vocabular

vocabular

Mai 172010
 

Precizări în legătură cu modalitățile de redactare a unităților lexicale în secțiunile de vocabular (Leksikòn)

1. La substantive s-a prezentat forma de singular, în calitate de cuvânt-titlu, urmată de terminația pentru plural:
lil, ~a s.m. carte.
Dacă forma de plural presupune modificări și în structura celei de singular, secvența indeclinabilă (care nu coincide neapărat cu rădacina) din cuvântul-titlu a fost separată de cea declinabilă printr-o bară „/”, iar locul tildei (~) a fost preluat, în indicarea pluralului, de cratimă, ,”-„:
ʒamutro/b, –e s.m. ginere.
Bineînțeles, cuvântul-titlu se citește făcând abstracție de bara, „/”, aceasta jucând rol doar în realizarea formei de plural. De ex.:
gilamn/o, –e va fi citit pentru singular gilamno, iar pentru plural gilamne. Când formele de singular și plural au coincis s-a adoptat următoarea soluție:
grast, -~ s.m. cal.
2. În cazul adjectivelor, au fost prezentate formele de masculin și feminin, de asemenea, cu ajutorul barei:
lol/o, -i adj. rosu.
3. La verbe s-a prezentat forma de indicativ, prezent, persoana a III-a, singular — care suplinește forma de infinitiv 4 urmată, în paranteză, de forma de perfect (pers. a III-a, sg.):
ćumidel (Perf. ćumidas) vb. tr. a săruta.
Continue reading »

Mai 172010
 

Litera ä, care corespunde literei ă din limba română, apare în foarte puține cuvinte, iar în pozițiile initiale doar în cuvântul äl (articolul hotărât, nominativ, plural).
Să repetăm literele alfabetului:

I. 34 litere de bază: a ä b c ć ćh d e f g h x I ï j k kh l m n o p ph r rr s ś t th u v z ź ʒ

II. 3 litere postpoziționale: Ɵ, ç , q. (numai minuscule, deoarece nu apar niciodată, în cuvinte, în pozitie inițială).

Literele Ɵ, ç și q sunt denumite „postpoziționale” deoarece apar doar în postpozițiile Ɵe(specifice locativului), Ɵar (caracteristică ablativului), çar sau ça (întâlnită la sociativ [pentru ființe] și la instrumental[pentru lucruri]) -sqo ( -sqi -sqe), nqo (-nqi, -nqe),  -aqo (-aqi, -aqe)sepecifice cazului genitiv, iar pentru desinențele -sqe, -nqe, -aqe cazului dativ.

Ɵ se citește: t laƟe „la ea”
laƟhar „de (catre) ea ” „din ea”
d (numai dupa litera n) lenƟe „la ei”, „la ele”
lenƟar „de (catre) ei, de (catre) ele „,” din ei, din ele”).
ç se citește s laça „cu ea”
ț (numai după litera n): lençar „cu ei, cu ele”).
q se citește c (precum c-ul românesc) laqe „ei, ii, i”  lesqe „lui, ii, i”
g (numai dupa litera n) lenqe „lor, le, li”  manqe „mie, imi, mi”)

III.În scriere apar și vocalele preiotacizate :

ă = ia (ja), ea
ĕ = ia (ja)
ĭ = ii (ij)
ŏ = io (jo)
ŭ = iu (ju)

Continue reading »

Mai 172010
 

Temă de casă :

1. Copiați cuvintele prezentate sub ilustrările literelor alfabetului rom!

2. Căutați  în dicțioanarele pe lecții (la secțiunile Leksikòn) câte cinci dicționare de fiecare literă și copiați-le!

3. Scrieți după dictare cuvintele de mai jos:

amal ćirikli gav jug mas rroj udar
anav ćhej grast jakh muj rrom vast
angrusti ćhon grastni kaxni musi rromni veś
bakri ćhuri gurumni kamiòno naj sap vurdon
bakro dad guruv kangli nakh sir zèbra
baro dej hotèlo kaśt nòro suv zìdo
baśno dori herbùzo kiral ohtxo śingalo zmèo
bibi drom xaning kiri opre śosoj ʒal
birovli dudum xanro kòkalo pani tover ʒamutro
baba efta xer kham patrin trănda ʒano
buzni elefànto xuxur kher petàlo trin ʒeno
buzno enb. icali lil phabaj thagar ʒinʒia
càxra familia icalo lolo phabalin thav ʒukel
cirdel fòro icalo luludĭ ràdio ućhar ʒuvli
ćàsa gad ivend manro ruv ućhalin

Continue reading »

Mar 202010
 
amen pron.pers. (pers. I, pl., nom., acuz.) noi; pe noi, ne
and v. anda
anda prep. în; and-o veś în pădure; and-iphabaj în măr.
andar prep. (legată prin cratimă de art. hot., m.,f.,sg.,pl.) din; andar-o gav din (de la) sat; andar-äl phabaj din măr; andar-äl ternimata din tinerețe
avel vb. a veni
aven f, vb. avel (ind., prez., pers. a II=a si a III-a, pl.): (voi) veniți (ei, ele) vin
äl art. hot.,m.,f., pl, (proclitic) äl rroma romii. [var. ïl]
bakr /o, -o s.m. berbec
bal ~a. s.m. fir de păr; (p. ext.) păr
balaur /os, -ură s.m. balaur
bal /o, -e s.m. porc
bar /o, -i adj. mare
barr ~a s.m. piatră
baśn /o, -o s.m. cocoș
berś ~a s.m. an
bokhal /o, -i flămând
buk /o, -o s.m. ficat
buk /orro, -orre s.m. (dim.) ficățel
but adj., adv. mult
buti /pe(n), -mata s.m. plural
cikn /o, -i adj. mic
ćaći /mos,’ mata s.m. 1. adevăr ; 2. dreptate
ćèrb /os, ură s.m. cerb
ćhav /o, -o s.m. băiat, copil (de etnie romă)
dad ~a s.m. tată
dand ~a s.m. dinte
daran /o; -i adj. fricos
děs ~a. s.m. zi
dés /orro, -orre s.m. (dim.) ziulică, zilișoară
dikhl /o, -o s.m. 1. batic 2. batistă 3. fular, ștergar 5. basma. 6. șorț 7. voal
drab ~a, s.m. doctorie; leac
drom ~a s.m. drum
duj num. card. doi, două

Continue reading »

Mar 162010
 
alfabèt /a, -e s.f. alfabet
amal ~a s.m. prieten
ambrol ~a s.m. pară
amenqe pron. pers. amen (la cazul dativ, pl.) nouă, ne, ni
angrust /i, -ă s.f. inel
anr /o, -e s.m. ou
arćić ~a s.m. cositor
arćićeça ~a s.m. cu cositor
armaja s.f. blestem
arman s.f. blestem
asvin asva s.f. lacrimă

Continue reading »

Mar 152010
 

O masàri

O masàri

O masàri

 

O masàri bikinel but mas.

O mas

 

 

– Kin manqe niśte lon vi mas! – Me ʒav akana and-o fòros thaj kinav vi anav tuqe lon vi mas.

 

 

O dad kindăs jekh kila mas katar-o masàri thaj niśte lon vi avilo khere. „Sas kaj sas . . . ” ‘
Me aśunav k-o ràdio i paramići „Ï buzni thaj äl trin buznorre”. Si nasul kana al xurdorre na aśunen so phenel o dad vaj i daj.

Kon baśel?

 

 

O………………… O…………………

 

O…………………
Kon baśavel?

 

Von baśaven p-e garmònja

Kon gilabel?

 

 

I……………… I………………

Continue reading »

Mar 142010
 

I buzni thaj äl trin buznorre

„Sas kaj sas. .. Sas jekh dàta jekh buzni, kaj sas la trin buznorre.
And-jekh děs voj telărdăs and o veś te anel lenqe ćar. Anglal te telărel andar-o kher, phendăs lenqe te na putren o udar ʒi kana na ave] voj vi gilabel lenqe ka-o udar:

„Trin śingorra ! le, buznorrà ! len
E dajaqe o udar putaren!
Kä i daj anel tumenqe
Lonesqo dròbo and—i zäja … „ Continue reading »

Mar 132010
 
akana adv. v. a k a n a k
akanak adv. acum
amenƟe pron. pers. amen (pers. I, pl.locat., m.,f.) la noi
anda prep. în; ~ tuƟe în tine; ~ manƟe în mine
andro prep. înăuntrul, în interiorul
anel (Perf. andăs) vb. tr. a aduce
angla prep. v.anglal
angla adv. înainte
anglal prep. înaintea; ~ tulle înaintea ta. [var.: angla]
anglal adv. înainte
avel (Perf. avilăs, avilo, avili) vb. a veni
balaj ~a s.f. v. b a l a ni.
balan /i, -ă s.f. albie, covată
baśavel (Perf. basădaś) vb. intranz. 1. a cânta (la un instrument); 2. (despre dinți) a clănțăni

Continue reading »

Mar 122010
 

O manuś thaj lesque mas

01 śero cap
02 bal păr
03 ćikat frunte
04 phov sprâncene
05 jakh ochi
06 kan ureche
07 nakh nas
08 muj gură
09 ćam(b) obraz
10 vuśt buză
11 dand dinte
12 ćhim limbă
13 korr gât
14 ćhor bărbie
15 phiko umăr
16 vast brat
17 kolin piept
18 ćući sân
19 burìko buric
20 kuj[kuni] cot
21 ùnʒia unghie
22 naj deget
23 pär[per] burtă
24 maśkar talie (brâu)
25 pàlma palmă
26 punro picior
27 ćang genunchi
28 khur călcâi
29 tàlpa talpă
30 bul fund
31 eri gambă
32 rik coastă
33
34
35

Continue reading »