leksikon

leksikon

Mai 172010
 

Precizări în legătură cu modalitățile de redactare a unităților lexicale în secțiunile de vocabular (Leksikòn)

1. La substantive s-a prezentat forma de singular, în calitate de cuvânt-titlu, urmată de terminația pentru plural:
lil, ~a s.m. carte.
Dacă forma de plural presupune modificări și în structura celei de singular, secvența indeclinabilă (care nu coincide neapărat cu rădacina) din cuvântul-titlu a fost separată de cea declinabilă printr-o bară „/”, iar locul tildei (~) a fost preluat, în indicarea pluralului, de cratimă, ,”-„:
ʒamutro/b, –e s.m. ginere.
Bineînțeles, cuvântul-titlu se citește făcând abstracție de bara, „/”, aceasta jucând rol doar în realizarea formei de plural. De ex.:
gilamn/o, –e va fi citit pentru singular gilamno, iar pentru plural gilamne. Când formele de singular și plural au coincis s-a adoptat următoarea soluție:
grast, -~ s.m. cal.
2. În cazul adjectivelor, au fost prezentate formele de masculin și feminin, de asemenea, cu ajutorul barei:
lol/o, -i adj. rosu.
3. La verbe s-a prezentat forma de indicativ, prezent, persoana a III-a, singular — care suplinește forma de infinitiv 4 urmată, în paranteză, de forma de perfect (pers. a III-a, sg.):
ćumidel (Perf. ćumidas) vb. tr. a săruta.
Continue reading »

Mai 172010
 

Litera ä, care corespunde literei ă din limba română, apare în foarte puține cuvinte, iar în pozițiile initiale doar în cuvântul äl (articolul hotărât, nominativ, plural).
Să repetăm literele alfabetului:

I. 34 litere de bază: a ä b c ć ćh d e f g h x I ï j k kh l m n o p ph r rr s ś t th u v z ź ʒ

II. 3 litere postpoziționale: Ɵ, ç , q. (numai minuscule, deoarece nu apar niciodată, în cuvinte, în pozitie inițială).

Literele Ɵ, ç și q sunt denumite „postpoziționale” deoarece apar doar în postpozițiile Ɵe(specifice locativului), Ɵar (caracteristică ablativului), çar sau ça (întâlnită la sociativ [pentru ființe] și la instrumental[pentru lucruri]) -sqo ( -sqi -sqe), nqo (-nqi, -nqe),  -aqo (-aqi, -aqe)sepecifice cazului genitiv, iar pentru desinențele -sqe, -nqe, -aqe cazului dativ.

Ɵ se citește: t laƟe „la ea”
laƟhar „de (catre) ea ” „din ea”
d (numai dupa litera n) lenƟe „la ei”, „la ele”
lenƟar „de (catre) ei, de (catre) ele „,” din ei, din ele”).
ç se citește s laça „cu ea”
ț (numai după litera n): lençar „cu ei, cu ele”).
q se citește c (precum c-ul românesc) laqe „ei, ii, i”  lesqe „lui, ii, i”
g (numai dupa litera n) lenqe „lor, le, li”  manqe „mie, imi, mi”)

III.În scriere apar și vocalele preiotacizate :

ă = ia (ja), ea
ĕ = ia (ja)
ĭ = ii (ij)
ŏ = io (jo)
ŭ = iu (ju)

Continue reading »

Mar 242010
 

Substantivul

În limba romani substantivul cunoaște următoarele categorii gramaticale gen, număr, caz și determinare (articol).

O ling (Genul) Substantivele în limba romani pot fi de genul masculin (o murśikano ling) și de genul feminin (o guvlikano ling).
O gin (Numărul) Substantivele pot, fi la numărul singular (o jekhipen) sau la numărul plural, (o butipen) .

Clasificarea substantivelor de gen masculin:

Substantivele de gen masculin au în limba romani următoarele terminatii la cazul nominativ, singular:

1.  consoană: dad, dand, gad, sap etc.
2. -pe(n): miśtipe(n).
3. -mos: śukarimos.
4. -semivocală j: muj, śośoj etc.
5. -ari: veśàri, kalendari etc.
6. -ni: pani
7. -o: raklo, manro, maćho etc.
8. -o(s): fòro(s), pòdo(s), kumnàto(s) etc.
9. -i: dĭ, karavdi etc.

Continue reading »

Mar 162010
 
alfabèt /a, -e s.f. alfabet
amal ~a s.m. prieten
ambrol ~a s.m. pară
amenqe pron. pers. amen (la cazul dativ, pl.) nouă, ne, ni
angrust /i, -ă s.f. inel
anr /o, -e s.m. ou
arćić ~a s.m. cositor
arćićeça ~a s.m. cu cositor
armaja s.f. blestem
arman s.f. blestem
asvin asva s.f. lacrimă

Continue reading »

Mar 152010
 

O masàri

O masàri

O masàri

 

O masàri bikinel but mas.

O mas

 

 

– Kin manqe niśte lon vi mas! – Me ʒav akana and-o fòros thaj kinav vi anav tuqe lon vi mas.

 

 

O dad kindăs jekh kila mas katar-o masàri thaj niśte lon vi avilo khere. „Sas kaj sas . . . ” ‘
Me aśunav k-o ràdio i paramići „Ï buzni thaj äl trin buznorre”. Si nasul kana al xurdorre na aśunen so phenel o dad vaj i daj.

Kon baśel?

 

 

O………………… O…………………

 

O…………………
Kon baśavel?

 

Von baśaven p-e garmònja

Kon gilabel?

 

 

I……………… I………………

Continue reading »

Mar 132010
 
akana adv. v. a k a n a k
akanak adv. acum
amenƟe pron. pers. amen (pers. I, pl.locat., m.,f.) la noi
anda prep. în; ~ tuƟe în tine; ~ manƟe în mine
andro prep. înăuntrul, în interiorul
anel (Perf. andăs) vb. tr. a aduce
angla prep. v.anglal
angla adv. înainte
anglal prep. înaintea; ~ tulle înaintea ta. [var.: angla]
anglal adv. înainte
avel (Perf. avilăs, avilo, avili) vb. a veni
balaj ~a s.f. v. b a l a ni.
balan /i, -ă s.f. albie, covată
baśavel (Perf. basădaś) vb. intranz. 1. a cânta (la un instrument); 2. (despre dinți) a clănțăni

Continue reading »

Mar 102010
 
amença(r) pron. pers. amen (pers. I, pl., soc.) cu noi
anda prep. pentru ~ kodo deoarece, pentru că
avel vb. a veni; vov śaj te avel el poate să fie. el poate fi
barval /o, -i adj. bogat
beng ~a s.m. drac, diavol
beśel vb. (beslăs) 1. a sta. 2. a locui
bistarel vb. (Perf. bistardăs) a uita
buk /o, -e s.m. ficat: parne boke plămâni; kalo – ficat
burìko -ură s.m. buric
butikerel (Perf. butikerdăs) vb. a lucra(v, var. kerel butĭ]
cipil (Perf. cipisardem} vb. a țipa
ćajl /o, -i adj. sătul
ćambel (Perf. camblăs) vb. tr. 1. amesteca 2. a roade 3. a ronțăi
ćerbosq /o. i adj. de cerb, aparținând cerbului
ćikati ~a s.m. frunte
ćiriklăq /o, i- adj. de pasăre, care aparține păsării
ćumidel (Perf. ćumìdem) vb. a săruta, a pupa
ćhavesq /o, -i de copil, care aparține copilului (de rom)
ćhor ~a. s.m. barbă
ćhùngr /i, -ă s.f. coadă, păr împletit
de conj. dar
del (Perf. dăs) vb. a da; ~ dùma a vorbi; -» vòrba a vorbi ~ godì a gândi
ginel (Perf. gindăs) vb. a număra
gïndil (Perf. gindisardăs) vb. intr. v. g o d ï s a r e l
godisarel (Perf. godisardă(s)) vb. intr. a gândi
xarn /o, -i adj. adv. scurt
xaśtil (Perf. xaśtisardăs) vb. a căsca
xutel (Perf. xuxlăs) vb. a sări
importànto adj. invar. important
kadă adv. așa
kas pron. pers. kon (la acuz.) pe cine
kasqe pron. pers. kon (la dat.) cui
kas /qo, qi, -qe pron. pers. kon (la Gen., m.f.[sg.] și m.f.[pl.]): al(a,ai, ale) cui
kasƟar pron. pers. kon (la Ablat.) de la cine, din cine, de către cine
kasƟe pron. pers. kon (la Locat.): la cine
kaça pron. pers. kon (la Soc.): cu cine
kidel (Perf. kidăs) vb. tr. a strânge, a aduna
kiravel (kiradă(s)) vb. tr. 1. a fierbe 2. a pregăti mâncarea
kïrno adj. invar cârn
kolin ~a s.m. piept
korr ~a s.f. gât
kuj ~a s.f.v. k u n i
kun /i, -ă s.f. cot
khelel (Perf. kherdă(s)) vb. intr. a juca
kher ~a s.m. casă casă
kheres /qo qi adj. de casă, care aparține casei
khur ~ a s.f. călcăi
laça pron. pers. voj (pers. a III—a, sg., f., Soc.): cu ea
lel (Perf. lăs) vb. tr. a lua; le săma! i seamă!
lença(r) pron. pers. von (pers. a III-a, pl., Soc.): cu ei, cu ele
lesqe pron. pers. vov (pers. a III—a, sg., m., Dat.): lui, îi, i
leça pron. pers. vov (pers. a 111-21, sg., m.,Soc.): cu el
manărel (Perf. manărdăs(s)) vb. tr. a reflecta, a digera
mança(r) pron. pers. me (pers. I, sg., m.,f.,Soc.): cu mine
manuśes /qo, -qi adj. de bărbat, bărbă tesc, care aparține bărbatului
manuśorr /o, -e s.m. (anat.} omușor (luetă)
marel (Perf. mardă(s)) vb.tr., refl. 1. a bate. 2. (refl.) ~ pes a se bate
maśkar ~a s.m. prep. I. s.m. (anat.) 1. mijloc. 2. centru. H, prep. printre, între; ~ lenƟe între ei (ele)
mothol (Perf. mothodă(s)) vb. tr. 1. a spune. 2. a relata, a povesti ;(Imper.) mothol! spune!
moça s.m. muj (var. pentru mujéça) cu gura
naśel (Perf. naślă(s)) vb. intr. a fugi
nev /o, -i adj. nou
oprun /o, -i adv. v. o p r a l u n o
opralun /o, -i superior
pakel (Perf. palajă(s)) vb. tr. a crede
pàlm /a -e s.f. palmă
puran /o -i adj. vechi; purane love bani vechi
phik /o -e s.m. umăr
phev ~a s.f. sprânceană
phùrdel (Perf. phùrdă(s)) vb. tr., intr. 1. a sufla 2. (despre curent de aer) a trage 3. a respira
rrićhines /qo. -qi adj. de ursar, ursăresc, care aparține ursarului, care ține de ursar
rromnă /qo, -qi adj. care aparține unei femei rome (țigănci); de romni (de țigancă)
săm /a -e s.f. seamă: te les! ~ să iei seamă!
somnakun /o, i de aur, auriu
sos /qo, -qi, -qe pron. interog -relat. so (la Gen., m. f. [sg.] și m.f. [pl.]) al (a, ai, ale) cui? (pentru lucruri)
soƟar pron. interog. -relat. so „ce” (la Ablat.) de la (din, de (către)) ce?
sosƟe pron. interog. -relat. so „ce”( la Locat.) la ce; anda ~ pentru ce ?
soça pron. interog.-relat. so „ce” (la Instr.): cu ce
sosqe pron. interog.-relat. so „ce” (la Dat.): (pentru lucruri) cui?; la ce?
sos /qo, qi, -qe pron. interog.-relat. se „ce” (la Gen., m.f.,sg., pl.) al (a, ai, ale) cui?
sungal (Perf. sungajas) vb. tr. o mirosi
śaj constr. vb. invar. (care exprimă posibilitatea): poate
śeral adv. mai cu seamă, în special, îndeosebi
taloj ~a. s.m. cerul gurii, vălul palatin
tàlp /a, -e s.f. talpă
trobal constr. vb. invar. trebuie (este necesar, este nevoie) [să . . .]
tumença(r) pron. pers. tumen „voi” (la Soc.) cu voi
tuça pron pers. tu „tu” (la Soc.) ;: (la Soc.) cu voi, cu tine
thagarares /qo, -qi adj. de împărat, împărătesc, care ține de împărat, care aparține împăratului
ùnʒi /a -e s.f. unghie [var.: vùnʒia]
vuć /o, -i adj. v. u ć o
vakărel (Perf. vakărdăs) vb. tr. 1. a vorbi 2. a spune 3. a pronunța (un sunet, un cuvânt)
vùnʒi /a -e, s.f. v. ù n ʒ i a
vuśt ~a s.m. buză
źàmb /a, -e s.f. broască
źutil (Perf. źutisardăs) vb. tr. a ajuta [var.: aźutil]
ʒinʒi /a, -e s.f. gingie
ʒivel (Perf. ʒivisardăs) vb. tr. intr. a trăi, e viețui
ʒivutr /o, -e s.m. animal, vietate
/qo, -qi adj.
Mar 012010
 
aćhel vb. intr. 1. a rămane. 2. a tăcea (Perf. aćhilés)
ăjde interj. haide!
akharel vb. tr. 1. a chema, a striga. 2. a invita (Perf. akkardăs)
akharismas adj. /qo, qi.   1. de chemare, referitor la chemare. 2. de vocativ vocativ akkharimasqui fòrma forma vocativă (de vocativ).
ama conj. dar
anr s.m. /o, -e ou [var.: arro, arno].
arakhel vb. tr. (Perf. arakhlăs) 1. a găsi. 2 a afla. 3. a păzi
av vb. Avel a veni (la imper.): vino !; ~ orde! vino încoace!
avdĭn s.m. miere
avutn adj. /o -i, viitor, care urmează, a se produce; o avutno vaxt timpul viitor
aźukerel vb. tr. (Perf. aźukerdăs) a aștepta
barvali s.m. /pen, -mata.belșug
cïra adv. puțin
ćhava!len s.m. ćhavo (la Voc., pl.): băieți! (romi)
ćhavorre!a s.m.dim. ćhavorro (la Voc., sg.): băiete!, băiețele (de rom)
ćheja!len s.f. ćhej (la Voc., pl.): fetelor! (da rom)
daj!e s.f. v. d e j ! e
dej!e s.f. dej (la Voc.): mamă
Devi!a s.m. Devel (la Voc.): Doamne! – Dumnezeule!
dikhel vb. tr. (Perf. dikhlăs) a vedea; ~ suno a visa
drabarel vb. tr. (Perf. drabardăs) 1. a ghici. 2. a citi
fòrm s.f. /a, -e (lingv.) formă
gelem vb. ʒal „a merge” (la Perf., pers. I, sg.): (eu) am mers
gelo vb. ʒal „a merge”, „a se duce” (la Perf., pers. a III-ea, m., sg.): (el) s-a dus, a mers
geli vb. ʒal „a merge, a se duce”’ (la Perf., pers. a III-a, f.,sg.): (ea) s-a dus, a mers
imperatìvum ~a s.m. (lingv.) imperativ
inklel vb. tr. (Perf. inklistăs) a ieși [var.: anklel]
jertil vb. tr. a ierta (Perf. jertisardăs)
jubil vb. tr. a iubi (Perf. jubisardăs)
kam partic. vb. v. k a m e
kame partic. vb. (invar., în construcții cu viit.) o să . . . , am să .. ., voi…; [v. și: kum]
kerdivel vb. tr., inter., refl. 1. a se face. 2. a se preface, a  se transforma. 3. a se naște;(Perf. kerdilăs) kana kerdilăn? când te-ai născut?
kernavn s.f. /i, -ă verb
katar prep., adv. I. prep. de la II. adv. de unde
kotar prep., adv. v. k a t a r
khil s.m. unt
la pron. pers. voj „ea” (la Acuz. [lan] sau la Dat. [laqe]): 1. pe ea, o. 2. ei, îi, i
leg s.f. /ia, -e  lege.
lekhip s.m. /a, -e scriere
len pron. pers. von „ei, ele” 1. (la Acuz.) pe ei, îi, -i-; pe ele, -le- 2. (le. Dat.) ca formă scurtă pentru lenqe) lor, -le-
lumăqe s.f. lùmă „lume” (le Dat., sg.): lumii
lungone adj. lùngo (la cazurile oblice, când se însoțește eu substantive masculine (sg. și pl.) sau cu substantive feminine (la sg.)): lung, -ă -i
maladŏvel vb. tr., refl. a se întâlni [maladŏl] (Perf. maladilăs)
man pron. pers. me „eu” 1. (la Acuz.) pe mine, mă 2. (le. Dat. ca formă scurtă pentru manque) mie, îmi, -mi-
miśto adv. bine
mudarel vb. tr. a ucide, a omorî [var.: m u d a r e l] (Perf. mudardăs)
mundarel vb. tr. v. m u d a re l
murri pron. pos. a mea
murro pron. pos. al meu
murśikan adj. /o, -i 1. bărbătesc, masculin. 2. (despre consoane} surdă
najis vb. intr. v.   n a j i s i s a r e l
najisisarel vb. intr. a mulțumi (Perf, najisisardăs)
navn substantiv /i, -ă s.f. murśikani ~ substantiv (de gen) masculin 2 a colinda 3 ʒulivkani ~ substantiv (de gen) feminin
opre adv. sus
orde adv. încoace
pale adv. din nou, iarăși
palem. adv. v. p a l e
pi s.m. /ben, -mata băutură
phirel vb. tr., intr. 1. a merge, a umbla 2. a colinda, a cutreiera (Perf, phirdăs)
phralorre!a s.m. dim. (la Voc., sg.) frățioare !
ròdel vb. tr. a căuta (Perf. rodă(s))
rovel vb. tr., intr. a plânge (Perf. rujas)
rraj ~s.m. domn
sa pron. nehot., adj. nehot., m.f.,sg., acuz. pl.; tot, toată, toți, toate
saorre pron. nehot., adj. nehot. v. s a v o r r e
sarre pron. nehot., adj. nehot. v. s a o r r e
sarren pron. nehot., adj. nehot. pl. pe toți, pe toate
savorre pron. nehot., adj. nehot. m.f. pl. toți, toate
sasa vb.  perf. sas
sastovest adj. /o, -i  sănătos
sborizel vb. tr. a vorbi(Perf. sborisardăs)
sode pron. interog. rel. cât, câtă, câti, câte
sovel vb. intr. a dormi (Perf. sutăs)
sun s.m. /o, -e vis
śil s.m. ~a 1. frig. 2. (p. ext.) ger 3. (p. analog.) răceală
śukarorre!a s.m. dim. (la Voc., sg.) frumușelule !
tat adj. /o, -i cald
texarin ~a s.f. dixnineață, laćhi (de) ~ bună dimineața!
tele adv. jos.; beś ~! stai jos!
thol vb. tr. a pune (Perf. thodăs)
thovel vb. tr. a spăla(Perf; thovdăs)
Feb 272010
 
akanutn /o, -i adj. prezent; o ~ o vaxt timpul prezent.
anda prep. 1. în. 2. la 3. pentru;~ śosƟe de ce?; pentru, ce?
anglun /o, -i num. ord. primul, întâiul.
barărelas vb. barărel „a crește” (la imperfect, pers. a III-a, sg.): creștea
barvali /mos, -mata s.m. bogătie
biś num. card. douăzeci
biś thaj jekh num. card. douăzeci și unu
biś thaj duj num. card. douăzeci și doi
biś thaj trin num. card. douăzeci și trei
biś thaj śtar num. card. douăzeci și patru
biś thuj panʒ num. card. douăzeci și cinci
biś thuj śov num. card. douăzeci și șase
biś thaj efta num. card. douăzeci și șapte
biś thaj ohto num. card. douăzeci și opt
biś thaj enă num. card. douăzeci și nouă
brïśind ~a s.m. ploaie
bućhuvel (Perf. bućhlă(s)) vb. tr.,refl. 1. vb.tr. a numi, a denumi. 2. vb. refl. a as numi, a se chema; sar bućhos? cum te cheamă?
butvar adv. adesea, de multe ori, adeseori
ćor /o, -i adj. 1. sărac, sărman. 2. mizerabil.
deś num. card. zece
deśujekh num. card. unsprezece
deśuduj num. card. doisprezece; douăsprezece
deśutrin num. card. treisprezece
deśuśtar num. card. patrusprezece
deśupanʒ num. card. cincisprezece
deśuśov num. card. șaisprezece
deśuefta num. card. șaptesprezece
deśuohto num. card. optsprezece
deśuenă num. card. nouăsprezece
devlikan /o, -i  adj. 1. dumnezeiesc 2. religios
diatèz /a, -e s.f. diateză
dilorr /o, -i adj. (dim.) nebunatic; (voc.) dilorre!a nebunaticule! illorre!a, dillorre!a inimioară, nebunatică!
dromorr /o, -a s.m.(dim.) drumuleț
dudal /o, -i 1. luminos. 2. (fig.) clar, limpede
dujen num. card. duj (la Acuz. [ființe]): pe doi, pe două; la cazurile oblice dujenq/o, -i,  -e (Gen.) dujenq (Dat.), dujenƟe (Locat.), dujenƟar (Ablat.),  dujençar (Instr./Soc.).
dujvar num. adv. de două ori
eftavardeś num. card. șaptezeci
eftavardeś thaj jekh num. card. șaptezeci și unu, șaptezeci și una
eftavardeś thaj duj num. card. șaptezeci și doi (două)
eftavardeś thaj trin num. card. șaptezeci și trei
eftavardeś thaj śtar num. card. șaptezeci și patru
eftavardeś thaj panʒ num. card. șaptezeci și cinci
eftavardeś thuj śov num. card. șaptezeci și șașe
eftavardeś thaj efta num. card. șaptezeci și șapte
eftavardeś thaj ohto num. card. șaptezeci și opt
eftavardeś thaj enă num. card. șaptezeci și nouă
enăvardeś num. card. nouăzeci
enăvardeś thaj jekh num. card. nouăzeci și unu (una)
enăvardeś thaj duj num. card. nouăzeci și doi (două)
enăvardeś thaj trin num. card. nouăzeci și trei
enăvardeś thaj śtar num. card. nouăzeci și patru
enăvardeś thaj panʒ num. card. nouăzeci și cinci
enăvardeś thaj śov num. card. nouăzeci și șase
enăvardeś thaj efta num. card. nouăzeci și șapte
enăvardeś thaj ohto num. card. nouăzeci și opt
enăvardeś thaj enă num. card. nouăzeci și nouă
ginavn /i, -ă s.f. numeral; i kardinàlo ~ numeral cardinal; i ordinàlo ~i numeral ordinal
xolăriko adj. invar. mânios, supărat, necăjit
ilorr /o, -e s.m. (dim.) inimioară; (Voc.) illorre!a inimioară!
imperfèkt /o, -ură s.m. (lingv.) imperfect
indikatìv /o, ·ură s.m. (lingv.) indicativ
jekh num. card. unu, una; jeklz pala avresƟe unul după altul
jekhes num. card. jekh „unu” (la cazul Acuz. [ființe]): pe unu; la cazurile oblice : jekhesq/o, -i, -e (Gen.) jekhesqe (Dat.), jekhesƟe (Locat.), jekhesƟar (Ablat.) .jekheça(Soc./lnstr)
jekhto num. card. jekh „una„-(la cazul Acuzativ) [ființe]): pe una; la cazurile oblice: jekhăq/o, -i, -e (Gen.), jekhăqe (Dat.), jekhăƟe (Locat.), jekhăƟar (Ablat.). jekhaça (Soc./Instr.)
jekhto num. card. primul , prima
jekhvar num. adv. o dată
ka-o prep. kaj la; ka-o kher la casă
kardinàlo adj. invar. cardinal; i ~ ginavni numeral cardinal
kolaver pron. dem. celălalt, cealaltă, ceilalți, celelalte; kolavrăƟe la cealaltă
kòrkor /o, -i adj. singur
kothar adv. de acolo
laćhi /mos, -mata s.m. bunătate
lan pron. pers. voj pe ea, o (la Acuz., sg.)
les pron. pers. Vov pe el, îl, -l- (la Acuz., sg.)
lovorr /o, -e s.m. (dim.) bănuț
ma adv. nu [sin.: na]
märitime adj. invar. măritată, măritate
mìl /a, -e s.f. milă
na-s v. n a j  s a s
naj adv. 1. (folosit la obținerea formei negative a verbului (i)si „a fi”‘) nu este. 2. (folosit în construcții negative ale posesiunii): nu are; ~ amen nu avem
naj sas (construcție verbală care indică absența sau este folosita în construcții negative ale posesiunii) 1. nu era. 2. nu avea; naj sas man (eu) nu aveam
nakhlutn /o, -i adj. (lingv.) trecut; o ~ o vaxt timpul trecut
ohtovardeś num. card. optzeci
ohtovardeś thaj jekh num. card. optzeci și unu (una)
ohtovardeś thaj duj num. card. optzeci și doi (două)
ohtovardeś thaj trin num. card. optzeci și trei
ohtovardeś thaj śtar num. card. optzeci și patru
ohtovardeś thaj panʒ num. card. optzeci și cinci
ohtovardeś thaj śov num. card. optzeci și șase
ohtovardeś thaj efta num. card. optzeci și șapte
ohtovardeś thaj ohto num. card. optzeci și opt
ohtovardeś thaj enă num. card. optzeci și nouă
ordinàlo adj. (lingv.) ordinal; i ordinàlo ginavni numeralul ordinal
panʒvarbiś num. card. v. ś e l
panʒvardeś num. card. cincizeci
panʒvardeś thaj jekh num. card. cincizeci și unu (una)
panʒvardeś thaj duj num. card. cincizeci și doi (două)
panʒvardeś thaj trin num. card. cincizeci și trei
panʒvardeś thaj śtar num. card. cincizeci și patru
panʒvardeś  thaj panʒ num. card. cincizeci și cinci
panʒvardeś thaj śov num. card. cincizeci și șase
panʒvardeś thaj efta num. card. cincizeci și șapte
panʒvardeś thaj ohto num. card. cincizeci și opt
panʒvardeś thaj enă num. card. cincizeci și nouă
parnimos s.m. albeață
pen pron. refl. (pers. a III-a, pl. Acuz.) [echivalat în limba română cu ajutorul pronumelui personal] pe ei, ii, -i-, respectiv, pe ele, le; forme oblice: penq/o, -i, -e (Gen.), penqe (Dat.), penƟe (Locat.) , penƟar (Ablat. pençar (Soc./Instr.)
penqe pron. refl. v. p e n.
penqi pron. refl. v. p e n.
penƟar pron. refl. v. p e n.
penƟe pron. refl. v. p e n.
pençar pron. refl. v. p e n.
pes pron. refl. (pers. a III·a, sg., Acuz.) pe sine, se, s-; la cazurile oblice: pesq/o., -i, -e (Gen.), pesqe (Dat.), pesƟe (Locat.), pesƟar (Ablat.), peça (Soc. Instr.).
pesƟar pron. refl. v. p e s.
pesƟe pron. refl. v. p e s.
pesqe pron. refl. v. p e s.
pesqi pron. refl. v. p e s.
pesqo pron. refl. v. p e s.
peça pron. refl. v. p e s.
po adv., prep. 1. adv. (formează numerale distributive) căte. 2. prep. pe
pră adv. prea
problèm /a, -e s.f. problemă
pućhel vb. tr. a întreba (Perf. .pućlă(s))
pućhi /mos, -mata s.m. v. p u ć h i pe n
pućhi /pen, -mata s.m. întrebare; chestionare. [v. și pućhi/mos, -mata]
phiravel vb. ref. a se plimba (Perf. phiradă(s)); vov phiravel pes el se plimbă
rugil pes vb. a se ruga(Perf. rugisardă(s); voj rugil pes akana ea se roagă acum
sarnavn /i, -ă s.f. pronume; i nisavuti ~i pronume nehotărât; phandutni ~i pronume relativ; i pućhutni ~ i pronume interogativ; i sikavni ~i pronume demonstrativ; i therimasqi ~i pronume posesiv; i ʒenutni ~i pronume personal
sastimos s.m. v. s a s t i p e n
sastipen s.m. sănătate
sav /o, -i pron.  interog. relat.  adj. interog.-relat. care
semas vb. (i)si „a fi” (la imperfect, pers. I, sg.) (eu) eram
śel ~ a s.f. num. card. 1. s.f. sută sumă de bani egală cu o sută; bancnotă de o sută lei. 2. num. card. sută
śovardeś num. card. șaizeci
śovardeś thaj jekh num. card. șaizeci și unu (una)
śovardeś thaj duj num. card. șaizeci și doi (două)
śovardeś thaj trin num. card. șaizeci și trei
śovardeś thaj śtar num. card. șaizeci și patru
śovardeś thaj panʒ num. card. șaizeci și cinci
śovardeś thaj śov num. card. șaizeci și șase
śovardeś thaj efta num. card. șaizeci și șapte
śovardeś thaj ohto num. card. șaizeci și opt
śovardeś thaj enă num. card. șaizeci și nouă
śtarto num. ord. al patrulea, a patra
śtarvardeś num. card. patruzeci
śtarvardeś thaj jekh num. card. patruzeci și unu (una)
śtarvardeś thaj duj num. card. patruzeci și doi (două)
śtarvardeś thaj trin num. card. patruzeci și trei
śtarvardeś thaj śtar num. card. patruzeci și patru
śtarvardeś thaj panʒ num. card. patruzeci și cinci
śtarvardeś thaj śov num. card. patruzeci și șase
śtarvardeś thaj efta. num. card. patruzeci și șapte
śtarvardeś thej ohto num. card. patruzeci și opt
śtarvardeś thaj enă num. card. patruzeci și nouă
śukòvel vb. tr., refl. a (se) usca (Perf. śukilă(s))
tati/pen, -mata s.m. căldură
tràjo s.m. trai
trinvardeś num. card. treizeci
trinvardeś thuj jekh num. card. treizeci și unu (una)
trinvardeś thaj duj num. card. treizeci și doi (două)
trinvardeś thaj trin num. card. treizeci și trei
trinvardeś thaj śtar num. card. treizeci și patru
trinvardeś thaj panʒ num. card. treizeci și cinci
trinvardeś thaj śov num. card. treizeci și șase
trinvardeś thaj efta num. card. treizeci și șapte
trinvardeś thaj ohto num. card. treizeci și opt
trinvardeś thaj enă num. card. treizeci și nouă
tut pron. pers. tu „tu” (pers. a II-a, sg., Acuz.) pe tine, -te-
vaxt ~a s.m. timp, vreme; (lingv.) o akanutno ~timpul prezent; o avutno ~ timpul viitor o nakhluno ~ timpul trecut
ʒenutn /o, -i adj. personal; (lingv.) i ʒenutni sarnavni pronumele personal
akanutn /o, -i adj. prezent; o ~ o vaxt timpul prezent.
anda prep. 1. în. 2. la 3. pentru;~ śosƟe de ce?; pentru, ce?
anglun /o, -i num. ord. primul, întâiul.
barărelas vb. barărel „a crește” (la imperfect, pers. a III-a, sg.): creștea
barvali /mos, -mata s.m. bogătie
biś num. card. douăzeci
biś thaj jekh num. card. douăzeci și unu
biś thaj duj num. card. douăzeci și doi
biś thaj trin num. card. douăzeci și trei
biś thaj śtar num. card. douăzeci și patru
biś thuj panʒ num. card. douăzeci și cinci
biś thuj śov num. card. douăzeci și șase
biś thaj efta num. card. douăzeci și șapte
biś thaj ohto num. card. douăzeci și opt
biś thaj enă num. card. douăzeci și nouă
brïśind ~a s.m. ploaie
bućhuvel (Perf. bućhlă(s)) vb. tr.,refl. 1. vb.tr. a numi, a denumi. 2. vb. refl. a as numi, a se chema; sar bućhos? cum te cheamă?
butvar adv. adesea, de multe ori, adeseori
ćor /o, -i adj. 1. sărac, sărman. 2. mizerabil.
deś num. card. zece
deśujekh num. card. unsprezece
deśuduj num. card. doisprezece; douăsprezece
deśutrin num. card. treisprezece
deśuśtar num. card. patrusprezece
deśupanʒ num. card. cincisprezece
deśuśov num. card. șaisprezece
deśuefta num. card. șaptesprezece
deśuohto num. card. optsprezece
deśuenă num. card. nouăsprezece
devlikan /o, -iadj. 1. dumnezeiesc 2. religios
diatèz /a, -e s.f. diateză
dilorr /o, -i adj. (dim.) nebunatic; (voc.) dilorre!a nebunaticule! illorre!a, dillorre!a inimioară, nebunatică!
dromorr /o, -a s.m.(dim.) drumuleț
dudal /o, -i 1. luminos. 2. (fig.) clar, limpede
dujen num. card. duj (la Acuz. [ființe]): pe doi, pe două; la cazurile oblice dujenq/o, -i,  -e (Gen.) dujenq (Dat.), dujenƟe (Locat.), dujenƟar (Ablat.),  dujençar (Instr./Soc.).
dujvar num. adv. de două ori
eftavardeś num. card. șaptezeci
eftavardeś thaj jekh num. card. șaptezeciși unu, șaptezeci și una
eftavardeś thaj duj num. card. șaptezeci și doi (două)
eftavardeś thaj trin num. card. șaptezeci și trei
eftavardeś thaj śtar num. card. șaptezeci și patru
eftavardeś thaj panʒ num. card. șaptezeci și cinci
eftavardeś thuj śov num. card. șaptezeci și șașe
eftavardeś thaj efta num. card. șaptezeci și șapte
eftavardeś thaj ohto num. card. șaptezeci și opt
eftavardeś thaj enă num. card. șaptezeci și nouă
enăvardeś num. card. nouăzeci
enăvardeś thaj jekh num. card. nouăzeci și unu (una)
enăvardeś thaj duj num. card. nouăzeci și doi (două)
enăvardeś thaj trin num. card. nouăzeci și trei
enăvardeś thaj śtar num. card. nouăzeci și patru
enăvardeś thaj panʒ num. card. nouăzeci și cinci
enăvardeś thaj śov num. card. nouăzeci și șase
enăvardeś thaj efta num. card. nouăzeci și șapte
enăvardeś thaj ohto num. card. nouăzeci și opt
enăvardeś thaj enă num. card. nouăzeci și nouă
ginavn /i, -ă s.f. numeral; i kardinàlo ~ numeral cardinal; i ordinàlo ~i numeral ordinal
xolăriko adj. invar. mânios, supărat, necăjit
ilorr /o, -e s.m. (dim.) inimioară; (Voc.) illorre!a inimioară!
imperfèkt /o, -ură s.m. (lingv.) imperfect
indikatìv /o, ·ură s.m. (lingv.) indicativ
jekh num. card. unu, una; jeklz pala avresƟe unul după altul
jekhes num. card. jekh „unu” (la cazul Acuz. [ființe]): pe unu; la cazurile oblice : jekhesq/o, -i, -e (Gen.) jekhesqe (Dat.), jekhesƟe (Locat.), jekhesƟar (Ablat.) .jekheça(Soc./lnstr)
jekhto num. card. jekh „una”-(la cazul Acuzativ) [ființe]): pe una; la cazurile oblice: jekhăq/o, -i, -e (Gen.), jekhăqe (Dat.), jekhăƟe (Locat.), jekhăƟar (Ablat.). jekhaça (Soc./Instr.)
jekhto num. card. primul , prima
jekhvar num. adv. o dată
ka-o prep. kaj la; ka-o kher la casă
kardinàlo adj. invar. cardinal; i ~ ginavni numeral cardinal
kolaver pron. dem. celălalt, cealaltă, ceilalți, celelalte; kolavrăƟe la cealaltă
kòrkor /o, -i adj. singur
kothar adv. de acolo
laćhi /mos, -mata s.m. bunătate
lan pron. pers. voj pe ea, o (la Acuz., sg.)
les pron. pers. Vov pe el, îl, -l- (la Acuz., sg.)
lovorr /o, -e s.m. (dim.) bănuț
ma adv. nu [sin.: na]
märitime adj. invar. măritată, măritate
mìl /a, -e s.f. milă
na-s v. n a j  s a s
naj adv. 1. (folosit la obținerea formei negative a verbului (i)si „a fi”‘) nu este. 2. (folosit în construcții negative ale posesiunii): nu are; ~ amen nu avem
naj sas (construcție verbală care indică absența sau este folosita în construcții negative ale posesiunii) 1. nu era. 2. nu avea; naj sas man (eu) nu aveam
nakhlutn /o, -i adj. (lingv.) trecut; o ~ o vaxt timpul trecut
ohtovardeś num. card. optzeci
ohtovardeś thaj jekh num. card. opt zeci și unu (una)
ohtovardeś thaj duj num. card. opt zeci și doi (două)
ohtovardeś thaj trin num. card. opt zeci și trei
ohtovardeś thaj śtar num. card. opt zeci și patru
ohtovardeś thaj panʒ num. card. opt zeci și cinci
ohtovardeś thaj śov num. card. opt zeci și șase
ohtovardeś thaj efta num. card. opt zeci și șapte
ohtovardeś thaj ohto num. card. opt zeci și opt
ohtovardeś thaj enă num. card. optzeci și nouă
ordinàlo adj. (lingv.) ordinal; i ordinàlo ginavni numeralul ordinal
panʒvarbiś num. card. v. ś e l
panʒvardeś num. card. cincizeci
panʒvardeś thaj jekh num. card. cinci zeci și unu (una)
panʒvardeś thaj duj num. card. cinci zeci și doi (două)
panʒvardeś thaj trin num. card. cinci zeci și trei
panʒvardeś thaj śtar num. card. cinci zeci și patru
panʒvardeś  thaj panʒ num. card. cinci zeci și cinci
panʒvardeś thaj śov num. card. cinci zeci și șase
panʒvardeś thaj efta num. card. cinci zeci și șapte
panʒvardeś thaj ohto num. card. cincizeci și opt
panʒvardeś thaj enă num. card. cinci zeci și nouă
parnimos s.m. albeață
pen pron. refl. (pers. a III-a, pl. Acuz.) [echivalat în limba română cu ajutorul pronumelui personal] pe ei, ii, -i-, respectiv, pe ele, le; forme oblice: penq/o, -i, -e (Gen.), penqe (Dat.), penƟe (Locat.) , penƟar (Ablat. pençar (Soc./Instr.)
penqe pron. refl. v. p e n.
penqi pron. refl. v. p e n.
penƟar pron. refl. v. p e n.
penƟe pron. refl. v. p e n.
pençar pron. refl. v. p e n.
pes pron. refl. (pers. a III·a, sg., Acuz.) pe sine, se, s-; la cazurile oblice: pesq/o., -i, -e (Gen.), pesqe (Dat.), pesƟe (Locat.), pesƟar (Ablat.), peça (Soc. Instr.).
pesƟar pron. refl. v. p e s.
pesƟe pron. refl. v. p e s.
pesqe pron. refl. v. p e s.
pesqi pron. refl. v. p e s.
pesqo pron. refl. v. p e s.
peça pron. refl. v. p e s.
po adv., prep. 1. adv. (formează numerale distributive) căte. 2. prep. pe
pră adv. prea
problèm /a, -e s.f. problemă
pućhel vb. tr. a întreba (Perf. .pućlă(s))
pućhi /mos, -mata s.m. v. p u ć h i pe n
pućhi /pen, -mata s.m. întrebare; chestionare. [v. și pućhi/mos, -mata]
phiravel vb. ref. a se plimba (Perf. phiradă(s)); vov phiravel pes el se plimbă
rugil pes vb. a se ruga(Perf. rugisardă(s); voj rugil pes akana ea se roagă acum
sarnavn /i, -ă s.f. pronume; i nisavuti ~i pronume nehotărât; phandutni ~i pronume relativ; i pućhutni ~ i pronume interogativ; i sikavni ~i pronume demonstrativ; i therimasqi ~i pronume posesiv; i ʒenutni ~i pronume personal
sastimos s.m. v. s a s t i p e n
sastipen s.m. sănătate
sav /o, -i pron.  interog. relat.  adj. interog.-relat. care
semas vb. (i)si „a fi” (la imperfect, pers. I, sg.) (eu) eram
śel ~ a s.f. num. card. 1. s.f. sută sumă de bani egală cu o sută; bancnotă de o sută lei. 2. num. card. sută
śovardeś num. card. șaizeci
śovardeś thaj jekh num. card. șaizeci și unu (una)
śovardeś thaj duj num. card. șaizeci și doi (două)
śovardeś thaj trin num. card. șaizeci și trei
śovardeś thaj śtar num. card. șaizeci și patru
śovardeś thaj panʒ num. card. șaizeci și cinci
śovardeś thaj śov num. card. șaizeci și șase
śovardeś thaj efta num. card. șaizeci și șapte
śovardeś thaj ohto num. card. șaizeci și opt
śovardeś thaj enă num. card. șaizeci și nouă
śtarto num. ord. al patrulea, a patra
śtarvardeś num. card. patruzeci
śtarvardeś thaj jekh num. card. patruzeci și unu (una)
śtarvardeś thaj duj num. card. patruzeci și doi (două)
śtarvardeś thaj trin num. card. patruzeci și trei
śtarvardeś thaj śtar num. card. patruzeci și patru
śtarvardeś thaj panʒ num. card. patruzeci și cinci
śtarvardeś thaj śov num. card. patruzeci și șase
śtarvardeś thaj efta. num. card. patruzeci și șapte
śtarvardeś thej ohto num. card. patruzeci și opt
śtarvardeś thaj enă num. card. patruzeci și nouă
śukòvel vb. tr., refl. a (se) usca (Perf. śukilă(s))
tati/pen, -mata s.m. căldură
tràjo s.m. trai
trinvardeś num. card. treizeci
trinvardeś thuj jekh num. card. treizeci și unu (una)
trinvardeś thaj duj num. card. treizeci și doi (două)
trinvardeś thaj trin num. card. treizeci și trei
trinvardeś thaj śtar num. card. treizeci și patru
trinvardeś thaj panʒ num. card. treizeci și cinci
trinvardeś thaj śov num. card. treizeci și șase
trinvardeś thaj efta num. card. treizeci și șapte
trinvardeś thaj ohto num. card. treizeci și opt
trinvardeś thaj enă num. card. treizeci și nouă
tut pron. pers. tu „tu” (pers. a II-a, sg., Acuz.) pe tine, -te-
vaxt ~a s.m. timp, vreme; (lingv.) o akanutno ~timpul prezent; o avutno ~ timpul viitor o nakhluno ~ timpul trecut
ʒenutn /o, -i adj. personal; (lingv.) i ʒenutni sarnavni pronumele personal
Feb 162010
 
Amaro dad gelo and-o veś te phagel äl kaśt. Lăs leça lesqo tover thaj jekh dori aj telărdăs. Äl kaśt  si śuke, kana si but kham, vaj kinge, kana del o brïśind.
– Tirri ć si maj lokhi. Vouj si okheder anda kodo naj lavă so te ni xaćares. Murri ćhib si maj phari.
– Kadă si amàl!a.
– Tirri ćhib si maj lokhi. Voj si lokheder, anda kodo naj lava. So te ni xaćares.
Murri ćhib si maj phari.
– Kadă si, amàl!a.
– Tumare rrajmata kamen te ʒan te dikhen o filmo „Me maladilem o baxtale rromençar ?” ·
– Na! Me dikhlem kadava filmo aberś.
– Tumaro phral si rraśaj thaj tumari amalin si gilamni. Me butvar gelem k-i khangeri te gilabav devlikane gilă. Kothe me dikhlem but rromen. AmenƟe, and-i Rumùnia, äl rroma paken pen and-o Del. Vi tumare ćhave gilabendavlikane gilă?
– Ova. Von gilaben śukar.
– Tirro dad thaj murro phral karen butĭ khetane.
– Kadă, si. Vi tirre phrala thaj murre keren bută tirre phraleça vi murre dadeça.
– Lenqo vurdon si maj nevo sar lenqe vurdona.
– Thaj lago kher si puraneder sar murro kher.
– Lesqi ćhej si godăver sar lengi ćhej.
– Kadă si. Thaj lesqi ćhej si vi tikneder sar lenqi ćhej.

Gramàtika

1. PRONUMELE POSESIV

Obiectul posedat Persoana și numărul pronumelui posesiv
-singular-
1 2 3
m. f.
sg m. raklo „copil” murro „al meu” tirro „al tău” lesqo „al lui” laqo „al ei”
sg f. ćhej „fată” murri „a mea” tirri „a ta” lesqi „a lui” laqi „a ei”
pl. m. rakle „copii” murre „ai mei” tirre „ai tăi” lesqe „ai lui” laqe „ai ei”
pl. f. ćheja „fete” murre „ale mele” tirre „ale tale” lesqe „ale lui” laqe „ale ei”
Obiectul posedat Persoana și numărul pronumelui posesiv
– plural-
1 2 3
m. și f.
sg. m. raklo „copil” amaro „al nostru” tumaro „al vostru” lenqo „al lor”
sg. f. ćhej.”fată” amari „a noastră” tumari „a voastră” lenqi „a lor”
pl. m. rakle „copii” amare „ai nostri” tumare „ai  voștri” lenqe „ai lor”
pl. f. ćhaja „fete” amara „ale noastre” tumare „ale voastre” lenqé „ala lor”

Observații

La formele persoanei a III-a, sg. și pl. apar- în unele subdialecte, ca de pildă, în cel ursăresc – forma „lungi”, în -ro, -ri, -ra, ca de ex.: lesqo(ro) laqo(ro), lesqi(ri), laqi(ri), lesqe(re), laqe(re), lenqo(ro),lengi(ri), lenqe(re), care au aceleași valori pe care le au formele „scurte”.
La persoana a III-a, sg. și pl., pronumele posesive sunt dublate de formele pronumelui reflexiv: pesqo „al său” [pentru: „al lui, al ai”], pesqi „a sa” [pentru: „a lui, a ei”], pesqe „ale sale” [pentru: „ala lui, ale ei”], pengo [pentru: „al lor”], penqi [pentru: „a lor”], penqe [pentru: „ai, ale lor”]. Evident, și aceste forme cunosc forme „lungi” pesqo(ro), pesqi(ri), pesqe(re), pengo(ro), penqi(ri), panqe(re).
Pentru pronumele posesiv tirro există variantele: tŏ, turro, kŏ, kirro, iar pentru tirri coexistă variantele ti, ki, kirri.
Pronumele posesiv cunoaște două formule de daeclinare. Când pronumele posesive sunt de sine stătătoare ele se declină după paradigma specifică adjectivelor cu trei desinențe, iar atunci când pronumele posesive joacă rol de adjective posesive (fiind deci însotite da substantive) se comportă, în declinare, la fel ca adjectivele care însotesc substantive (adică au la cazurile oblice forme identice diferențiate în funcție de gen și număr), așa după cum s-a văzut cu prilejul studierii substantivelor și adjectivelor.

2. Adjectivul (I Paśnavni)

Gradele de comparatie:

În limba romani există gradele de comparație:
a) pozitiv
b) comparativ
c) superlativ
Gradul comparativ (O komparatìvo)
Gradul comparativ are trei forme:
1. de egalitate (realizat cu ajutorul construcției sa kadă de . . . sar. . .):
Vov si sa kadă de godăver sar lesqo phral. El este tot așa de deștept, ca și fratele lui.
2. de superioritate, realizat prin două modalități:

a) sintetică, prin intermediul sufixului -(e)der „mai”, ca de ex.:

baxtal/o, -i, -e baxcaleder
bar/o, -i, -e bareder
gugl/o, -i, -e gugleder
lol/o, -i, -e loleder
tikn/o, -i, -e tiknedev
tern/o, -i, -e terneder
Excepție:
laćh/o, -i, -e feder

b) analitică, cu ajutorul adverbului maj „mai” sau po (în subdialecte vorbite de romi care coabitează cu vorbitori de limbi slave), care are acelasi sans, „mai”:
Vov si maj laćho sar tuƟe. El este mai bun ca tine.
Vov si maj lućho tuƟar. El este mai bun decât tine.

3. de inferioritate(obținut eu ajutorul construcției maj cïra „mai puțin”):
O raklo si mai cïra śukar laƟar. Băiatul este mai puțin frumos decât ea.

3. Pronumele interogativ-relativ (I Pućhutni-phandutni sarnavni)

Pronumele interogativ-relative pot fi:

a) declinabile: kon „cine
so „ce„‘
savo (m.), savi (f.), save (m.f.) „care„, „ce fel de
b) indeclinabile: kaj „care„, „ce
kazom „cât, câtă, câți, câte”
će „ce” (împrumutat din limba română și care are valoarea pronumelui interogativ-relativ „so” „ce”).
sode „cât, câtă, câți, câte”

Observații
După cum s-a putut constata în cadrul Lecției a V-a, când s-a prezentat declinarea pronumelor interogativ-relative kon și so, aceste două pronume interogativ-relative cunosc categoria de caz, însă nu cunosc categoriile de gen și număr, ele comportându—se în declinare ca substantivele masculine de număr singular.

Spre deosebire de pronumele interogativ-relative kon și so, pronumele interogativ-relativ, sav/o, -i, -e „care”, „ce fel de”, cunoaște categoriile de gen, numar și caz, comportându-se, în declinare, ca adjectivele cu trei forme (-o, -i, -e), evident, diferențiat, când sunt și când nu sunt însoțite de substantive.

Declinarea pronumelui interogativ-relativ sav/o, -i, -e
m. sg. f. sg. m.f. pl.
Nom. savo „care” savi „care” save „care”
Acuz. saves (pentru ființe) savă (ființe) saven (m., ființe)
Acuz. savi (lucruri) savăn (f., ființe)
Acuz. savo (pentru lucru) save (lucruri)
Gen. savesqo savăqo savenqo
Gen. savesqi savăqi savenqi
Gen. savesqe savăqe savenqe
Dat. savesqe savăqe savenqe
Locat. savesƟe savăƟe savenƟe
Ablat. savesƟar savăƟar savenƟar
Soc./Instr. saveça savăça savença(r)
Voc.

Observație
Schemele de declinare de mai sus sunt valabile doar pentru cazurile când aceste pronume apar de sine stătătoare. Când sunt însoțite de adjective. la cazurile oblice au forma invariabilă save.

4. Pronumele interogativ (I Pućhutni sarnavni)

După cum s-a văzut mai sus, în cadrul secțiunii „Pronumele interegativ-relativ”, au fost amintite pronumele interogativ-relative kan, so, sav/o, -i, -e [declinabile] și kaj, kázom, će, sode [indeclinabile]. În afară de aceste pronume interogative cu dublă funcție (și relative, deci), există unele pronume interogative, indeclinabile, ca de ex.: kabor (var.: lwbor) „cât; cât de mare”, kït „cât”, kïci (var: kïki) „câți” etc.

5. Sintaxa

Părtile principale ale propoziției (Subiectul și predicatul)

Subiectul

Subiectul este partea principală a propoziiției despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului.
Subiectul poate fi:
1) exprimat
2) neexprimat

Întrebări: kon? (ființe) și so? (lucruri)

Subiectul poate fi exprimat prin: substantiv: I Maria geli e lilençar.

O kham inklel

O baśno basel, o baśalno baśavel

O Jorgo avilo kòrkoro

pronume: Voj na ʒanel so te maj kerel akana

Amen thaj tumen ʒas khere.

numeral: Maśkar lenƟe, śtar sas maj cïkne vi nasvale.

O dujto avilo kathe.

alte cuvinte cu valoare de substantiv: o tikno si maj godăver. (adj. cu valoare de substantiv).

Śukar si jekh paśnavni vaj jekh paśkernavni. (adverb cu valoare de substantiv).

Subiectul neexprimat inclus: Kama [tu] baśaves, but ʒene aven te poate fi: khelen.

Obs. Subiectul inclus este cuprins în forma personală a vb. predicativ.

subînțeles: Sas kaj n-as o ʒuvalo aj o Piśomalo, amare duj ćor. [Von] Marenas bohkaƟar, aj ći ʒanenas so te keren te arahken penqe vareso te den and—o muj.

Obs. Subiectul subînțeles este exprimat în propozițiile de mai înainte (anterioare).
Propoziții fără subiect:
Unele propoziții, care au predicate exprimate prin construcții impersonale (ca, de ex.: laćhes si, śukar si, nasul si) nu au subiect.
Nasul si lesƟar.
Sukar si.

Subiectul multiplu.

Când, în unele propoziții, subiectele se exprimă prin mai multe părți de vorbire (de același fel sau diferite) acestea din urmă sunt considerate subiecte multiple.
Me thaj o pàpu ʒas k-o fòro.
I dej, i phen thaj o dad gilaben khetanes.
Kodola thaj kadala drabaren vi lekhaven.
Me, tu, voj thaj tumen ʒivas and-o gav.

a) declinabile: kon „cine”
so „ce”‘
savo (m.), savi (f.), save (m.f.) „care”, „ce fel de”
b) indeclinabile: kaj „care”, „ce”
kazom „cât, câtă, câți, câte”
će „ce” (împrumutat din limba română și care are valoarea pronumelui interogativ-relativ „so” „ce”).
sode „cât, câtă, câți, câte”