gitan

gitan

mart. 212010
 

1. Conjugați la modul indicativ prezent verbul(i) și „a fi” prin completatea formelor verbale corespunzătoare, și traduceți cuvintele din paranteză.

Me ……. (rom) Amen ……. (copii de altă etnie decat cea romă)
Tu ……… (gagiu) Tumen …….. (gagii)
Vov ….. (copil de etnie romă) Von …… (copii de etnie romă)
Voj …….. (femeie de etnie romă (peior.) țigancă, romancă) Von …… (femei de etnie romă; (peior.) țigănci, romance)

2. Articulați următoarele substantive masculine cu articol hotărât, la nominativ, singular și plural: bal, balàuros, balo, bakro, barr, berś, bukhorro, ćaćimos, ćèrbos, ćhavo, dad, děsorro, drab, fòros, gad, gav, gaʒo, gona, grast, guruv,
kan, kumnatos, kurko, lil, lovo, manus, mistipen, muj, nakh, pani, pòdos, raklo, raklorro, rrom, ruv, sap, śośoj, śukarimos, ternipen, vurdon, ʒeno! Continue reading »

mart. 202010
 
amen pron.pers. (pers. I, pl., nom., acuz.) noi; pe noi, ne
and v. anda
anda prep. în; and-o veś în pădure; and-iphabaj în măr.
andar prep. (legată prin cratimă de art. hot., m.,f.,sg.,pl.) din; andar-o gav din (de la) sat; andar-äl phabaj din măr; andar-äl ternimata din tinerețe
avel vb. a veni
aven f, vb. avel (ind., prez., pers. a II=a si a III-a, pl.): (voi) veniți (ei, ele) vin
äl art. hot.,m.,f., pl, (proclitic) äl rroma romii. [var. ïl]
bakr /o, -o s.m. berbec
bal ~a. s.m. fir de păr; (p. ext.) păr
balaur /os, -ură s.m. balaur
bal /o, -e s.m. porc
bar /o, -i adj. mare
barr ~a s.m. piatră
baśn /o, -o s.m. cocoș
berś ~a s.m. an
bokhal /o, -i flămând
buk /o, -o s.m. ficat
buk /orro, -orre s.m. (dim.) ficățel
but adj., adv. mult
buti /pe(n), -mata s.m. plural
cikn /o, -i adj. mic
ćaći /mos,’ mata s.m. 1. adevăr ; 2. dreptate
ćèrb /os, ură s.m. cerb
ćhav /o, -o s.m. băiat, copil (de etnie romă)
dad ~a s.m. tată
dand ~a s.m. dinte
daran /o; -i adj. fricos
děs ~a. s.m. zi
dés /orro, -orre s.m. (dim.) ziulică, zilișoară
dikhl /o, -o s.m. 1. batic 2. batistă 3. fular, ștergar 5. basma. 6. șorț 7. voal
drab ~a, s.m. doctorie; leac
drom ~a s.m. drum
duj num. card. doi, două

Continue reading »

mart. 192010
 

i drakh

i drakh

äl drakha

äl drakha

– Kadaja si jekh drakh; – Kadala si niśte drakha.
– Sar si i drakh? – Sar si äl drakha?
— I drakh si gugli vi bari. – Von si gugle vi bare.
— Si tu drakh? – Si tu drakha?
– Ova. Si man jekh drakh. – Ova. Si man niśte drakha.

i kat

i kat

äl kată

äl kată

— Kathe si jekh kat. – Kothe si niśte kată.
— Sar si i kat? – Sar si äl kată?
– I kat si sastruni. – Äl kată si sastrune.
— Si les jekh nevi kat? – Si les niśte neve kată?
— Na. Si les jekh purani kat, – Na. Si les niśte purane kată.

Continue reading »

mart. 182010
 

1. Substantivul (i navni)

Clasificarea substantivelor de gen feminin

Substantivele de gen feminin pot avea la cazul nominativ numărul singular, următoarele terminații:

1. o consoană: arman, asvin, baxt, balval, bar, bokh, bust, ćam, ćang, ćik, ćhib, dab, diz, drakh, drez, dukh, hïv, xip, jag, jakh, kat, koć, kris, len, likh, loś, mel, men, misal, mol, patrin, piśom, porr, pośom, phak(h), phal, phen, phuv, răt, sung, suv, śing, tharr, thuv, zor, ʒuv etc.
2. semivocală -j: baj, ćhaj, daj, phabaj, rroj etc.
3. vocală -a (în cuvinte provenite din împrumuturi): alfabèta, briśka, dialèkta, dùma, elemènta, familia, filozofia, fina, foàja, grafèma, koàźa, màćka, refòrma, rogoźina, telegràma, tràsta, variànta, zèbra, źirafa ș.a.m.d.
4. vocală -i: bakri, bibi, bori, butï, buzni, ćirikli, ćući, dori,gili, godï, gośni, xoli, icali, kiri, kući, khamni, khajni, khangeri, lìndri, luludï, momeli, piri, pori, phuri, rrovli,rakli, stadï, zumi, ʒuvli etc.
5. sufixul diminutival orri / [uneori -ŏrri] /: katorri, rromnŏrri ș.a.m.d.
6. terminația -i(k): angrusti(k), ćhuri(k), kangli(k) etc.
7. terminația -ni, marca femininului pentru substantive, nume de ființe, derivate de la substantive masculine perechi [categorie abordată anterior, cu prilejul tratarii substantivelor de gen masculin]. Ex.: grastni, xerni, ruvni, rromni s.a.m.d.

Continue reading »

mart. 172010
 

I famìlia

I famìlia

I famìlia


Man si ma jekh bari familia. Amen sam efta ʒene: me, o dad, i daj, o phral, i phen, o papu vi i mami. O dad si xoraxaj. Vov xanovel e kikavă arćićeça. Kàna o cirò si śukar, amen ʒas and-o gav, kaj si but gaʒe. Mekhas o vurdon thaj i càxra paś-o gav. I daj thaj i phen ʒan and-o gav thaj den muj: „Amen xanovas e arćićeça e kïkavă, xanovas e arćićeça e kïkavă”.
Kàna aśunen äl gaʒe, kaj kamen te xanoven e arćićeça e kïkavă, atunć iklŏn avri andar-i avlin aj phenen so kamen. I daj thaj i phen even palpale, kaj si i càxra aj kaj o dad thaj o pàpu keren butĭ. Äl kïkavă, pàla duj-trin ćàsură, si neve vi parne sar rup. I daj thaj i ćhaj telăren pàlpale and-o gav. Von den kïkavă aj äl gaʒe den lenqe love thaj xàmos anre, manro, kaxnăn, papinăn, baś nen. Äl gaʒe vi äl rroma si laćhe amala.

Continue reading »

mart. 162010
 
alfabèt /a, -e s.f. alfabet
amal ~a s.m. prieten
ambrol ~a s.m. pară
amenqe pron. pers. amen (la cazul dativ, pl.) nouă, ne, ni
angrust /i, -ă s.f. inel
anr /o, -e s.m. ou
arćić ~a s.m. cositor
arćićeça ~a s.m. cu cositor
armaja s.f. blestem
arman s.f. blestem
asvin asva s.f. lacrimă

Continue reading »

mart. 152010
 

O masàri

O masàri

O masàri

 

O masàri bikinel but mas.

O mas

 

 

– Kin manqe niśte lon vi mas! – Me ʒav akana and-o fòros thaj kinav vi anav tuqe lon vi mas.

 

 

O dad kindăs jekh kila mas katar-o masàri thaj niśte lon vi avilo khere. „Sas kaj sas . . . ” ‘
Me aśunav k-o ràdio i paramići „Ï buzni thaj äl trin buznorre”. Si nasul kana al xurdorre na aśunen so phenel o dad vaj i daj.

Kon baśel?

 

 

O………………… O…………………

 

O…………………
Kon baśavel?

 

Von baśaven p-e garmònja

Kon gilabel?

 

 

I……………… I………………

Continue reading »

mart. 142010
 

I buzni thaj äl trin buznorre

„Sas kaj sas. .. Sas jekh dàta jekh buzni, kaj sas la trin buznorre.
And-jekh děs voj telărdăs and o veś te anel lenqe ćar. Anglal te telărel andar-o kher, phendăs lenqe te na putren o udar ʒi kana na ave] voj vi gilabel lenqe ka-o udar:

„Trin śingorra ! le, buznorrà ! len
E dajaqe o udar putaren!
Kä i daj anel tumenqe
Lonesqo dròbo and—i zäja … „ Continue reading »

mart. 132010
 
akana adv. v. a k a n a k
akanak adv. acum
amenƟe pron. pers. amen (pers. I, pl.locat., m.,f.) la noi
anda prep. în; ~ tuƟe în tine; ~ manƟe în mine
andro prep. înăuntrul, în interiorul
anel (Perf. andăs) vb. tr. a aduce
angla prep. v.anglal
angla adv. înainte
anglal prep. înaintea; ~ tulle înaintea ta. [var.: angla]
anglal adv. înainte
avel (Perf. avilăs, avilo, avili) vb. a veni
balaj ~a s.f. v. b a l a ni.
balan /i, -ă s.f. albie, covată
baśavel (Perf. basădaś) vb. intranz. 1. a cânta (la un instrument); 2. (despre dinți) a clănțăni

Continue reading »

mart. 122010
 

O manuś thaj lesque mas

01 śero cap
02 bal păr
03 ćikat frunte
04 phov sprâncene
05 jakh ochi
06 kan ureche
07 nakh nas
08 muj gură
09 ćam(b) obraz
10 vuśt buză
11 dand dinte
12 ćhim limbă
13 korr gât
14 ćhor bărbie
15 phiko umăr
16 vast brat
17 kolin piept
18 ćući sân
19 burìko buric
20 kuj[kuni] cot
21 ùnʒia unghie
22 naj deget
23 pär[per] burtă
24 maśkar talie (brâu)
25 pàlma palmă
26 punro picior
27 ćang genunchi
28 khur călcâi
29 tàlpa talpă
30 bul fund
31 eri gambă
32 rik coastă
33
34
35

Continue reading »