verb

verb

Mai 172010
 

Precizări în legătură cu modalitățile de redactare a unităților lexicale în secțiunile de vocabular (Leksikòn)

1. La substantive s-a prezentat forma de singular, în calitate de cuvânt-titlu, urmată de terminația pentru plural:
lil, ~a s.m. carte.
Dacă forma de plural presupune modificări și în structura celei de singular, secvența indeclinabilă (care nu coincide neapărat cu rădacina) din cuvântul-titlu a fost separată de cea declinabilă printr-o bară „/”, iar locul tildei (~) a fost preluat, în indicarea pluralului, de cratimă, ,”-„:
ʒamutro/b, –e s.m. ginere.
Bineînțeles, cuvântul-titlu se citește făcând abstracție de bara, „/”, aceasta jucând rol doar în realizarea formei de plural. De ex.:
gilamn/o, –e va fi citit pentru singular gilamno, iar pentru plural gilamne. Când formele de singular și plural au coincis s-a adoptat următoarea soluție:
grast, -~ s.m. cal.
2. În cazul adjectivelor, au fost prezentate formele de masculin și feminin, de asemenea, cu ajutorul barei:
lol/o, -i adj. rosu.
3. La verbe s-a prezentat forma de indicativ, prezent, persoana a III-a, singular — care suplinește forma de infinitiv 4 urmată, în paranteză, de forma de perfect (pers. a III-a, sg.):
ćumidel (Perf. ćumidas) vb. tr. a săruta.
Continue reading »

Mar 032010
 

Exerciții recapitulative:

1.

a ) Dați câte 5 exemple din fiecare categorie de substantive masculine (name de ființe și nume de lucruri) care, la cazul Nominativ, singular, au următoarele terminații: o consoană, -pe, -mos, -j, -o(s), -o, -i și sufixul diminutival -orro!
b ) Puneți substantivele, alese ca exemplificări, la cazul Nominativ (plural) și la cazurile Acuzativ, Genitiv și Instrumental] Sociativ (singular și plural)

2.

a) Alegeți câte 5 exemple din fiecare categorie de substantive feminine (nume de ființe și lucruri) care, la cazul Nominativ, singular, au terminațiile: o consoană, —j, -a, -i, -orri, -i(k), -ni.
b) Puneți substantivele, alese ca exemplificări, la cazul Nominativ (plural) și la cazurile Acuzativ, Genitiv și Instrumental/Sociativ (singular și plural)!

3. Traduceți:

1. Eu am mulți prieteni buni și deștepți.
2. Eu aveam atunci niste cărți frumoase și curate.
3. Tu ești acum fericit că poți (știi) să faci ce vrei și ai o casă frumoasă.
4. El are mulți bani și cumpără multe mere de la piață.
5. El avea copiii mici, când am mers eu la el.
6. Ea are un bunic din partea tatălui.
7. Avea și ea niste fete mici și un băiat mare.
8. Noi avem în curte niște cai și niște măgari flămânzi.
9. Cănd eu eram mic, aveam și noi niste oițe.
10. Voi aveți sate mici și orase mari.
11. Când aveați timp, cântați cântece vechi.
12. Ei aveau niște saci noi și plini, iar ele aveau căruțe roșii.
13. Ei au o mamă bună, care le aduce mâncare.
14. Ele au numai flori albe, iar ei le-au cumpărat flori roșii.

Continue reading »

Feb 162010
 
Amaro dad gelo and-o veś te phagel äl kaśt. Lăs leça lesqo tover thaj jekh dori aj telărdăs. Äl kaśt  si śuke, kana si but kham, vaj kinge, kana del o brïśind.
– Tirri ć si maj lokhi. Vouj si okheder anda kodo naj lavă so te ni xaćares. Murri ćhib si maj phari.
– Kadă si amàl!a.
– Tirri ćhib si maj lokhi. Voj si lokheder, anda kodo naj lava. So te ni xaćares.
Murri ćhib si maj phari.
– Kadă si, amàl!a.
– Tumare rrajmata kamen te ʒan te dikhen o filmo „Me maladilem o baxtale rromençar ?” ·
– Na! Me dikhlem kadava filmo aberś.
– Tumaro phral si rraśaj thaj tumari amalin si gilamni. Me butvar gelem k-i khangeri te gilabav devlikane gilă. Kothe me dikhlem but rromen. AmenƟe, and-i Rumùnia, äl rroma paken pen and-o Del. Vi tumare ćhave gilabendavlikane gilă?
– Ova. Von gilaben śukar.
– Tirro dad thaj murro phral karen butĭ khetane.
– Kadă, si. Vi tirre phrala thaj murre keren bută tirre phraleça vi murre dadeça.
– Lenqo vurdon si maj nevo sar lenqe vurdona.
– Thaj lago kher si puraneder sar murro kher.
– Lesqi ćhej si godăver sar lengi ćhej.
– Kadă si. Thaj lesqi ćhej si vi tikneder sar lenqi ćhej.

Gramàtika

1. PRONUMELE POSESIV

Obiectul posedat Persoana și numărul pronumelui posesiv
-singular-
1 2 3
m. f.
sg m. raklo „copil” murro „al meu” tirro „al tău” lesqo „al lui” laqo „al ei”
sg f. ćhej „fată” murri „a mea” tirri „a ta” lesqi „a lui” laqi „a ei”
pl. m. rakle „copii” murre „ai mei” tirre „ai tăi” lesqe „ai lui” laqe „ai ei”
pl. f. ćheja „fete” murre „ale mele” tirre „ale tale” lesqe „ale lui” laqe „ale ei”
Obiectul posedat Persoana și numărul pronumelui posesiv
– plural-
1 2 3
m. și f.
sg. m. raklo „copil” amaro „al nostru” tumaro „al vostru” lenqo „al lor”
sg. f. ćhej.”fată” amari „a noastră” tumari „a voastră” lenqi „a lor”
pl. m. rakle „copii” amare „ai nostri” tumare „ai  voștri” lenqe „ai lor”
pl. f. ćhaja „fete” amara „ale noastre” tumare „ale voastre” lenqé „ala lor”

Observații

La formele persoanei a III-a, sg. și pl. apar- în unele subdialecte, ca de pildă, în cel ursăresc – forma „lungi”, în -ro, -ri, -ra, ca de ex.: lesqo(ro) laqo(ro), lesqi(ri), laqi(ri), lesqe(re), laqe(re), lenqo(ro),lengi(ri), lenqe(re), care au aceleași valori pe care le au formele „scurte”.
La persoana a III-a, sg. și pl., pronumele posesive sunt dublate de formele pronumelui reflexiv: pesqo „al său” [pentru: „al lui, al ai”], pesqi „a sa” [pentru: „a lui, a ei”], pesqe „ale sale” [pentru: „ala lui, ale ei”], pengo [pentru: „al lor”], penqi [pentru: „a lor”], penqe [pentru: „ai, ale lor”]. Evident, și aceste forme cunosc forme „lungi” pesqo(ro), pesqi(ri), pesqe(re), pengo(ro), penqi(ri), panqe(re).
Pentru pronumele posesiv tirro există variantele: tŏ, turro, kŏ, kirro, iar pentru tirri coexistă variantele ti, ki, kirri.
Pronumele posesiv cunoaște două formule de daeclinare. Când pronumele posesive sunt de sine stătătoare ele se declină după paradigma specifică adjectivelor cu trei desinențe, iar atunci când pronumele posesive joacă rol de adjective posesive (fiind deci însotite da substantive) se comportă, în declinare, la fel ca adjectivele care însotesc substantive (adică au la cazurile oblice forme identice diferențiate în funcție de gen și număr), așa după cum s-a văzut cu prilejul studierii substantivelor și adjectivelor.

2. Adjectivul (I Paśnavni)

Gradele de comparatie:

În limba romani există gradele de comparație:
a) pozitiv
b) comparativ
c) superlativ
Gradul comparativ (O komparatìvo)
Gradul comparativ are trei forme:
1. de egalitate (realizat cu ajutorul construcției sa kadă de . . . sar. . .):
Vov si sa kadă de godăver sar lesqo phral. El este tot așa de deștept, ca și fratele lui.
2. de superioritate, realizat prin două modalități:

a) sintetică, prin intermediul sufixului -(e)der „mai”, ca de ex.:

baxtal/o, -i, -e baxcaleder
bar/o, -i, -e bareder
gugl/o, -i, -e gugleder
lol/o, -i, -e loleder
tikn/o, -i, -e tiknedev
tern/o, -i, -e terneder
Excepție:
laćh/o, -i, -e feder

b) analitică, cu ajutorul adverbului maj „mai” sau po (în subdialecte vorbite de romi care coabitează cu vorbitori de limbi slave), care are acelasi sans, „mai”:
Vov si maj laćho sar tuƟe. El este mai bun ca tine.
Vov si maj lućho tuƟar. El este mai bun decât tine.

3. de inferioritate(obținut eu ajutorul construcției maj cïra „mai puțin”):
O raklo si mai cïra śukar laƟar. Băiatul este mai puțin frumos decât ea.

3. Pronumele interogativ-relativ (I Pućhutni-phandutni sarnavni)

Pronumele interogativ-relative pot fi:

a) declinabile: kon „cine
so „ce„‘
savo (m.), savi (f.), save (m.f.) „care„, „ce fel de
b) indeclinabile: kaj „care„, „ce
kazom „cât, câtă, câți, câte”
će „ce” (împrumutat din limba română și care are valoarea pronumelui interogativ-relativ „so” „ce”).
sode „cât, câtă, câți, câte”

Observații
După cum s-a putut constata în cadrul Lecției a V-a, când s-a prezentat declinarea pronumelor interogativ-relative kon și so, aceste două pronume interogativ-relative cunosc categoria de caz, însă nu cunosc categoriile de gen și număr, ele comportându—se în declinare ca substantivele masculine de număr singular.

Spre deosebire de pronumele interogativ-relative kon și so, pronumele interogativ-relativ, sav/o, -i, -e „care”, „ce fel de”, cunoaște categoriile de gen, numar și caz, comportându-se, în declinare, ca adjectivele cu trei forme (-o, -i, -e), evident, diferențiat, când sunt și când nu sunt însoțite de substantive.

Declinarea pronumelui interogativ-relativ sav/o, -i, -e
m. sg. f. sg. m.f. pl.
Nom. savo „care” savi „care” save „care”
Acuz. saves (pentru ființe) savă (ființe) saven (m., ființe)
Acuz. savi (lucruri) savăn (f., ființe)
Acuz. savo (pentru lucru) save (lucruri)
Gen. savesqo savăqo savenqo
Gen. savesqi savăqi savenqi
Gen. savesqe savăqe savenqe
Dat. savesqe savăqe savenqe
Locat. savesƟe savăƟe savenƟe
Ablat. savesƟar savăƟar savenƟar
Soc./Instr. saveça savăça savença(r)
Voc.

Observație
Schemele de declinare de mai sus sunt valabile doar pentru cazurile când aceste pronume apar de sine stătătoare. Când sunt însoțite de adjective. la cazurile oblice au forma invariabilă save.

4. Pronumele interogativ (I Pućhutni sarnavni)

După cum s-a văzut mai sus, în cadrul secțiunii „Pronumele interegativ-relativ”, au fost amintite pronumele interogativ-relative kan, so, sav/o, -i, -e [declinabile] și kaj, kázom, će, sode [indeclinabile]. În afară de aceste pronume interogative cu dublă funcție (și relative, deci), există unele pronume interogative, indeclinabile, ca de ex.: kabor (var.: lwbor) „cât; cât de mare”, kït „cât”, kïci (var: kïki) „câți” etc.

5. Sintaxa

Părtile principale ale propoziției (Subiectul și predicatul)

Subiectul

Subiectul este partea principală a propoziiției despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului.
Subiectul poate fi:
1) exprimat
2) neexprimat

Întrebări: kon? (ființe) și so? (lucruri)

Subiectul poate fi exprimat prin: substantiv: I Maria geli e lilençar.

O kham inklel

O baśno basel, o baśalno baśavel

O Jorgo avilo kòrkoro

pronume: Voj na ʒanel so te maj kerel akana

Amen thaj tumen ʒas khere.

numeral: Maśkar lenƟe, śtar sas maj cïkne vi nasvale.

O dujto avilo kathe.

alte cuvinte cu valoare de substantiv: o tikno si maj godăver. (adj. cu valoare de substantiv).

Śukar si jekh paśnavni vaj jekh paśkernavni. (adverb cu valoare de substantiv).

Subiectul neexprimat inclus: Kama [tu] baśaves, but ʒene aven te poate fi: khelen.

Obs. Subiectul inclus este cuprins în forma personală a vb. predicativ.

subînțeles: Sas kaj n-as o ʒuvalo aj o Piśomalo, amare duj ćor. [Von] Marenas bohkaƟar, aj ći ʒanenas so te keren te arahken penqe vareso te den and—o muj.

Obs. Subiectul subînțeles este exprimat în propozițiile de mai înainte (anterioare).
Propoziții fără subiect:
Unele propoziții, care au predicate exprimate prin construcții impersonale (ca, de ex.: laćhes si, śukar si, nasul si) nu au subiect.
Nasul si lesƟar.
Sukar si.

Subiectul multiplu.

Când, în unele propoziții, subiectele se exprimă prin mai multe părți de vorbire (de același fel sau diferite) acestea din urmă sunt considerate subiecte multiple.
Me thaj o pàpu ʒas k-o fòro.
I dej, i phen thaj o dad gilaben khetanes.
Kodola thaj kadala drabaren vi lekhaven.
Me, tu, voj thaj tumen ʒivas and-o gav.

a) declinabile: kon „cine”
so „ce”‘
savo (m.), savi (f.), save (m.f.) „care”, „ce fel de”
b) indeclinabile: kaj „care”, „ce”
kazom „cât, câtă, câți, câte”
će „ce” (împrumutat din limba română și care are valoarea pronumelui interogativ-relativ „so” „ce”).
sode „cât, câtă, câți, câte”
Feb 162010
 
Tatăl nostru

Tatăl nostru

AMARE!A DADE!A
Amare la dade lu, kaj san and-o ćèros!
Te sfincil pes tirro anav!
Te avel tirri ïmpäräcìa!
Te kerel pes tirri vòja,
Sar si and-o ćèros kadă, [te avel] vi p-i phuv!
Amaro děsutno manro
De les amen aděs!
Thaj jertisar amenqe amare bezexa
Sar vi amen jertisaras äl bezexa e amare [phure] bezăxalenqe.
I Thaj na ingăr amen and-i ispita,
Thaj skäpisar [izbävisar] amen e nasulesleƟr!

Amin!

Pućhimata

1. Kaj si o Devel?
2. So trebal te del amen o Del [Devel]?
3. So jertil amenqe o Del?
4. Sar si äl manuśa, kana paken pen and-o Del?
5. And-i Rumùnia si devlikane romma?

Gramatikane bută:

1. Declinați următoarele pronume posesive murro, murri, murre, tirro, tirri, tirre, lesqo, lesqi, lesqe, laqo, laqi, laqe, amaro,amari,amare, tumaro, tumari, tumare, lenqo, lenqi, lenqe!

2. Însoțiți pronumele de mai sus, în funcție de gen și număr, ca substantivele phral, drom, phen, ćhib, ʒamutro, lil și declinați sintagmele obținute!

3. Traduceți următoarele propoziții!

1. Tatăl tău este mare cântareț, iar fratele ei este un muzicant bun.
2. Cartea lui este curată, iar revista ei este mai puțin curată.
3. Casa fetei noastre este de lemn, iar casa fiicei sale (a fetei !) este de piatră.
4. Prietenul său este mai bun decât prietena ei.
5. Mama noastră a venit cu tatăl său – cu bunicul nostru – și ne-au adus niște mere roșii din satul lor.
6. Casele pădurarului din satul nostru se află în pădure și în centrul satului.
7. Preotul vostru este mai tânar decât al lor.
8. Biserica noastră este mai veche decât a voastră, iar curtea bisericii voastre este mai largă decât curtea bisericii noastre.
9. Muzicantii și cântăretii nostri au fost mai buni decât ai lor.
10. Fetele sale sunt, ca și el, harnice și frumoase.
11. Totusi, copiii săi sunt mai deștepti.
12. Nu numai oamenii bătrâni cred în Dumnezeu.
13. Domniile voastre vor să vină la masa noastră?

4. Formați comparativul de superioritate, prin procedeul sintetic, al următoarelor adjective: alb, bătrân, bogat, bun, curat, deștept, dulce, frumos, greu, înalt, mare, murdar, nou, rosu, sarac, tânar, umed, uscat, user, vechi!

5. Declinați pronumele interogativ-relative de mai jos, la cele opt cazuri savo, savi, save, so, kon!

6. Rețineți expresiile uzuale!

1. Laćho tirra (tŏ) děs (dĭves)! Bună ziua!
2. Laćhi tirri (tĭ, ki) răt! Bună seara!
3. Laćhi tirri (tĭ, ki) texarin! Bună dimineața!
4. Baxtalo tirro (tŏ) drom! Drum bun!
5. Baxtalo tirro (tŏ) dĭves! La mulți ani ani de ziua ta! (literal: Fericită [să fie] ziua ta).
6. Baxtalo tirro (tŏ) Nevo Berś! Un An Nou fericit! (literal: Anul Nou al tău [să fie] norocos (fericit)!)
7. Te avel a Neva Berś baxtalo! Să fie un An Nou fericit! (Baxtalo tumaro Berś a Nevo! Să aveți un An Nou fericit!)
8. And-e bute berśenƟe! La mulți ani! (Cu ocazia zilei de naștere sau a zilei onomastice).
9. Tumare rrajmata! Domniile voastre!
10. Te avel tirro (tŏ) manro guglo! Poftă bună! (literal:Să-ți fie pâinea dulce!)”.
11. Xa pe sastimasƟe! Poftă bună! (literal: Mănâncă pentru sănătatea ta!)
12. Amaro Dad, Devl!a, Doamne, Dumnezeul nostru!
13. So tu manges te xas! Ce dorești să mănânci?
14. Sar si tirro (tŏ) anav? Care este numele tău?
15. Sar si lesqo anav? Care este numele lui?
16. Sar si laqo anav? Care este numele ei?
17. Na ʒanav lesqo [laqo] anav. Nu cunosc numele lui [ei].
18. Murro anav si . . . Numele meu este . . .
19. Kaj sas, kaj n-as . . . A fost odată ca niciodată . . .
20. Dobroj tu! Bună dimineața! (se spune unei singure persoane; (prin extensie) Bună ziua! Bună!).
21. Dobroj tumen! Bună dimineața! (se spune mai multor persoane; (prin extensie) Bună ziua! Bună!).
22. Ći me ći [na] ʒanav! Nici eu nu știu! Habar n-am!
23. Pe tirro (tŏ) sastipe Să fii sănătos!
24. Pe sastimasƟe! În sănătatea ta!
25. So nevimata anes amenqe? Ce noutăți ne aduci?
26. To źutil lesqe o Del! Să ți-i ajute Dumnezeu!
27. Feril o Del! Doamne ferește!, Ferească Dumnezeu!
28. Te na del o Del! Să nu dea Domnul!
29. So manges manƟar? Ce dorești de la mine?
30. So, tu manges? Ce vrei? Ce mă rogi?
31. Me mangav tut . .. Te rog . ..
32. Tu darajlăn? Te-ai temut?
33. Me na darav khanćesƟar! Nu mă tem de nimic!
34. Naj khanć! Nu-i nimic! Nu face nimic!

7. Rețineți proverbele!
So na del o berś, del o ćàso! ;

Kana maśkar rromenƟe beśes, rromanes phenes!

8. Comparați textul rugăciunii Amarela Dade la, de expresie românească, prezentat anterior, cu textul aceleeași rugăciuni în varianta recent omologată

DADE!A AMARE!A
Dade !a amarela,
savo san and-o devel,
te ovel sumnal te Anav
te avel tŏ thagarimos,
te ʒal tŏ lav
sarkaj p-o devel, gadă vi p-i phuv.

De amen avdĭves amaro manro e divesqo
mukh ameenqe amare bezexa,
sar vi amen mukhas amare bezexalenqe,
thaj ma ligar amen and-o zumavimos
no mestăr amen e nasulesƟar
Amen!

Feb 162010
 

O siklărno eksamenisarel (pućhel) jekhes siklŏvnes:


examen scoala – Phen tu manqe, kazom ćhona si and-jekh berś?
– And-jekh bers si 12 (deśuduj) ćhonaz Januàra, Februàra, Tritonaj, Śtartonaj, Maj, Baredivai, Źulaj, Agùsto, Septèmbra, Oktòbra, Novèmbra vi Decèmbra.
– Save si äl berśivaxta?
– Amen ʒanas kä trin ćhona, khetane, keren jekh barśivaxt. O berś si les śtar berśivaxta:

Tritonaj

Primavara

O Paśmilaj Śtartonaj
Maj
Baredivaj vara
O Milaj Źulaj
Agùsto
Septèmbra toamna
I Tàmna Oktòbra
Novèmbra
Decèmbra iarna sanius
O Ivend Januàra
Februàra

– Sode kurke si and-jekh ćhon?
– And-jekh ćhon si po śtar kurke thaj svaqo kurko si les 7 dĭvesa.
– Save si äl dĭvesa e kurkesqe?
– Kadala si:

Lujdĭves (Luj) Źojdĭvés (Zoj)
Mardĭves (Mardĭ) Paraśtuj
Tetradi (Vaśokurko) Sàbato (Sàvato)


Kurko


– Kazom dĭvesa si and-jekh berś?
– And-jekh berś si 365 (trin śel a śovvardeś thaj panʒ) dĭvesa vaj 366 (trin śel a śovvardeś thaj śov) dĭvesa.
– Sode dĭvesa si and-jekh ćhon?
– And-jekh ćhon si kotar-o 28 (biś thaj ohto) ʒi k-o 31 (trănda thaj jekh) dĭvesa.
– Kaj si äl ćhona, save si len po 31 dĭvesa?
– Kadala si:  i Januàra, o Tritonaj, o Maj, o Źulaj, o Agùsto, i Oktòbra, i Decèmbra.
– Thaj äl ćhona, save si len po 30 dĭvesa?
– Kodola si: i Śtartonaj, o Baredivaj, i Septèmbra i Novèmbra.
– Sode děsenqe (dĭvesenqe) si i Febrùara?

– I Febrùara si la po 28 (biś thaj ohto) vaj po 29 (biś thaj enă) dĭvesa.
– So si kana, śtare berśenƟe, o beré si 366-enqe (trin śel a śovvardeś thaj śovenqe) dĭvesenqo?
– Atunć i Febrùara si la 29 (biś thaj ené) dĭvesă.

Gramàtika

1. Numeralul cardinal (II) (I Kardinàlo ginavni) [100-1000]

Continuăm, în cele ce urmează, tabelul numeralelor cardinale, prezentat în cadrul Lecției a VIII-a:

100. jekh śel [Sel; panʒvarbiś] 170. jekh śel eftavardeś
101. jekh śel jekh 171. jekh śel eftavardeś thaj jekh
[…] […]
110. jekh śel deś 180. jekh śel ohtovardeś
111. jekh śel deśujekh 181. jekh śel ohtovardeś thaj jekh
[…] […]
120. jekh śel biś 190. jekh śel enăvardeś
121. jekh śel biś thaj jekh 191. jekh śel enăvardeś thaj jekh
[…] […]
130. jekh śel trinvardeś 200. duj śela [var.: dujvarśel]
131. jekh śel trinvardeś thaj jekh 201. duj śela jekh
[…] […]
140. jekh śel śtarvardeś 210. duj śela deś
141. jekh śel śtarvardeś thaj jekh 211. duj śela daśujekh
[…] […]
150. jekh śel panʒvardeś 220. duj śela biś
151. jekh śel panʒvardeś thaj jekh 221. duj śela biś thaj jekh
[…] […]
160. jekh śel śovvardeś 999. enă śela enăvardeś thaj enă
161. jekh śel śovvardeś thaj jekh 1000. deśvarśel [var.: deś śel ; jekh mìja; argotic jekh zurali]

2. Numeralul ordinal(Ordinàlo ginavni)

Numeralele ordinale (care arată ordinea numerică sau locul ocupat de obiecte și acțiuni într-o anumită înșirare) se obțin de la numeralele cardinale prin adăugarea sufixului -to, invariabil pentru masculin și feminin: trinto „al trelea, a treia”, śtarto „al patrulea, a patra”, panʒto „al cincilea, a cincea” deśto „al zecelea, a zecea”, panʒvardeśto al cincizecilea, a cincizecea”,śelto al sutălea, a suta” etc.

Pentru jekhto „primul, prima” există și numeralul ordinal angluno „primul, prima”, „întâiul, întâia”.

Declinarea numeralelor ordinale
Numeralele ordinale se declină după modelul adjectivelor împrumutate cu desinență: -e ca de exemplu:

Nom. śtarto al patrulea śtarto a patra
Acuz. śtarto (pentru lucruri) śtarto (pentru lucruri)
Acuz. śtartones (pentru ființe) śtartonă (pentru ființe)
Gen. śtartonesqo śtartonăqo
Gen. śtartonesqi śtar.tonăqi
Gen. śtartonesqe śtartonăqe
Dat. śtartonesqe śtartonăqe
Locat. śtartonesƟe śtartonăƟe
Ablat. śtartonesƟar śtartonăƟar
Instr./Soc. śtartonençar śtartonăça
Voc. —–

Observație:
Când substantivele sunt însoțite de numerale ordinale, se declină doar substantivele, iar numeralele cardinale respective au la cazurile oblice, forma invariabilă cu desinență -e ca de exemplu: panʒtone, ohtone, śeltone etc.

3. Adverbul (I Paskernavni)

Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care însoțește de cele mai multe ori un verb, alteori un adjectiv sau chiar adverb, exprimând caracteristicile unor acțiuni, stări și inșruiri sau împrejurările în care acțiunile au loc.
Ex.: Amaro grast ʒal sìgo; Voj ʒanel rromanes; Vov avilo khere.

Clasificarea adverbelor

a) după formă:
1. adverbe simple śukar „frumos”, cïra „puțin” rromanes „romanes
[în manieră romă]; (peior.) țigănește”, tele „jos” etc.
2. adverbe compuse: khanikaj „nicăieri, niciunde”, abdrodova „între timp”.

b) după înțeles:
1. adverbe de loc: khere „acasă”, kathe „aici”, kothe „acolo”, tele „jos”.
2. adverbe de timp: akana „acum”, kana „când”, atunć „atunci”, savatone „sâmbăta”.
3. adverbe de mod: lokhes „ușor”, sìgo „repede”, ćaćes „adevărat”, but
„mult”, gaʒikanes „în altă manieră decât cea romă”; (d. limbi) „în altă limbă decât cea romă”

Formarea adverbelor:
Adverbele se pot forma din:

1. substantive:
a.) cu ajutorul sufixului -e:
kher „casă” + -e > khere „acasă”
savàto „sămbătă.” + -e > savatone „sămbăta”
b) cu ajutorul sufixului -al: –
kher „casă” + -al > kheral „de acasă”
maśkar „mijloc” + -al > maśkaral „între timp”

2. adjective, prin derivare eu sufixul -es:
ćaćo, -i „drept”, „adevărat” + -es ćaćes „drept” „adevărat”.
gaʒikan/o, -i „oare nu este dé proveniență romă, care aparține altei etnii decât, celei rome” + -es> gaʒikanes „în altă manieră decât cea romă”; (despre limbă) „în altă limbă decât în limba romani;”

3. adverbe, cu ajutorul sufixului -al:
opre „sus”, „deasupra” + -al > opral'”de sus”, „de deasupra”,
angle „în fată” + -al > anglal „de dinaintea”, „din față”.
maśkare „în mijloc, „la centru” + -al > maśkaral „din centru”, „din mijloc”
tele „jos”, „în jos”+ -al> telal „din josul”, „dinspre partea de jos”

Observații:
După cum se constată din echivalările românești, adverbele, provenite din substantive și adverbe, prin derivare cu ajutorul sufixului -al, indică locul din care pornește acțiunea.
În limba romani există și unele locuțiuni adverbiale, care, în marea lor majoritate, reprezintă construcții semicalcate dupț locuțiuni adverbiale românești ca, de ex.: kït de jùto „cât de repede”, kït maj sigo „cât mai curând”, de ku răt „de cu seară”, de ràno („dis) de dimineață”, dei tehara „de dimineață” etc.

Adverbele de mod, la care au fost făcute referiri mai sus, au sensuri diferite, care pot exprima:
– modul propriu-zis al acțiunii, stării sau însușirii: kadă „așa”, miśto „bun”, sìgo „rapid”, „repede”, lokhes „ușor”.
– comparația: sar „ca”, „decât”, maj „mai” etc.
– cantitatea: kam „cam”, but „mult” ,pră „prea” etc.
– afirmația: ova „da”, kaddă „așa”, śukar „frumos” (cu sens afirmativ) etc.
– negația: na „nu” [var.: nana, ni, ći, ma], nić „nici”, ba „ba” etc.
Câteva adverbe de timp, care exprimă determinări temporale cuprinse în intervalui de referință, se obțin cu ajutorul prefixuiui a-, ca de ex.:
berś „an” aberś „anul acesta”
děs [dĭves] „zi” [aděs, adĭves] „azi”, „în cursul zilei de azi”
ivend „iarnă” aivend „iarna aceasta ”
răt „noapte” arăt „în noaptea aceasta”
milaj „vară” amilaj „vara aceasta”

4. Predicatul (O predikàto)

Predicatul este partea principală a propoziției care arată ce se spune despre subiect.
Întrebări: so kere?, so si ?, kan si?, sar si?
Predicatul poate fi:
1) verbal
2) nominal

1. Predicatul verbal (o kernavutno predikàto)

Se exprimă, de regulă, printr-un verb-predicativ la un mod personal.
Întrebarea: so kerel? (Verbul predicativ este acela care are înteles de sine stătător putând forma singur predicatul. Ex.: xal, kerdăn, te ʒanel).

Predicatul verbal poate fi exprimat prin : verb predicativ (la un mod personal): te gilabel, den, marel, źutil etc.
locuțiune verbală: Vov dăs pesqe godĭ
Me lăv săma.
interjecție: Hàjde, av orde!

Predicatul verbal neexprimat. În multe propoziții predicatul verbal nu este
exprimat, fiind deci subînțeles. El apare în propoziția anterioară:
– Kaça phendăn?
– Leça. [phendem]

2. Predicatul nominal (o anavalo predikàto)

Acest predicat exprimă o caracteristică a subiectului și este constituit dintr-un nume predicativ, legat de subiect printr-un verb copulativ (copulă [i kopùla]) ca de ex. (i)si, avel, la un mod personal.
Întrebări: so si? sar si?, kon si?

Numele predicativ din predicatul nominal este componenta relevantă, deoarece conferă caracteristica subiectului. Verbul copulativ, în schimb, are rol doar de liant între numele predicativ și subiect, verbul copulativ comportându-se ca instrument gramatical de legătură între numele predicativ și subiect.

Observație
Numărul predicatelor nominale se stabilește în funcție de numărul verbelor copulative, și nu după numărul numelor predicative: O ćhavo si hàrniko, śukar vi laćho.
După cum se constată din exemplul oferit, în propoziție există doar un singur verb copulativ.

Numele predicativ poate fi exprimat prin: substantive: Murro kak si gilamno
adjective: Kadaja paramići si lùngo
pronume: Murri dej si akaja!
numeral: Von sas efta, kana avenas kathe
adverb: Kadă si, phral!a!
Feb 162010
 

Gramàtika

1. Verbul (I Kernavni)

1. Clasificarea verbelor:

I. Clasificarea verbelor de origine romă:

Verbele tipic romă se clasifică în verbe:
a) tematice
b) atematice

a) Verbele tematice (Äll tematìko kernavnă) au în paradigma de indicativ prezent, pers. a II-a și a III-a, sg. și pl., vocala caracteristică -a- (sau -o-):

Singular Plural
Pers. I darav daras
Pers. a II-a daras daran
Pers. a III-a daral daran

Alte ex.: xal, prastal, thol, ʒal etc.

b) Verbele atematice (Äl atematìko kernavnă) au în paradigma de indicativ prezent, pers. a II-a și a III-a, sg. și pl., vocala caracteristică -e-:


Singular Plural
Pers. I kinav kinas
Pers. a II-a kines kinen
Pers. a III-a kinel kinen

Verbele din această categorie pot fi clasificate, la rândul lor, în două tipuri:
– cu rădăcina în -v-: rovel, sikavel, sovel etc.
– cu rădăcina în altă consoană decât -v-: bikinel, ćhinel, del, dikhel, drabarel, gilabel, kerel, kamel, lel, mangel, merel, pel, perel, phenel, pherel, phirel, ;ʒanel etc.

II. Clasificarea verbelor provenite din împrumuturi:
a) Verbe: cu paradigma „scurtă” -iv-, -is-, -il-, -is-, -in-, -in- (care se conjugă după modelul verbelor tematice), respectiv, cu paradigma-pereche „lungă”, -isarav, -isares, -isarel, -isaras, -isaren, -isaren (care urmează schema de conjugare a verbelor atematice): cipil/cipisarel, trail/traisarel, vorbil/vorbisarel, źutil/źutisarel etc.
b) Verbe cu formă „scurtă” -ov-, -os-, -ol-, os-, -on- -on- (care cunosc modelul de conjugare al verbelor tematice), respectiv, cu paradigma – pereche „lungă”, -osarav, -osares, -osarel, -osaras, osaren, -osaren (care urmăresc schema de conjugare tipică verbelor atematice): gropol / groposarel, prahol/ prahosarel etc. .

2. Modurile verbale personale
Vom trata în continuare, în cadrul modului Indicativ, m.m.c.perf. și modul condițional-optativ, rămase neabordate până în prezent.

Mai mult ca perfectul (m.m.c.perf.)
Verbele la acest timp exprimă o acțiune trecută, care s-a îndeplinit înaintea altei acțiuni trecute.
Mai mult ca perfectul se obține de la formele de Perfect, cărora li se adaugă -as:

Perfect


Mai mult ca perfectul
Singular


Singular
Pers. drabardem drabardemas
Pers. a II-a drabardăn drabardănas
Pers. a III-a drabardă(s) drabardăsas
Plural + -as Plural
Pers. I drabardăm drabardămas
Pers. a II-a drabarden drabardanas
Pers. a III-a drabarde(n) drabardenas

Modul condițional-optativ
Verbele la acest mod exprimă condiția sau dorinta. Modul conditional-optativ se obține de la formele de indicativ prezent, cărora li se alipește desinența -as:

Indicativ.

Prezent


Condițional-optativ

Singular


Singular
Pers. I ʒanav ʒanavas
Pers. a II-a ʒanes ʒanesas
Pers. a III-a ʒanel ʒanelas
Plural +-as Plural
Pers. I ʒanas ʒanasas
Pers. a II-a ʒanen ʒanenas
Pers. a III-a ʒanen ʒanenas

Observație
După cum se constată, desinențele modului condițional-optativ sunt identice eu cele ale timpului imperfect (de la modul indicativ).

3. Modurile verbale nepersonale

Participiul (o partićìpo)

Verbele la acest mod exprimă acțiuni trecute. Participiul se realizează de la tema formelor verbale de Perfect, pers. a III-a, pl.

1. Participii provenite de la verbe de origine romă:
a) de la verbe atematice:
Pentru obținerea participiilor de la verbe atematice, pe lângă rădăcină, se păstrează consoane din desinența de Perfect (persoana a III-a, pl.), după care se înlătură vocala finală a respectivei desinențe și apoi se adaugă -o (pentru masc. sg.), -i (pentru fem. sg.), -e (pentru masc. și fem. pl,). Astfel formele nou obținute pot conține unul din afixele -d- sau -l- (de cele mai multe ori), -t-, -n- sau -g-:

Prezent Perfect Participiu
(vov) phenel (von) phende -o
-i
-e

În cazul verbelor atematice, afixul cel mei frecvent întâlnit la participii este -d- (caracteristic verbelor cu rădăcina în -r-, -l-, -n- sau -v-) sau -l- (afix tipic verbeler cu rădăcina într-una din consoanele -c-, -k- -kh-, -(n)g- sau -m-).

Un număr limitat de verbe aul la participiu afixul -t-.

Rețineți participiile!
Prezent Perfect (pers. a III-a,pl) Participiu
avel avile avil/o, -i, -e [var.: ail/o, -i, -e]
del din(d)e din(d)/o, -i, -e
lel lile[line] lil/o, -i, -e [var.: lin/o, -i, -e]
merel mule mul/o, -i, -e
perel pele pel/o, -i, -e
pel pile pil/o, -i, -e
revel runde rund/o, -i -e [var.: rujd/o, -i -e]
sovel sute sut/o, -i, -e

Observație
Când verbul atematic are în finalul rădăcinii o vocală, atunci, înaintea –d– -ului din desinența de Perfect (pers. a III-a, pl.), se plasează consoana v, astfel încât desinența participiului devine –vd/o, –i, –e: sikad/o, -i, -e = sikavd/o, -i, -e.
b) de la verbele tematice:
Schema de obținere a participiilor provenite de la verbele tematice este:
Rădăcină + (-nd-) + il/o, -i, -e
j(l)/o, -i, -e
În această schemă se încadrează verbe, ca, de ex.: azbal, daral, xasal, izdral, laʒal, sungal, tromal, umblal, ural, ʒungal etc.

Rețineți participiile!
Prezent Perfect (pers. a III-a, pl.) Participiu
xal xale xal/o, -i, -e
ʒal gele gel/o, -i, -e

2. Participii provenite de la verbe împrumutate în limba romani
Participiile din această categorie au desinențele: -me, -ime, -ome.
Participiile provenite de la verbe de origine străină se pot obține fie prin adăugarea, la tema rădăcinii, a afixului -u-(-o-) și a sufixului de proveniență grecească -me (și în această situație forma în -me este invariabilă, indiferent de gen și număr), fie de la tema verbelor aflate la Perfect, pers. a lll-a, pl. (și în această situație participiile sunt diferențiate în funcție de gen și număr).

De ex.:
prahome (primul caz)
prahosard/o, -i, -e (cazul al doilea)

Observații.
– Formele verbelor aflate la Perfect, pers. a III-a, pl. coincid cu formele participiilor la plural (ambele genuri).
– Participiul poate avea și valoare adjectivală, în acest caz acordându-se cu substantivul pe care îl determină în gen, număr și caz: o kerdo drom „drumul făcut” etc.
Așadar, prin schimbarea valorii gramaticale, multe participii devin adjective sau substantive: phandavel „a lega; a închide, a aresta”> part. phandado, care are valoare de adj. phandado „legat; închis, captiv” și de subst. phandado „deținut, pușcăriaș”.

Gerunziul (o gerundìvo)
Modul nepersonal gerunziu indică împrejurările acțiunii. El se realizează cu ajutorul sufixului -indos [var.: -indoj sau -indor], așezat după rădăcina verbului respectiv:

vb. kerel „a face”
ker/el + -indos = kerindos „făcând”.

2. Fraza (I Fràza)

Înainte de a trece la clasificarea propozițiilor din frază, facem precizările de mai jos:

Raporturile de coordonare sunt realizate prin alăturare (juxtapunere), cu ajutorul conjuncțiilor sau prin îmbinarea juxtapunerii cu conjuncțiile, iar cele de subordonare se realizează, după cum urmează:

în proziție prin
prepoziții
locuțiuni prepoziționale
conjuncții
în frază prin locuțiuni conjuncționale
adverbe relative
pronume relative

Propozițiile subordonate din frază se clasifică în:

1. Propoziții necircumstanțiale;

a) subiective (care îndeplinesc funcții de subiecte ale altor propoziții) :

Kon rodela, arakhela.
Kon bistrel i ćhib, bistrel pos.

b) predicative (care îndeplinesc funcții de nume predicative ale unor propoziții regente): Vov si sar ʒanes los.

c) atributive (care îndeplinesc funcții de atribute ale unor substantive sau ale înlocuitorilor acestora din propozițiile regente):

Vov dikhlăs o veś, savo sas angla lesƟe.
AmenƟe aven niśte ćhave, save si śukar.

d) completive (obiective) directe (care determină verba sau interjecții cu funcții de predicate ale propozițiilor regente și corespund complementelor directe):

– Tu phendăn lesqe, te anel e grastes.
– So na del o berś, del o ćàso.
– And-o agor ka phenav tumenqe, so o rrom pinʒardŏl pal-i ćhib lesqi.

e) completive indirecte (care determină verbe, adjective sau interjecții din propoziții regente și corespund complementelor indirecte): Vov delas dùma, kaça ʒalas p-o dram.

2. Propoziții circumstanțiale:

a) de loc (indică locul unde se produc acțiunile exprimate de verbe din regente și au corespondența complementele circumstanțiale de loc):
– I dej geli vi voj kothe, kaj avenas äl ćhave thaj äl ćheja.
– Me aźukerdem tut, kathe, kaj tu phendăn te avav.
– Resel and-jekh than po ćikalo, kaj sas jekh xiv.
b) de timp (indică timpul în care se realizează acțiunile exprimate de verbe din regente și corespund complementelor circumstanțiale de timp):
– Me gelem but, ʒi kana avilo ta murro dad.
– Pala so me drabardem, i phen lekhlăs.
– Kana biandile e ćiriklă, avilo o kalo sap thej xală, len.

c) de mod (care îndeplinesc funcții de complemente circumstanțiale de mod ale unor verbe, adjective sau adverbe din regente):
– Vov si kadă de laćho, sar si vi lesqo phral.
– Vov ćumidel i kùkla, sar o dad ćumidel pe ćhaves.
d) de cauză (arată cauza unor acțiuni din propozițiile regente și corespund complementelor circumstanțiale de cauză): – Vov kerelas kadă, anda kado [odolesqe so, adalesqe so] n-as les love.
e) de scop (arată scopul pentru care se realizează acțiunile exprimate de verbele determinate și corespund complementelor circumstanțiale de scop):
– ʒal palem i rromni k-i kris, te pućhel so si akava.
– Me ʒav lenƟe, te kinav niśte grasten.
– Voj avili te źutil les.
f) condițională (indică condițiile de îndeplinirea cărora depinde realizarea acțiunilor exprimate de verbele sau de adjectivele determinate):
Te avelas man vrăma, me avava vi tuƟe.
g) concesivă (indică împrejurările care puteau conduce la nerealizarea acțiunilor exprimate de verbe sau la inexistența însușirilor exprimate de adjectivele determinate):
Kaj sa so vakerdem me laqe, na phendăs khanć.
h) consecutivă (arată consecințele unor acțiuni, însușiri, calități sau cantități) exprimate în regente): So maj paśe sas o maśkar e rrătăqo, ćo maj but denas pes jag äl ćerxaja p-o ćèro.

Gramatikane bută

1. Stabiliți felul propozițiilor întâlnite în textul de mai jos!

„A, mirre kamle rroma!len, akana ʒanen so isi i rromani ćhib: kana sarkoj rrom azbal nùmaj p-i dialèkta, dikhŏvas sar e kore phrala: nùmaj jekh kotor pinʒaras, ali jekh dĭves ka putras amare jakha thaj ka dikhas so i rromani ćhib si jekh. Mirre patĭvale rroma!len, phrala!len, and-i godĭ mirri, i rromani ćhib isi jekh ćhib tamam, ta śaj si puraneder e terne ćhibenƟar e Indiaqere. Me te śunas e xoxavne manuśen, ka vakeren so i rromani ćhib si jekh ćhib ćorenqiri ta lurenqiri ; ćaćimasƟe, i rromani ćhib si jekh but patĭvali, purani, barvali, zorali ta tamam ćhib. And-o agor kä phenav itumenqe, so o rrom pinʒardŏl pal-i ćhib lesqi; nane i ćhib pinʒardi pal-o rrom. Odolesqe, ma bistren la: kon bistrel la, bistrel pes.”
(Tumaro ćaćo phral dural, IndiaƟar, J s. Pathania; kotar-o lil Marcel Cortiade: Drabarimnasqi pustik p-i ćhib rromani.[Culegere de texte în limba romani], Karjaa – București, 1991, p. 17)

2. Analizați frazele următoare (subliniind predicatele, încadrând într-un dreptunghi elementele de legătură, separând cu o linie verticală propozițiile, notând cu câte o cifră fiecare propoziție și precizând felul).

1. Kon but kamel te xal, kodova ni avela ćajlo!
2. Manqe dar, voj ni avel tumenƟe.
3. AvresƟar śaj te aźukeres, thaj lonƟar. nić!
4. Anzar i càxra kothe, kaj na phurdel i balval!
5. Phen amenqe sa, sar sas !
6. Phirel lesqi ćhib, sar i porri e ʒuklesqi
7. Dikhen, so kerdăs o rrom.
8. Me sa kamav te mothav tuqe to aves manƟe !
9. Pućh, kana vov, avel amenƟe !
10. Ʒa palpale, katar avilăm!
11. Sa pharadem i sòba thaj na arakhlem i trăba.
12. Von gele te phiraven pes and-o fòro.
13. E phures to sikăres, sar e mules te sastăres!
14. Atùnć thodăs pes o beng pala lesqi korr te kerel kodă.
15. Voj naśtil te ćhindel katar-i butĭ.
16. Äl droma pharaden kadă: jekh pe stïngo rig, aver pe ćaći rig.
17. Xasajlăs, sar i suv and-o khas!
18. Vov trail, sar-i khajni k-o asav.
19. Vov xutilel sa, so perel lesqe tela-vast.
20. Vov naśtil te ruvdil, kana den lesqe dùma.
21. Lo tirri săma, so mothos!
22. Kamav te avav sar tuƟe.
23. P-o kham o jakhençar śaj dikhes, thaj pe laƟe naśti dikhas, kadă de śukar si!
24. Phirel pala lesƟe, sar i mïca pala-i goj!
25. Voj phendăs fèri jekh vòrba, thaj te del dùma na kamel.
26. Te na avili i sàlka, n-as te aven vi krènʒi.
27. Mo kerav, sar tu phendăn.
28. Naśti phenes, kä vov naj laćho!
29. Von train sar o ʒukel thaj i mïca. 30. Sar te phenav tuqe, me dikhav so tu ći san ćaći!

3. Analizați morfologic și sintactic toate cuvintele din propozițiile exercițiului nr. 2!

4. Puneți verbele de mai jos la mai mult ca perfect!

arakhel del kamel perel rovel thol
avel dikhel kerel prahosarel ruvdil umblal
azbal drabarel laʒal phenel sikavel vorbisarel
aźukerel xal lekhel pherel sovel źutil
cipisarel xasal lel phiravel sungal ʒal
ćhinel xutilel mothol phirel traisarel ʒanel
daral izdral pel phùrdel tromal

5. Puneți verbele prezentate la exercițiul nr. 4 la modul conditional-optativ!

6. De la verbele găsite în textul exercițiului nr. 1 și de la cele prezentate în cadrul exercițiului 4, realizați forma de participiu și de gerunziu!

7. Traduceți textul (folosind, la nevoie, dictionarul)!

„I ćhib rromani si jekh maśkar-o neo-indikane ćhiba, viz oj si i dadesqi ćhib pretele 10 miliòna Rromenqiri aj Siutenqiri, save kotar-o XII-tone seliberś ʒiven and-i Euròpa. Pal bute-śeliberśoemqe persekùcie, racìsmi aj diskriminàcia, o Rroma aj Sinte avdĭves resle k-i situàcia to arakhen o juridikàno aj sociàlo rakhipen o Europaqe Khetanimnasqoro thaj to realisaren pumare hakaja pal-e dadesqi ćhib, jekh maśkar-o bazutne manuśikane aj kolektivo hakaja. I ćhib e Rromenqi aj Sintenqi si temelutni elemènta lenqe ètnikane thaj kulturikàne identitesqiri”.
(I Rodimnasqi thaj Akcienqi Grùpa and-i Rromani Lingvistika; Roma – Paris, Januàra – Februàra, 1992).