -1a etc.

4. Declinarea pronumelor demonstrative se face după următoarea schemă:

CAZUL Masculin Feminin
Sg. Pl. Sg. Pl.
Nom. ̶̶va ̶̶la ̶̶ja ̶̶la
Acuz.(lucruri) ̶̶va ̶̶la ̶̶ja ̶̶la
Acuz.(ființe) ̶̶les ̶̶len ̶̶la ̶̶lěn[ă]
Gen.Cazuri oblice ̶̶les+qo ̶̶les+qo ̶̶la+qo ̶̶les+qo
Gen.Cazuri oblice ̶̶les+qi ̶̶les+qi ̶̶la+qi ̶̶les+qi
Gen.Cazuri oblice ̶̶les+qe ̶̶les+qe ̶̶la+qe ̶̶les+qe
Dat.Cazuri oblice ̶̶les+qe ̶̶les+qe ̶̶la+qe ̶̶lăn+qe
Locat.Cazuri oblice ̶̶les+Ɵe ̶̶les+Ɵe ̶̶la+Ɵe ̶̶les+Ɵe
Ablat.Cazuri oblice ̶̶les+Ɵar ̶̶les+Ɵar ̶̶la+Ɵar ̶̶les+Ɵar
Instr/soc.Cazuri oblice ̶̶les+ça ̶̶les+çar ̶̶la+ça ̶̶les+ça

5. Câteodată, pentru desinențele -va, -ja, -la există dublete „aspirate”, prin intercalarea consoanei aspirate -kh-, de tipul: -v-kh-a, -j-kh-a și -l-kh-a, ca în exemplele: oclova, respectiv, odovkha, odajka, respectiv, odojkha, odola, respectiv, odolkha.

6. Toate pronumele demonstrative prezentate la subpunctul 2, în tabelul respectiv, sunt echivalente. Cele de apropiere se echivalează în limba română: prin: „acesta” (cele cu desinența -va), „aceasta” (cele cu desinența -ja) și „aceștia”, „acestea” (cele cu desinența -la). Celelalte, pronumele demonstrative de depărtare, sunt echivalate în limba română prin: „acela”(cele în -va), „aceea” (cele în -ja) si „aceia”, „acelea”,(cele ou desinența -la).
7. Până în prezent, au fost menționate, cu începere de la Lecția a II-a, doar pronumele demonstrative kadava (rn.) „acesta”, kadaja (f.) „aceasta”, kadala (pl., m. și f.) „aceștia”, „acestea” [de apropiere] și pronumele demonstrative [ de depărtare] kodova (m.) „acela”, kodoja (f.) „aceea”, kodola (pl., m. și f.) „aceia”, „acelea”.
Evident, schema prezentată la subpunctul 2 permite recunoașterea și folosirea tuturor variantelor posibile ale pronumelor demonstrative de apropiere și de depărtare, paradigmele de declinare fiind cele prezentate la subpunctul 4.

E de remarcat, de asemenea, faptul că formele contrase ale pronumelor demonstrative kado, kadă și kodo, kodă provin din perechile lor lungi:

kadova > kado
kadoja > kadja = kadă
kodova > kodo
kodoja > kodja = kodă
(ćirikli)
Feb 162010
 

I BICAQI GILI

Portativ
rapirea din serai
Kadala și kodola,
Ta thav lan manqa pala-kan,
Kaj line amară boră,
Te kamen man temanƟar,
Ingäirde lan p-i granica,
Kana semas ćhej bari,
Xasarde laqi kätrinca.
Semas manqe luludĭ.



I kätrinca koćakençar,
Akana sem borŏrri,
I bori duje ćhavençzar,
Si man còxa lolŏrri.
Kadă, manqe, kadă lesqe,
Kana lava lan pe manƟe,
Kadă murre piramnesqe.
Sa dikhena pala manƟe.



Kar man, devl!a, ćiriklă,
– Av, dà!le, xal man o sap!
Te xurăv p-e krăngorră,
– Na dara, kä dav les dab !
Te xurăv p-e krăngorri,
– Av, dà!le, xal man i ćhùka!
Te lav manqe luludĭ.
– Na dara, kä dav la bùka!

Temă. Învățați textul și melodia cântecului „I Bicaqi gili„!

Gramatikane bută

1. Formați pronume demonstrative de apropiere (feminine, masculine, la singular și plural) cu ajutorul prefixelor ada-, aka-, ga-, gada-, ka-, kada-, kado-, kako- și pronume demonstrative de depărtare prin intermediul prefixelor odo-, oko-,-go-, godo., ko-, kodo,-kuko-.
2. Consultând schema prezentată la subpunctul 4 (al secțiunii Gramàtika, din cadrul prezentei lecții), declinați următoarele pronume demonstrative:
3) adava/odova, akava/okova, gava/gova, gadava/godova, kado/kodo, kava/kova, kadava/kodova, kadova/kodova, kakova/kukova.
b) adaja/odoja, akaja/okoja, gaja/goja, gadaja/godoja, kadă/kodă, kaja/koja, kadaja/kodoja, kadoja/kodoja, kakoja/kukoja.
c) adala/odola, akala/okola, gala/gola, gadala/godola, kadala/kodola, kala/kola, kadola/kodola, kakola/kukola

3. a) Alcătuiți sintagme din pronumele demonstrative de apropiere și de depărtare (dintre cele prezentate la exercițiul 2 a, b,c) și din substantivele de mai jos:

amali /pe, -mata s.m. prietenie kheli /pe, -mata s.m. dans, joc
anèks /a, -e s.f. anexă; apendice khetani /pe, -mata s.m. comunitate
asociàci /a, -e s.f. asociație; societate misal ~a s.f. exemplu
decìzi /a, -e. s.f. decizie penetràci /a, -e s.f. penetrație; penetrare
històri /a, -e s.f. 1. istorie 2. istorisire, poveste relatare 3, istoric abordare istoriografică procès /a, -e s.f. proces
komitèt /e, -ură, s.m. comitet projékt /a, -e s.f. proiect
konflikt /a, -e s.f. conflict romìstik /a, -e s.f. romistică
kontèkst /a, -e s.f. context tradìci /a, -e tradiție
kontribùci /a, -e s.f. contribuție unifikàci /a, -e, s.f. unificare
kritèr /a, -e, s.f. criteriu

b) Formați propoziții cu zece dintre sintagmele obținute.
4. Traduceți în limba română textul de mai jos!

Abstràkta

Gramàtika o idiomaqi Manuś, sar si vakerdini and-i Auvernhe.

Akaja gramàtika sas kerdini śeral o phirutnenqe, o avdivesutne phirutnenqe, save siklile xari aj o teharutne phirutne, save ka siklŏn buteder, no vi o sikavnenqe, save beśen ja phiren o phirutnençar aj mangen te den len vast te dikăren ʒivdo gova kotor lenqe barvalimasqo, so si i ćhib lenqri.
I gramàtika sikavel i idiòma manuś, sar si vakerdini and-i Auvernhe, akana pala 150 berś so e vakerne laqe avile akale thanesƟe. Sikavel oj i fonològia lenqe idiomaqi, laqo than maśkar-o aver ćhibă aj dialèkte, jekh xarni història e idiomaqi thaj vi savorre kategòrie o gramatikaqe, jekh po jekh: navni, paśnavni, ginavni, kernavni, paśkernavni aj avar. Del vi jekh xarni paramléi sar misal, o leksika laoar aj i bibliografia vas-i idioma manuś.
Sar dikhŏl, i idiòma manuś nanaj jekh dialèkta o rromane ćhibaqi (no si dòsta paśe k-o dialèkte laqe andar-o Karpàte aj balto-rusikane phuvă), no nanaj ni jekh pararromani idiòma, odolesqe so i rromani morfologia na xasardili total laƟe, sar isi o suro and-o ćaće pararromane idiòme
„.
(Marcel Courthiadesqi recènzia)

5. a) Completați spațiile punctate!

Nom. akava ………… akala
Acuz.(lucruri) akava akaja akale;akala
Acuz.(ființe) ………… akală akalen; akalăn
Gen. akalesqi ………… akalenqi;akalénqi
Dat. ………… akalăqe akalenqe; akalănqe
Locat. ………… ………… …………
Ablat. akalesƟar ………… …………
Soc. ………… ………… akalençar akalănçar
Voc. ………… ………… …………
Nom. okova ………… okola
Acuz.(lucruri) okova okoja …………
Acuz.(ființe) okoles okolă okolen; okolăn
Gen. ………… okolăqo …………
Dat. okolesqe ………… …………
Locat. ………… okolăƟe
Ablat. ………… ………… okolenƟar; okolănƟar
Soc. okoleca ………… …………
Voc. ………… ………… …………

b) După aceeași paradigmă, completați spațiile libere pentru pronumele kado, kadă, kadala, respectiv, kodo, kodă, kodola și pentru pronumele adava, adaja, adala, respectiv, odova, odoja, odola!

Ʒanglăn so .. . !

Kadaja gili sas gilabadi and-o filmo „O rromano tàboro” (Șatra) (and-i rusikani ćhib „Tabor uhodit v nebo” thaj and-i francikani ćhib „Les Tsiganes montent au ciel”), savo realizisardă les o rumunikano reʒizoro Emil Lotănu?

Feb 162010
 
Murro, amal, o Vojtto, bićhaldăs manqe jekh lil andar-i Finlànda. Akana vi me kamav te xramov aj te bićhalav lesqe jekh śukar lil. Pa sosƟe tè xramov? Śaj te skriv lasqe pe amare rromenƟe. Vi vov lekhlăs manqe pe finitikane rromenƟe.
scrie scrisoare


khelel pes and-e lila

Murro kak

tirre phenănça

khelel lila


batran trage carte
I phuri drabarel pe-l lila. tiganca carti

– So si kadava? pasaport romanesc
– Kadava si jekh phirimnasqo lil.
– Sar si vov?
– O phirimnasqo lil si nakhado.

– So si kadava? caiet

carte de jocplic

carteziarpasaport romanesc

– Kadava si jekh ….

Gramàtika

1. Pronumele (I Sarnavni)

Pronumele personal (I ʒenutni sarnavni)
Pronumele personal la cazurile Genitiv și Ablativ:

Cazul genitiv
Pers. I Pers. a II-a Pers. a III-a Numărul
Masculin Feminin
murro tirro lesqo laqo
murri tirrì lesqi laqi Singular
murre tirre lesqe laqe

amaro tumaro lenqo lenqo
amuri tumari lenqi lenqi Plural
amare tumare lenqe lenqe

Cazul ablativ
Pers. I Pers. a II-a Pers. a III-a Numărul
Masculin Feminin
manƟar tuƟar lesƟar laƟar Singular
amenƟar tumenƟar lenƟar lenƟar Plural

Observație
Formele pronumelor personale me, tu, vov, voj, la cazul Genitiv, sg, și pl., coincid cu cele ale pronumelor posesive.

Pronumele nehotărât (I nisavutni sarnavni)
Pronumele nehotărâte mai frecvente în limba romani sunt următoarele:
a) Pronumele compuse formate din pronumele interogativ-relative
kon cine, –so ce, –savo care, însoțite de prefixul vare– (uneori de or-):

varekon oarecine
vareso oarece; ceva; oareceva [var.: orso orice]
varesavo oarecare [var.: orsavo, orsao oricare]

b) Pronumele nehotărât aver „altul, alta; alții, altele”

Cazul
Singular Plural


Masculin Feminin Masculin Feminin
Nom. aver „altul” aver „alta” aver „alții” aver „altele‘

aver (lucruri) aver (lucruri) aver (lucruri) aver [avre] (lucruri)
Acuz. avres (ființe) avră (ființe) avren (ființe) avrăn (ființe)

avresqo avrăqo avranqo avrănqo
Gen. avresqi avrăqi avrenqi avrănqi

avresqe avrăqe avrenqe avrănqe
Dat. avresqe avrăqe avrenqe avrănqa
Locat. avresƟa avrănƟa avrenƟe avrănƟe
Ablat. avresƟar avrăƟar avrenƟar avrănƟar
Instr./Soc. avreça avrăça avrençar avrănçar
Voc. ………….. ………….. ………….. …………..

c) Pronumele nehotărât svaqo, svagi, svaqe „fiecare”:

Cazul
Singular
Plural


Masculin
Feminin

Nom. svago svaqi svaqe
Acuz. svaqo (lucruri) svaqi(lucruri) svaqe (lucruri)

svaqones (ființe) svaqonă (ființe) svaqone (ființe)

svaqonesqo svaqonăqo svaqonenqo
Gen. svaqonesqi svagonăqi svaqonenqi

svaqonesqe svaqonăqe svaqonenqe
Dat. svaqonesqee svaqonăqe svaqonenqa
Local. svaqonesƟe svaqonăƟe svaqonenƟe
Ablat. svaqonaƟar svaqonăƟar svaqonenƟar
Instr.Soc. svaqonaça svaqonăça svaqonençar
Voc. …………… …………… ……………

d) Pronumele nehotărât sa [var. ] (invar. m., f., sg., pl.) tot, toată, toți, toate v. s a v o r r o

e) Pronumele nehotărât savorro cu variantele sale: savorro [savorro] >sarro
[sarro] > sao > sa „tot, „toată” (m. și f., sg.)
savorre [sarorre] > sarre > [sorre] sa „toți, toate” (m.,f.,pl.),

f) Pronumele compuse, formate din pronumele interogativ-relativ -savo
„care”, însoțit de prefixul
fite(ś)-: fiteśsavo „fiștecare”, „fiecare‘$.
g) Pronumele nehotărât jekh „unul, una”.
h) kutàri „cutare”.
i) konika „cineva”.

Observații
Prenumele nehotărâte care au ca ultim component –kon „cine” se declină după aceeași schemă după care se declină și pronumele interogativ-relativ kon „cine”.

Pronumele nehotărâte care au al doilea component –savo (m., sg.), –savi (f., sg.) sau –save (m., f., pl.), „care”, cunosc aceleași paradigme: ca pronumele interogativ-relative savo, savi, save.
Pronumele nehotărâte care au componentă finală –so „-ce” se declină ca și pronumele interogativ-relativ so „ce”. ’
Formele contrase ale pronumelor nehotărâte, sa și să sunt invariabile la toate cazurile și numerele, în timp ce pronumele savorro, de la care acestea provin, are paradigme comune pentu m., f., sg., respectiv, pentru m., f., pl.

Observație Formele pronumelor personale me, tu, vov, voj, la cazul Genitiv,
sg, și pl., coincid cu cele ale pronumelor posesive.

Pronumele negativ
Pronumele negative întâlnite în limba romani sunt: khonik nimeni, khanć nimic, nić jekh [ni jekh] nici unul.
Pronumele negativ nić jekh se declină ca și articolul nehotărât, jekh, iar pronumele negativ khanć și khonik se declină după acceași schemă după care se declină un substantiv terminat în consoană:

Nom. khanć nimic khonik nimeni
Acuz. khanć khanikas

khanćesqo khanikasqe
Gen. khanćesqi khanikasqi

khanćcsƟe khanikasqe
Dat. khanćesƟe khanikasqe
Locat. khanćesƟe khanikasƟe
Ablat. khanćesƟar khanikasƟar
Instr./Soc. khanćeça khanikaça
Voc. ………. ……….

Pronumele demonstrativ kolaver:

Cazul Singular Plural

Masculin Feminin Masculin Feminin
Nom. kolaver „celălalt” kolaver „cealaltă” kolaver „ceilalți” kolaver „celelalte”
Acuz. kolaver (lucruri) kolaver (lucruri) kolaver (lucruri) kolaver (lucruri)

kolavres (ființe) kolavrăn (ființe) kolavren (ființe) kolavrăn (ființe)

kolavresqo kolavrănqo klavrenqo kolavrănqo
Gen. kolavresqi kolavrănqi kolavrenqi kolavrănqi

kolavrasqe kolavrănqe kolavrenqa kolavrănqe
Dat. kolavresqe kolavrănqe kolavrenqe kolavrănqe
Locat. kolavrcsƟe kolavrănƟe kolavrenƟe kolavrănƟa
Ablat. kolavresƟar kolavrănƟar kolavrenƟar kolavrănƟar
Instr./Soc. kolavreça kolavrănça kolavrençar kolavrănçar
Voc. ………… ………… ………… …………

Observație

Vocala e din pronumele nehot. aver sau din pron. demonstr. kolaver poate sau nu să dispară în declinare la cazurile oblice.

2. Adjectivele pronominale

Când pronumele însoțește un substantiv, cu care se acordă în gen și număr, acesta are valoare de adjectiv pronominal. În acest fel, pronumele se comportă ca un adjectiv, declinându-se după paradigma acestuia și păstrând la cazurile oblice forma comună ca de ex:

Cazul Singular Plural

Masculin Masculin Masculin Masculin
Nom. (ființe) (lucruri) (ființe) (lucruri)

murre dad murm lil murre dada murre lila
Acuz. murre dades murro lil murre daden murre lila

murre dadesqo murre lilesqo murre dadenqo murre lilenqo
Gen. murre dadesqi murre lilesqi murre dadenqi murre lilenqi

murre dadesqe murre lilesqe murre dadenqe murre lilenqe
Dat. murre dadesqa murre lilesqe murre dadenqe murre lilenqe
Locat. murre dadesƟe murre lilesƟe murre dadenƟe murre lileƟe
Ablat. murre dadesƟar murre lilesƟar murre dadenƟar murre lilenƟar
Instr./Soc. murre dadeça murre lileça murre dadençar murre lilençar
Voc. murre!ana …………. mureana!len ………….

dade!ana dadea!len

Cazul
Singular Plural

Feminin Feminin Feminin Feminin

(ființe) (lucruri) (ființe) (lucruri)
Nom. murri ćhej murri gili murre ćheja murre gilă
Acuz. murră ćheja murri gili murre ćhejan murre gilă

murre ćhejaqo murre gilăqo murre ćhejanqo murre gilănqo
Gen. murre ćhejaqi murre gilăqi murre ćhejanqi murre gilănqi

murre ćhejaqa murre gilăqe murre ćhajanqe murre gilănqe
Dat. murre ćhejaqe murre gilăsqe murre ćhejanqe murre gilănqe
Locat. murrc ćhejaƟe murre giliƟe murre ćhejanƟc murre gilănƟe
Ablat. murrc ćhejaƟar murre gilăƟar murre ćhejanƟar murre gilănflar
Instr./Soc. murre ćhejaça murre gilăça murre ćhejançar murre gilănçar
Voc. murri!e ćhej!e …………. mureana!len ………….
ćheja!len

Observații
– Adjectivele pronominale (posesive, în exemplele de mai sus), au pentru adj. de gen fem. sg. (în sintagme cu substantive însuflețițe) forme paralele în -ă. Așadar, vom întâlni forma de tipul: murră ćheja [Acuz., sg.], murre sau murră la cazurile oblice, singular (murre/murră / ćhajaqo, ćhajaqi, ćhejaqa, ćhejaqa, ćhejaƟe etc.).
– De regulă, adjectivale (inclusiv cele pronominale) stau în fața substantivelor. Uneori, în limba romani sunt întâlnite și situații când adjectivele stau după substantivele cu care se însoțesc, de obicei în texte folclorice, ca licență poetică și în construcții apoziționale emfatice: Me ʒav e bare dromeça. [Ma ʒav e dromeça, e bareça].

Me xav manro e gugle thudeça. [Ma xav manro e thudeça e gugleça].

Feb 162010
 

Exerciții recapitulative

1. Formați adjective prin derivare cu sufixul -alo de la următoarele substantive pe care le veți traduce, în prealabil, în limba romani:

ban, bucurie, came, corn, foame, fum,lapte, lemn, mână, noroc, pădure, ureche.

2. Traduceți cuvintele de mai jos în limba romani și grupați-le după desinențele comune:

alb, amar, bolnav, cald, dulce, gol, gras, mare, mic, nou, rece, sărac, surd, tânăr, uscat.

3. Traduceți în limba romani următoarele cuvinte și sintagme și grupați adjectivele obținute după desinențele comune:

(de) bărbat; (al) bărbatului, botezat, comun, englezesc, femeiesc, grec(esc), (de) iarnă; (al) iernii, iubit, ivrit, mincinos, mort, păros, spoitoresc, vechi.

4. Declinați următoarele pronume demonstrative:

M (sg.) F (sg.) M și F (pl.)
apropiere depărtare apropiere depărtare apropiere depărtare
adava odova adaja odoja adala odola
akava okova akaja okoja akala okola
gadava godova gadaja godoja gadala godola
gava gova gaja goja gala gola
kadava kodova kadaja kodoja kadala kodola
kado kodo kadă kodă kadala kodola
kadova kodova kadoja kodoja kadola kodola
kava kova kaja koja kala kola
kakova kukova kakoja kukoja kakola kukola

5. Traduceți din limba romani, la nevoie, folosind Vocabularul lecției următoare!

Intervju e Rajko Djurićeça
MC: – Kerdăn śtar pustìka poèzie: „O rrom rodel than tela-o khamn”, „Bi kheresqo bi limoresqo”, „Purano svàto o dur them” thaj akana inklisli „A thaj U”. Kotar avilo tuqe o gùsto e poeziaqe?

RD: – And-i maj angluni pustìk „o rrom rodel than.”, morre preoku pàcio si sociàlno …  maj but sociàlno preokupàcia. And-i kaja pustìk me vakărdem thaj pućhlemas kon si o Rroma, savo sasa lonqo drom, savi thaj sar sas lenqi dukh, lenqi tragèdia, thaj i rromani ćhib… sari rromani ćhib aćhili ʒuvdi thaj sar o Rroma arakhade pirĭ godi prdal kaja ćhib. O dujto ciklùso si palpale andar-i rromani baxt […] thaj o rromano drom thaj sa p-o agor avol jekh gili: „ʒi bipaćamasƟe” …  kaj manƟe o bipaćape si vareso so manuśesqe putrel o drom. […]. O trinto lil akana … si vareso novo, kodă si „purano svàto o dur them” . E akana rodav so si and-o svàto thaj and-o them, e so si and-o thom ta and-o svàto thaj kerav rolàcie maśkar-e sol duj […]. I pustik „A thaj U” si jekh sintèza […] Paćav, kana manuś biandel pos, vov vakărel A sar àlfa, a kana merel, kodă si lesqe òmega, vov vakărel U. E kala duj krlură si vareso so si p-o agor, e duj agor morre dromesqe, morre thaj manuśikane dromesqe, me paćav; i godolesqe akana me rrodav maj anglal, me ʒav jekhtone dromeça. And-o jekhto drom me kamav te „putrav o vudar devlesqo thaj to dikhav e svàtura maj anglal o merimasƟar”, maj anglal na angd-o hronòlogikano manaj, no and-o jékh ontòlogikano, sar te vakărav, lèksikano manaj, ontològikano – lèksikano manaj”

(Marcel Courthiadesqo intervju e Rajko Djurićeça amd-o lil Rajko Djurić: Bi kheresqo bi limoresqo, L’Harmattan – „Études Tsiganes” – Paris,1990, p. VI-XIX).

6. Traduceți adjectivele de mai jos în limba romani si menționați felul lor.

activ, auxiliar, bordo, cardinal, creț, drag, egal, frumos, gri, intranzitiv, încrețit, lung, mânios, mult, oficial, rău, spurcat, verde, valah.

7. Indicați citatele de mai jos și traduceți-le în limba română!

„Jekh nacia bi standardone ćhibaqi si jakh nàcia bi skolaqi, si jekh nàcia veśenqi, aj e aver ni tretisaren lan seriòz „(Rajko Djurić)”.
„O drom o rromenqo nakhel and-o phuv o gaʒenqi: naśti te ovel i emancipàcia o jekhonqiri bi te ovel e emancipàcia o averenqiri” (Rajko Djurić).
„E manuśa na naj laćhe ja bilaćhe, odolaqe so si jekhe ja avere rasaqere, jekhe ja avere etnikàne grupaqe. Kon bistrel akava si rasìsta” (Vaclav Havel; rromani vèrsia: Marcel Courthiade).

8. Traduceți cuvintele de mai jos și formați cu prepozițiile obținute propoziții:

către (spre), de la, deasupra, din, dincolo de, după, în, în fața, între (printre), la, lângă, pe, pentru, peste, până la, printre (între), spre (către), sub.

9. Formați gradul superlativ al următoarelor adjective:

bam, doéalo,guglo, kalmo, laćho, nasul, nasvalo, phuro, śukar, gungalol

10. Întrebați-l pe coleg cât este ceasul! Acesta va trebui să răspundă:

a) Este (ora): 12h 00′, 12h 15′, 12h 30′, 12h 45′, 13h 00′, 23h 45′, 0h 05′, oh 15′, 0h 30′, 0h 45′, 1h 00′, 1h 45′
29 (minute) un sfert.
b) Este (ora): 13h 00′, (14h 00′, 15h 00′, 20h 00′, 22h 00′) fără 5 (minute)
15 (minute)
c) Este (ora): 11h 00′ (18h 00′, 19h 00′, 21h 00′, 3h 00′) și 23 (37, 11, 15, 30, 45) [minute].

11. Declinați pronumele personale (me, tu, vov, voj, amen, tumen, von), la toate cazurile.

12. Declinați pronumele nehotărât aver la toate formele.

13. Răspundeți 14 întrebările următoare:

1. Save rromane revìste thaj nevimata sas pmntisarde maśkar e duje maśkarthemutne marimatenƟe and-i Rumùnia?

2. Save rromane revìste thaj nevlila si akana printisarde and-i Rumùnia?

3. Kana vi kaj sasa kerdi „I Asociàcia I Generàlo Ùnia e Rromenqi and-i Rumùnia?”

4. Kon sas o prezidènto e Asociàqo?

5. Kon dăs avri i revìsta „O Rom”?

6. Kaj thaj kana kedisajlen o jekhto, o dujto, o trinto, vi o śtarto Rromane Maśkarthemutne Kongrèsură?

7. Kon si o akanutno prezidènto e Rromane Uniaqoro?

8. Kana thaj kaj sas organizisarde Rromane Milajesqe Skòle?

9. Savi si i jekhto seriòz bibliogràfia vaś-e rroma?

10. Kana thaj kaj kerdilăs Fondàcia „Rromani Baxt”?

11. Kana, kaj vi sosƟar kedisajli” I Komìsia vaś-i standardizàcia e rromane chibaqi”?

12. Kon si e maj pinʒarde studitre, save kerde butĭ vaś-i standardizàcia e rromane ćhibaqi?

13. Sar si o anav e tumarre organizaciaqo ? Kaj vi kana sas voj kerdi? Sode rroma si andre thaj so kamen äl rroma te keren?

14. Alcătuiți o compunere (in limba romani) cu titlul „Programul meu de duminică”

15. Ʒanglăn so….!

O baro francikàno studìtro Marcel Courthiade kerdăs o jekhto „Rromano Startorro”, savo sas printisardo and-o berś 1990, k-o Sarajevo?

O "Rromano startorro"

O „Rromano startorro”