manouche

manouche

Mai 172010
 

Precizări în legătură cu modalitățile de redactare a unităților lexicale în secțiunile de vocabular (Leksikòn)

1. La substantive s-a prezentat forma de singular, în calitate de cuvânt-titlu, urmată de terminația pentru plural:
lil, ~a s.m. carte.
Dacă forma de plural presupune modificări și în structura celei de singular, secvența indeclinabilă (care nu coincide neapărat cu rădacina) din cuvântul-titlu a fost separată de cea declinabilă printr-o bară „/”, iar locul tildei (~) a fost preluat, în indicarea pluralului, de cratimă, ,”-„:
ʒamutro/b, –e s.m. ginere.
Bineînțeles, cuvântul-titlu se citește făcând abstracție de bara, „/”, aceasta jucând rol doar în realizarea formei de plural. De ex.:
gilamn/o, –e va fi citit pentru singular gilamno, iar pentru plural gilamne. Când formele de singular și plural au coincis s-a adoptat următoarea soluție:
grast, -~ s.m. cal.
2. În cazul adjectivelor, au fost prezentate formele de masculin și feminin, de asemenea, cu ajutorul barei:
lol/o, -i adj. rosu.
3. La verbe s-a prezentat forma de indicativ, prezent, persoana a III-a, singular — care suplinește forma de infinitiv 4 urmată, în paranteză, de forma de perfect (pers. a III-a, sg.):
ćumidel (Perf. ćumidas) vb. tr. a săruta.
Continue reading »

Mar 022010
 
– Aśun manƟe! Putar o udar, te inklŏl avri vi tŏ phralorrol ! phenel manqe o dad.
– Av orde, ćhavorre/a. Beś tele, paśa o manƟe! Katha si tato vii na phùrdel i balval. Akana, inklŏla vi o kham.
– Laćhi de texarin, dade !a — phenel o ćhavorro. śil si man. De texarin si śil.
– Laćhi de texarin, śukarorre!a.
Sastovesto? Motho manqa sar tu sutăn, so tu dikhlăn suno?
– Me dikhlem suno kä de texarin ta avela amen but xaben, piben aj barvalipen. So xas amen?
– Si amen anre, manro, kiral, khil, thud, avdĭn.
– Dikhes, dade!a, sar and-o suno mirro! Atùnć de man niśte guglo thud aj manro khileça!
– Dikh kothe, p-i sinia, kaj si o xaben! De muj ta aven i daj thaj tirre phrala!
– Daj!a, ćhava!len thaj ćhaja!len, aven kathe te xas!
– So phanes tu, phralorr!a? Tu kames te xas? Aźukěl jekh cïra e averen. Me ʒanav kä si tumen bari bokh: xa tuqe! phendăs i daj. Avav, avav akana.

Continue reading »

Mar 012010
 

Ge-lem, ge lem lun -go -ne dro- men- çar ma-la-di-lem bax-ta-le rro-
Mi m Fa#M SiῚ

men- çar A_____ rro- ma
Mi  m Mi  m Mi m La m Fa#m

Len A ćha- va len
Si Ὶ La m Si Ὶ Mi m

Aranjament muzical și versuri:
Jarko Jovanović
(kotar—i revista, -„Etudes Tsiganes, Paris, Nr. 1—2, iunie, 1976, p. 17)

Gelem, gelem

1.
Gelem
, gelem lungone dromençar,
Maladilem baxtale rromençar.
A rromà!len, kotar tumen aven
E caxrençar, bokhale ćhavorençar?

2.
Sasa vi man bari familia,
Mudardăs lu i kali legia.
Saren ćhindăs vi rromen vi rromněn,
Maśkar lenƟe vi cikne ćhavorren.

3.
Putar devl!a te kale udara
Te śaj dikhav murri familia.
Palem ka ʒav lungone dromençar,
Ta ka phirav baxtale rromençar.

4.
Opre rroma
, isi vaxt akana,
Ajde mançar sa lumăqe rroma!
O kalo muj ta e kale jahka
Kamava len sar e kala drakha.

Gelem, gelem Transpunerea muzicală:

Valfrid Åkerlund

Aale Lindgren

( Finlanda )

Ge-lem, ge- lem lun-go ne dro men çar
A Rromá ! len ko-tar tu men a ven
ma la-di lem bax ta rro men çar
e caxren çar, bo-kha le
ćha- ven çar Ai ____ ____ ____ rro-
len ! Ai ____ ____ ____ ćha-
len ! len !

Continue reading »

Mar 012010
 
aćhel vb. intr. 1. a rămane. 2. a tăcea (Perf. aćhilés)
ăjde interj. haide!
akharel vb. tr. 1. a chema, a striga. 2. a invita (Perf. akkardăs)
akharismas adj. /qo, qi.   1. de chemare, referitor la chemare. 2. de vocativ vocativ akkharimasqui fòrma forma vocativă (de vocativ).
ama conj. dar
anr s.m. /o, -e ou [var.: arro, arno].
arakhel vb. tr. (Perf. arakhlăs) 1. a găsi. 2 a afla. 3. a păzi
av vb. Avel a veni (la imper.): vino !; ~ orde! vino încoace!
avdĭn s.m. miere
avutn adj. /o -i, viitor, care urmează, a se produce; o avutno vaxt timpul viitor
aźukerel vb. tr. (Perf. aźukerdăs) a aștepta
barvali s.m. /pen, -mata.belșug
cïra adv. puțin
ćhava!len s.m. ćhavo (la Voc., pl.): băieți! (romi)
ćhavorre!a s.m.dim. ćhavorro (la Voc., sg.): băiete!, băiețele (de rom)
ćheja!len s.f. ćhej (la Voc., pl.): fetelor! (da rom)
daj!e s.f. v. d e j ! e
dej!e s.f. dej (la Voc.): mamă
Devi!a s.m. Devel (la Voc.): Doamne! – Dumnezeule!
dikhel vb. tr. (Perf. dikhlăs) a vedea; ~ suno a visa
drabarel vb. tr. (Perf. drabardăs) 1. a ghici. 2. a citi
fòrm s.f. /a, -e (lingv.) formă
gelem vb. ʒal „a merge” (la Perf., pers. I, sg.): (eu) am mers
gelo vb. ʒal „a merge”, „a se duce” (la Perf., pers. a III-ea, m., sg.): (el) s-a dus, a mers
geli vb. ʒal „a merge, a se duce”’ (la Perf., pers. a III-a, f.,sg.): (ea) s-a dus, a mers
imperatìvum ~a s.m. (lingv.) imperativ
inklel vb. tr. (Perf. inklistăs) a ieși [var.: anklel]
jertil vb. tr. a ierta (Perf. jertisardăs)
jubil vb. tr. a iubi (Perf. jubisardăs)
kam partic. vb. v. k a m e
kame partic. vb. (invar., în construcții cu viit.) o să . . . , am să .. ., voi…; [v. și: kum]
kerdivel vb. tr., inter., refl. 1. a se face. 2. a se preface, a  se transforma. 3. a se naște;(Perf. kerdilăs) kana kerdilăn? când te-ai născut?
kernavn s.f. /i, -ă verb
katar prep., adv. I. prep. de la II. adv. de unde
kotar prep., adv. v. k a t a r
khil s.m. unt
la pron. pers. voj „ea” (la Acuz. [lan] sau la Dat. [laqe]): 1. pe ea, o. 2. ei, îi, i
leg s.f. /ia, -e  lege.
lekhip s.m. /a, -e scriere
len pron. pers. von „ei, ele” 1. (la Acuz.) pe ei, îi, -i-; pe ele, -le- 2. (le. Dat.) ca formă scurtă pentru lenqe) lor, -le-
lumăqe s.f. lùmă „lume” (le Dat., sg.): lumii
lungone adj. lùngo (la cazurile oblice, când se însoțește eu substantive masculine (sg. și pl.) sau cu substantive feminine (la sg.)): lung, -ă -i
maladŏvel vb. tr., refl. a se întâlni [maladŏl] (Perf. maladilăs)
man pron. pers. me „eu” 1. (la Acuz.) pe mine, mă 2. (le. Dat. ca formă scurtă pentru manque) mie, îmi, -mi-
miśto adv. bine
mudarel vb. tr. a ucide, a omorî [var.: m u d a r e l] (Perf. mudardăs)
mundarel vb. tr. v. m u d a re l
murri pron. pos. a mea
murro pron. pos. al meu
murśikan adj. /o, -i 1. bărbătesc, masculin. 2. (despre consoane} surdă
najis vb. intr. v.   n a j i s i s a r e l
najisisarel vb. intr. a mulțumi (Perf, najisisardăs)
navn substantiv /i, -ă s.f. murśikani ~ substantiv (de gen) masculin 2 a colinda 3 ʒulivkani ~ substantiv (de gen) feminin
opre adv. sus
orde adv. încoace
pale adv. din nou, iarăși
palem. adv. v. p a l e
pi s.m. /ben, -mata băutură
phirel vb. tr., intr. 1. a merge, a umbla 2. a colinda, a cutreiera (Perf, phirdăs)
phralorre!a s.m. dim. (la Voc., sg.) frățioare !
ròdel vb. tr. a căuta (Perf. rodă(s))
rovel vb. tr., intr. a plânge (Perf. rujas)
rraj ~s.m. domn
sa pron. nehot., adj. nehot., m.f.,sg., acuz. pl.; tot, toată, toți, toate
saorre pron. nehot., adj. nehot. v. s a v o r r e
sarre pron. nehot., adj. nehot. v. s a o r r e
sarren pron. nehot., adj. nehot. pl. pe toți, pe toate
savorre pron. nehot., adj. nehot. m.f. pl. toți, toate
sasa vb.  perf. sas
sastovest adj. /o, -i  sănătos
sborizel vb. tr. a vorbi(Perf. sborisardăs)
sode pron. interog. rel. cât, câtă, câti, câte
sovel vb. intr. a dormi (Perf. sutăs)
sun s.m. /o, -e vis
śil s.m. ~a 1. frig. 2. (p. ext.) ger 3. (p. analog.) răceală
śukarorre!a s.m. dim. (la Voc., sg.) frumușelule !
tat adj. /o, -i cald
texarin ~a s.f. dixnineață, laćhi (de) ~ bună dimineața!
tele adv. jos.; beś ~! stai jos!
thol vb. tr. a pune (Perf. thodăs)
thovel vb. tr. a spăla(Perf; thovdăs)
Mar 012010
 
Me phendem e (kasqe ?) phralesqe te avel kathe
Me phendem e (kasqe ?) phralenqe te aven kathe
Me phendem e (kasqe ?) ćhejaqe te avel kathe
Me phendem e (kasqe ?) ćhejanqe te aven kathe
Vov avel te del e  (kasqe?) manuśesqe
Vov avel te del e  (kasqe?) manuśenqe
Vov avel te del e  (kasqe?) ʒuvlăqe niśte love
Vov avel te del e  (kasqe?) ʒuvlănqe Duj manuśa den dùma:
Me avav gavésƟar Tu aves foréstƟar
O manuś avilo e (sosƟar ?) gavesƟar Te beśav foréstƟe! Te beśes gavestƟe
O manuś avilo e (sosƟar ?) gavenƟar
Me lem love e (kasƟar?) dadesƟar
Me lem love e (kasƟar?) dadenƟar
Me lem love e (kasƟar?) phenăƟar
Me lem love e (kasƟar?) phenăƟar
O maćho sosƟar lenăƟar
O maćho sosƟar lenăƟar
E gavesƟe (sosƟe?) si but khera
E gavenƟe (sosƟe?) si but khera E lenăƟe Aven but ćhave
E forosƟe (sosƟe?) si but khera E lenănƟe (sosƟe?) Aven but ćhave
E foronƟe (sosƟe?) si but khera
E phenăƟe si śukar. (kasƟe?)
E phenănƟe si śukar. (kasƟe?)

TEMĂ

Puneți întrebări la structurile de mai sus și formulați răspunsuri adecvate, extinzând ilustrările cu alte exemple!

Gramàtika

1. Cazul Dativ (I Datìva)

Substantivele întâlnite în textul de mai sus, phralesqe, ćhajaqe manu śesqe etc. sunt, în cazul Dativ. În afară de acestea, în ilustrările prezentate mai pot fi întâlnite și unele forme ale pronumelui personal în acest, caz, ca, de pildă, manqe „mie, îmi „-mi”, despre care s-a discutat într-o lecție anterioară.
Legat de desinențele caracteristice Dativului, pentru substantive, adjective și articol hotarât, vom face referiri în cele ce urmează.
a) Substantive nume de ființe și de lucruri (Äl anavutne thaj savorutne navnă):
Masculinul (o murśikano ling) Substantivele masculine primesc la cazul Dativ desinențele :
-esqe (la singular).
-enqe (la plural).
Exemplificări extinse și la celelalte cazuri studiate:

Singular (Jekhipe) Plural (Butipe)
Nom. phral phrala
Acuz. phrales phralen
Gen. phralesqo phralenqo
Gen. phralesqi phralénqi
Gen. phralesqe phralenqe
Dat. phralesqe phralenqe
Soc. phraleça phralençar
Voc. phral!a phrala!len
Nom. gav gava
Acuz. gav gava
Gen. gavesqo gavenqo
Gen. gavesqi gavenqi
Gen. gavesqe gavenqe
Dat. gavesqe gavenqe
Instr. gaveça gavençar
Voc. gav!a gava!len

b) Substantive nume de ființă și de lucruri (Äl anavutne thaj savorutne navnă)

Femininul (o ʒuvlikano ling):
Substantivele feminine primesc la cazul Dativ desinențele:
-ăqe [-aqe], pentru singular;
-ănqe [-anqe], pentru plural:

Singular (Jekhipe) Plural (Butipe)
Nom. ćhaj[var.:ćhej] ćhaja[var.:cheja]
Acuz. ćhaja ćhajan
Gen. ćhajaqo ćhajanqo
Gen. ćhajaqi ćhajanqi
Gen. ćhajaqe ćhajanqe
Dat. chajaqe chajanqe
Soc. ćhajaça ćhajançar
Voc. ćhaj!e ćhaja!len
Nom. phuv phuvă
Acuz. phuv phuvă
Gen. phuvăqo phuvănqo
Gen. phuvăqi phuvănqi
Gen. phuvăqe phuvănqe
Dat. phuvăque phuvănqe
Instr. phuvăça phuvănçar
Voc. phuv!e phuvă!len

c) Formele articolului hotărât și ale adjectivelor care însoțesc substantive la cazul Dativ:

Singular(Jekhipe) Plural(Butipe)
Nom. o terno murś äl terne murśa
Acuz. e terne(s) murśes e terne murśen
Gen. e terne murśesqo e terne murśenqo
Gen. e terne murśesqi e terne murśenqi
Gen. e terne murśesqe e terne murśenqe
Dat. e terne mursesqe e terne murśenqe
Soc. e terne murśeça e terne murśençar
Voc. e terne!a murś!a[na] e terneá!len mursá!len
(e terne!a[na] murś!a[na])
Nom. i terni ʒuvli äl terne ʒuvlă
Acuz. e terne ʒuvlă e terne ʒuvlăn
Gen. e terne ʒuvlăqo e terne ʒuvlănqo
Gen. e terne ʒuvlăqi e terne ʒuvlănqi
Gen. e terne ʒuvlăqe e terne ʒuvlănqe
Dat. e terne ʒuvlăqe e terne ʒuvlănqe
Soc. e terne ʒuvlăça e terne ʒuvlănçar
Voc. e terni!e ʒuvli! e terna!len ʒuvlă!len

2. Postpoziția (I Postpozìcia)

Între părțile de vorbire neflexibile, alături de prepozitie, interjecție, conjuncție și adverb, se numără și postpoziția.
Postpoziția este partea de vorbire neflexibilă care, în limba romani postcede, ca element de compunere enclitic, substantive, adjective, pronume, numerale la cazurile „genitiv, dativ, sociativ/instrumental, locativ și ablativ.
S-a văzut, cu prilejul studierii cazurilor genitiv, dativ și instrumental/sociativ, existența unor elemente de, compunere postpozițională și a unor postpozitii, ca, de ex.:
a) elementele postpoziționale -(s)qo, -(s)qui, -(s)qe respectiv, -nqo, -nqi, -nqe (pentru genitiv): sapesqo „al șarpelui”, sapesqi „a șarpelui”, sapesqe „ai, ale șarpelui”, sapenqo „al șerpilor”, sapenqi „a șerpilor”, sapenqe „ai, ale șerpilor”.
b) elementele postpoziționale -(s)qo (singular), respectiv, -nqe (plural), pentru cazul dativ): sapesqe „sșarpelui”, sapenqe „sșerpilor”.
c) postpoziția -ça(sau: -(n)çar) „cu” apare în construcții cu instrumentalului (în cazul lucrurilor), respectiv, cu sociativul (în cazul ființelor) : goneça „cu sac”, gonençar „cu saci”, phenăça „cu sora”, phenănçar „cu surori”, grasteça „cu cal”, grastençar „cu cai”.
Pe lângă aceste elemente postpoziționale și postpoziții, mai pot fi întîlnite doua postpoziții:
d) postpoziția (-n)Ɵe se întilneste în construcții cu cazul locativ și are sensurile „la”, „în”.
Exemple: chejaƟe „la fata”, phenăƟoe „la surori”, raklesƟe „la copil”, gonesƟe „la sac”, ćaćimasƟe „in dreptate”, manƟe „la mine” etc.
e) postpoziția -(n)Ɵar este specifică ablativului, având sensurile: „din”, „de la”, „de(către)”, „p1·in (inte11mediul)”. Exemple: gavesƟar „din (de la, de (către)) sat”, gavenƟar „din (de la, de (către)) sate”, ćiriklăƟar „din (de la, de (către)) pasăre”, ćiriklănƟar” „din (de la, de (către)) păsări”, manuśesƟar „din (de la, de (către)) om”, manuśesƟar „din (de la, de (către)) oameni, „lenănƟar „din (de la, de (către)) gârlă”, lenănƟar „din (de la, de către) gârle” etc.

3. Cazul Locativ (I Lokatìva)

După cum reiese de mai sus, desinența specifică Locativului este postpoziția -(n)Ɵe, cu sensurile „la”, „în”.

Declinarea substantivelor în cazul Locativ:

Singular (Jekhipe) Plural (Butipe)
Nom. śośoj śośoja
Acuz. śośojes śośojen
Gen. śośqoesqo śośojenqo
Gen. śośojesqi śośojenqi
Gen. śośojesqe śośojenque
Dat. śośojesqe śośojenqe
Locat. śośojesƟe śośojenƟe
Soc. śośojeça śośojençar
Voc. śośoj!a śośoja!len
Nom. kaśt kaśt
Acuz. kaśt kaśt
Gen. kaśtesqo kaśtenqo
Gen. kaśtesqi kaśtenqi
Gen. kaśtesqe kaśtenqe
Dat. kaśtesqe kaśtenqe
Locat. kaśtesƟe kaśtenƟe
Instr. kaśteça kaśtençar
Voc. kaśt!a kaśta!len
Nom. grastni grastnă
Acuz. grastnă grastnăn
Gen. grastnăqo grastnănqo
Gen. grastnăqi grastnănqi
Gen. grastnăqe grastnănqe
Dat. grastnăqe grastnănƟe
Locat. grastnăqe grastnănƟe
Soc. grastnăça grastnănçar
Voc. grastni!e grastnă!len
Nom. len lenă
Acuz. len lenă
Gen. lenăqo lenănqo
Gen. lenăqi lenănqi
Gen. lenăqe lenănqe
Dat. lenăqe lenănqe
Locat. lenăƟe lenănƟe
Instr. lenăça lenănçar
Voc. len!e lenă!len

Observație:
Articolele hotărâte (feminine și masculine, la singular și plural), căt și adjectivele care apar în construcții cu substantivele au, la cazul locativ și la celelalte cazuri oblice (la singular și plural, masculin și feminin), aceleași forme, invariabile, adică:
– forma e, pentru articolul hotărât (la ambele genuri și numere și la toate cazurile oblice): e terne grastenƟe” la tinerii cai”, e terne śośojenƟe etc.
– forme în -e, pentru adjective (la ambele genuri și numere și la toate cazurile oblice): e terne ćhajaça, e terne ćhajançar, c tame manuśeça, e terne manuśençar etc.

4. Cazul Ablativ (I Ablatìva)

Așa după cum s-a menționat cu prilejul studierii particularităților „postpoziției”, desinența cazului Ablativ este (-n)Ɵar, care are sensurile „din (de la, de (către), prin (intermediul)) . . . „.

Declinarea substantivelor la cazul Ablativ:

Singular (Jekhipe) Plural (Butipe)
Nom. ćhavo ćhave
Acuz. ćhaves ćhaven
Gen. ćhavesqo ćhavenqo
Gen. ćhavesqi ćhavenqi
Gen. ćhavesqe ćhavenqe
Dat. ćhavesqe ćhavenqe
Locat. ćhavesƟe ćhavenƟe
Ablat. chavesƟar chavenƟar
Voc. ćhave!a ćhav(e)a!len
Nom. muj muja
Acuz. muj muja
Gen. mujesqo mujenqo
Gen. mujesqi mujenqi
Gen. mujesqe mujenqe
Dat. mujesqe mujenqe
Locat. mujesƟe mujenƟe
Ablat. mujesƟar mujeuƟar
Instr. mujeça mujençar
Voc. muj!a muja!len
Nom. bakri bakră
Acuz. bakră bakrăn
Gen. bakrăqo bakrănqo
Gen. bakrăqi bakrănqi
Gen. bakrăqe bakrănqe
Dat. bakrăqe bakrănqe
Locat. bakrăƟe bakrănƟe
Ablat. bakrăƟar bakrauƟar
Soc. bakrănça bakrănçar
Voc. bakri!e bakră!en
Nom. rroj rroja
Acuz. rroj rroja
Gen. rrojaqo rrojanqo
Gen. rrojaqi rrojanqi
Gen. rrojaqe rrojanqe
Dat. rrojaqe rrojanqe
Locat. rrojaƟe rrojanƟe
Ablat. rrojaƟar rrojanƟar
Instr. rrojaça rrojançar
Voc. rroj!a rroja!len

Observații:
– Cazul Ablativ, ultimul studiat, întregește tabloul celor opt cazuri existente în limba romani.
– Când substantivele sunt însoțite de adjective sau de articole hotărâte, acestea au la cazurile oblice forme identice (articolul hotărât devine, invariabil, e, iar desinența adjectivelor, la ambele genuri și numere, este identică, adică -e), după cum s-a menționat și cu prilejul abordării celorlalte cazuri oblice.

Rețineți:
1. Locativ indică:
– direcția sau locul spre care este îndreptată acțiunea voj geli lenăƟe „ea s-a dus la gârlă” `
– comparația între doi termeni, care vizează acțiuni, stări, calități etc: vov sï phuro sar manƟe „el este bătrân față de mine”;
Cazul     – posesiunea: e phenăƟe si śukar ćhave „sora are copii frumoși”;
Observație: Cazul Locativ poate fi folosit și cu ajutorul unor prepoziții, ca de ex.: sar, kaj, maśkar, kabor, paśa, pale, pe etc.
2. Ablativ arată:
– proveniența tu lăn e gaʒénƟar „tu ai luat de la gagii”; `.
– locul de demarare a acțiunii: e guvésƟar din sat,”, „de la sat”
– elememtul de comparație: vov și maj laćho laƟar „el este mai bun decât ea”;
– cauza acțiunii von meren xolăƟar; wei, ele mor de mânie”;
– subiectul sau obiectul față de care se exprimă emotivitatea, rușinea, temerea: te na roves vi te na dares e grastenƟar „să nu plângi și să nu te temi de cai”; me darav e dejaƟar „eu mă tem de mama”;
– subiectul sau obiectul care realizează acțiunea: o udar si putardo dadésƟar „ușa este deschisă de către tătă”;
– obiectul sau subiectul de la care se solicită ceva sau care este întrebat, de ceva: mang love e phralénƟar. „xere bani de la frați”! ;
– obiectul sau subiectul prin intermediul căruie se realizează acțiunea voj inkli e felăstraƟar „ea a ieșit prin fereastră”;
– modul în care se realizează acțiunea: von și phangle punrrenƟar „ei sunt legați de picioare”.

Feb 282010
 
abăv ~a s.m. nuntă
ablativ /a, -e s.f. ablativ
aděs adv. astăzi, azi [var.: adĭves]
adĭves adv. v. a d ě s
anavutn /o, -i  adj. propriu; anavutni navni substantiv propriu
angle adv. 1. înainte 2. încolo
angrust /i, -ă s.f. inel
aver pron. nehot. m.f, sg. și pl. altul, alta; alții, altele
barărel vb.tr. a crește (Perf. barărdă(s)
baśaln /o, -e s.m. instrumentist [v. și: läutàri, -ă]
bi prep. (cu Gen.) fără 2. (pref.) ne-; bibaxt nenorocire
bikinitor /i, -ă s.m. vânzător; negustor
buxl /o, -i adj. larg
but /i, -ă s.f. 1. lucru 2. lucrare
daral vb. refl. a se teme (Perf. darajla(s))
datìv /a, -e s.f. dativ
däruisarel vb.tr. a dărui (Perf. däruisardă(s))
divàn /o, -ură s.m. 1. sfat 2. vorbă
glàs /o, -ură; s.m. glas
gilabel vb. tr. a cânta (Perf. gilabadă(s))
gilamn /o, -e s.m. cântăreț, solist
xanotàr /i, -ă s.m. (rom) cositorar
xoraxan /o, -e s.m. 1. spoitor, cositorar 2. turc
intelektuàl /o, -ură; s.m. intelectual
jag ~a s.f. foc
k-o loc. prep. (formă contrasă din kaj+o) 1. pe 2. la
kabor pron. interog., adj. interog. cât, cât de?
katar loc. adv., prep. 1. loc. adv. de unde, pe unde 2. prep. de la [var.: kat-o]
kat-o loc. adv., prep. v. k a t a r
kärämid /a, -e s.f. cărămidă
kärämidàr /i, -ă s.m. (rom)  cărămidar
kïkavàr /i, -ă s.m. (rom) căldărar
kïkavaritik /o, -i adj. căldărăresc
kovànć /o, -o s.f. nicovală
khelavel vb. tr. a juca (pe cineva, ceva) Perf. khelavdă(s)
läutàr /i, -ă s.m. lăutar [sin. baśalno, -e]
lùm /ă, -e s.f. lume
mangel vb. tr. (Perf. manglă(s)) a cere; mang love e phralenƟar! cere bani de la frați!
mul /o, -e s.m. mort, decedat
murś ~a s.m. bărbat
pala prep. 1. după 2. din cauza
pan /i, -ă s.m. apă
paśnavn /i, -ă s.f. adjectiv
pirăr /i, -ă s.m. olar
politikan /o, -i adj. politic
postpozìci /a, -e s.f. postpoziție
putard /o, -i adj. deschis
putrel vb. tr. a deschide (Perf. putardă(s))
phangl /o, -i adj. legat
phuvăq /o, -i adj. de pământ; ~e piră oale de pământ
rićhinàr /i, -ă s.m. ursar
rićhinaritik /o, -i adj. ursăresc
rumunikan /o, -i adj. rromânesc
rupun /o, -e adj. de argint, confecționat din argint
rupunàr /i, -ă s.m. (rem) argintar
rroman /o, -i adj. rom; (peior.) țigănesc
sast /o, -i sănătos întreg
sav /o, -i pron. interog. -rel., adj. interogativ-relativ care
savorutn /o, -i adj. comun; ~ e navnă substantive comune
slòbodo adj. irvar. v. v e s t o
tàbor /o, -ură s.m. tăbără; rromano ~ șatră
telalutn /o, -i adj. inferior
televizòr /i, -ă s.m. televizor
telidialèkt /a, -e s.f. subdialect
thaj conj. și
them ~a s.m. 1. stat 2. țară
thuv ~a fum
udar ~a s.m. ușă [var.: vudar, ~a]
vareso pron. nehot. adj. nehot. oarece, ceva
varesode pron. nehot., adj. nehot. câtva, câtăva, câțiva, câteva
vaś prep. pentru ; de, însărcinată cu… ; I Komìsia vaś-i standardizàcia Comisia pentru standardizare [var.: Comisia de standardizare (însărcinată cu standardizarea)
vazdi /pen, -mata s.m. 1. Revoluție 2. Răscoală, Revoltă
vestìme adj. invar. vestit, renumit
vest /o, -i adj. liber [var. slòbodo]
vlahitik /o, -i adj. vlah, valah; I vlahitiki dialèkta dialectul vlah (al limbii romani)
vudar ~a s.m. v. u d a r.
ʒanel vb. tr. a ști; a putea (Perf. ʒanglăs(s))
abăv ~a s.m. nuntă
ablativ /a, -e s.f. ablativ
aděs adv. astăzi, azi [var.: adĭves]
adĭves adv. v. a d ě s
anavutn /o, -iadj. propriu; anavutni navni substantiv propriu
angle adv. 1. înainte 2. încolo
angrust /i, -ă s.f. inel
aver pron. nehot. m.f, sg. și pl. altul, alta; alții, altele
barărel vb.tr. a crește (Perf. barărdă(s)
baśaln /o, -e s.m. instrumentist [v. și: läutàri, -ă]
bi prep. (cu Gen.) fără 2. (pref.) ne-; bibaxt nenorocire
bikinitor /i, -ă s.m. vânzător; negustor
buxl /o, -i adj. larg
but /i, -ă sf. 1. lucru 2. lucrare
daral vb. refl. a se teme (Perf. darajla(s))
datìv /a, -e s.f. dativ
däruisarel vb.tr. a dărui (Perf. däruisardă(s))
divàn /o, -ură s.m. 1. sfat 2. vorbă
glàs /o, -ură; s.m. glas
gilabel vb. tr. a cânta (Perf. gilabadă(s))
gilamn /o, -e s.m. cântăreț, solist
xanotàr /i, -ă s.m. (rom) cositorar
xoraxan /o, -e s.m. 1. spoitor, cositorar 2. turc
intelektuàl /o, -ură; s.m. intelectual
jag ~a s.f. foc
k-o loc. prep. (formă contrasă din kaj+o) 1. pe 2. la
kabor pron. interog., adj. interog. cât, cât de?
katar loc. adv., prep. 1. loc. adv. de unde, pe unde 2. prep. de la [var.: kat-o]
kat-o loc. adv., prep. v. k a t a r
kärämid /a, -e s.f. cărămidă
kärämidàr /i, -ă s.m. (rom) cărămidar
kïkavàr /i, -ă s.m. (rom) căldărar
kïkavaritik /o, -i adj. căldărăresc
kovànć /o, -o sf. nicovală
khelavel vb. tr. a juca (pe cineva, ceva) Perf. khelavdă(s)
läutàr /i, -ă s.m. lăutar [sin. baśalno, -e]
lùm /ă, -e s.f. lume
mangel (Perf. manglă(s)) vb. tr. a cere; mang love e phralenƟar! cere bani de la frați!
mul /o, -e s.m. mort, decedat
murś ~a s.m. bărbat
pala prep. 1. după 2. din cauza
pan /i, -ă s.m. apă
paśnavn /i, -ă s.f. adjectiv
pirăr /i, -ă s.m. olar
politikan /o, -i adj. politic
postpozìci /a, -o s.f. postpoziție
putard /o, -i adj. deschis
putrel vb. tr. a deschide (Perf. putardă(s))
phangl /o, -i adj. legat
phuvăq /o, -i adj. de pămint; ~e piră oale de pământ
rićhinàr /i, -ă s.m. ursar
rićhinaritik /e, -i adj. ursăresc
rumunikan /o, -i adj. rromânesc
rupun /o, -e adj. de argint, confecționat din argint
rupunàr /i, -ă s.m. (rem) argintar
rroman /o, -i adj. rom; (peior.) țigănesc
sast /o, -i sănătos întreg
sav /o, -i pron. interog. -rel., adj. interogativ-relativ care
savorutn /o, -i adj. comun; ~ e navnă substantive comune
slòbodo adj. irvar. v. v e s t o
tàbor /o, -ură s.m. tăbără; rromano ~ șatră
telalutn /o, -i adj. inferior
televizòr /i, -ă s.m. televizor
telidialèkt /a, -e s.f. subdialect
thaj conj. și
them ~a s.m. 1. stat 2. țară
thuv ~a fum
udar ~a s.m. ușă [var.: vudar, ~a]
vareso pron. nehot. adj. nehot. oarece, ceva
varesode pron. nehot., adj. nehot. câtva, câtăva, câțiva, câteva
vaś prep. pentru ; de, însărcinată cu… ; I Komìsia vaś-i standardizàcia Comisia pentru standardizare [var.: Comisia de standardizare (însărcinată cu standardizarea)
vazdi /pen, -mata s.m. 1. Revoluție 2. Răscoală, Revoltă
vestìme adj. invar. vestit, renumit
vest /o, -i adj. liber [var. slòbodo]
vlahitik /o, -i adj. vlah, valah; I vlahitiki dialèkta dialectul vlah (al limbii romani)
vudar ~a s.m. v. u d a r.
ʒanel vb. tr. a ști; a putea (Perf. ʒanglăs(s))
Feb 272010
 

O manuś thaj äl duj ćhaja

Sas jekh manuś devlikano but;  sas les duj ćhaja. Äl děsa nakhlenas jekh pala avresƟe thaj o manuƟ kerdăs abăv pesqe ćhajanqe. E maj bară dăs la pala jekhe manuśesƟe kaj kerelas piră phuvăqe, thaj e cïknă pala avresƟe, kaj barălelas luludă. Pala but děsa, o manuś gelo vi vov ka pesqe ćhaja.
Nakhlo ka-i bari ćhaj i pućhlăs la sastimnasƟar thaj so maj kerel voj, sar si voj. I ćhaj phendăs lesqe kä si sa śukar vi laćhes, nùmaj kä si xoläriko kä naj pră but kham, savo te sukŏn lenqe o piră. Voj mothodă pe dadesqe to rugil pes vi vov ka-o Del te avel but thaj zuralo tatipen.
O manuś telărdăs te ʒal k-e aver ćhaj. Kana vov sas e averăƟe, pućhlăs la sar e anglune ćhaja. Voj phendăs lesqe kä si sa laćhes, nùmaj kä naj len
brïśind, kä lenque trebal brïśind to barŏm lenqe äl luludă. I ăhaj phendăs pe dadesqe te rugil pes e bare milaça ka-o Do] te del brïśind. O ćoro manuś so te maj kerel akana? Anda sosƟe te maj rugil pes e DevlorresƟe?
Butvar si äll manuśa kadă, von na ʒanen… so kamen na ʒanon so te keren! Thaj so te del o Devlorro kana o manuś na ʒanel so te rugil?

Pućhimata

1. Kazom ćheja sas e manuśes
2. So kerdăs o manuś o ćhejanqe pala so äl berś nakhle?
3. So korelas butĭ o manuś o bară ćhejaqe?
4. Vi o manuś o cïknă ćhajaqe?
5. So kerdăs  o phuro manuś pala but děsa?
6. So phendăs i bari ćhaj?
7. SosƟar sas voj xolăriko?
8. So rugisardăs voj e dades?
9. So phendăs i cïkni ćhaj?
10. So n-as [naj sas] len?
11. Sar rugisardăs pes voj ?
12. So keren äl manuśa butvar?`

Gramatikane bută

1. Declinați pronumele personale me, tu, vov, voj, amen, tumen, von, la cazul acuzativ.

2. Declinați pronumele reflexive pes și pen!

3. Conjugați verbul reflexiv rugil pes „a se ruga”!

4. Traduceți și declinați următoarele sintagme la cele opt cazuri învățate :

„cu patru bărbați”, „șarpe cu șapte capete”, „la patru fete”, „din cinci case”, „cu două”, „cu doi”, „cu unu”, „cu una”, „pe cinci”, „celui de al 54-lea”, „din trei”, „din trei cărți”, „de la șase oi”, „de către opt”, „din nouă paduri”!

5. Declinați la singular și plural substantivele următoare:

barvalimos; ćaćimos, laćhimos, pućhimos, sastimos, parnimosjćukarimos, ternimosl

6. Traduceți următoarele propoziții:

1. Eu am șapte copii, iar tu nu ai prea mulți.
2. Voi aveți numai trei.
3. Tu aveai niște cărți frumoase și nu aveai cu cine să citești povești.
4. El nu avea cinci mere.
5. Avea și el numai două mere și o pară.
6. Fata avea patru frunze: una era verde, iar trei erau galbene.
7. Noi aveam zece saci: doi erau goi, șapte erau plini și unul a rămas acolo.
8. N-aveți niște saci să ne dați și nouă?
9. Voi aveați case și sate bune, acum văd că nu mai aveți nimic.
10. Ce ați făcut cu ele?

7. Rețineți expresiile uzualele:

1. – Saj aśunes man? Poate mă auzi?
-Ova, ova; aśunav tut! Da, da, te aud!
2. Sar bućhos? Cum te cheamă?
3. Naj dudalo? Nu este clar?
4. Dudalo si? Este clar?
5. Le săma pe tuƟe! Ia seama! Ai grijă de tine!
6. Sode love si tut? Câți bani ai?
7. Sode love ròdes? Câți bani câștigi?
8. Sode ćhavorre si tut? Câți copii ai?
9. Sode ʒene sen? Câți inși sunteți?
8. Traduceți și învățați textul cântecului de mai jos!

DILORRE!A, ILLORRE!A
Dilorrela, illore!a, Devl!a, na mar ma[n] kadă:
So mangćs tu, dilorre!a? Kòrkoro pa äl dromorra.
Me dav tu[t] te xas, te pes, Semas i me-[je]kh dàta rrom,
Ilorre!a, so manges? Semase i me-[je]kh dàta rrom.
Devl!a, na mar ma[n] kadă, Sas ma[n] grast, sas ma[n] vurdon,
Devl!a, na mar ma[n] kadă! Sas ma[n] grast, sas ma[n] vurdon.
Kòrkoro p-äl dromorra, T-akana me na sem rrom,
Kòrkoro p-äl dromorra, Ma naj grast, ma naj vurdon.

[Cântec cules de romologul vienez Mozes Heinschink, de la Puiu, rom din județul Timiș]


Feb 162010
 
Amaro dad gelo and-o veś te phagel äl kaśt. Lăs leça lesqo tover thaj jekh dori aj telărdăs. Äl kaśt  si śuke, kana si but kham, vaj kinge, kana del o brïśind.
– Tirri ć si maj lokhi. Vouj si okheder anda kodo naj lavă so te ni xaćares. Murri ćhib si maj phari.
– Kadă si amàl!a.
– Tirri ćhib si maj lokhi. Voj si lokheder, anda kodo naj lava. So te ni xaćares.
Murri ćhib si maj phari.
– Kadă si, amàl!a.
– Tumare rrajmata kamen te ʒan te dikhen o filmo „Me maladilem o baxtale rromençar ?” ·
– Na! Me dikhlem kadava filmo aberś.
– Tumaro phral si rraśaj thaj tumari amalin si gilamni. Me butvar gelem k-i khangeri te gilabav devlikane gilă. Kothe me dikhlem but rromen. AmenƟe, and-i Rumùnia, äl rroma paken pen and-o Del. Vi tumare ćhave gilabendavlikane gilă?
– Ova. Von gilaben śukar.
– Tirro dad thaj murro phral karen butĭ khetane.
– Kadă, si. Vi tirre phrala thaj murre keren bută tirre phraleça vi murre dadeça.
– Lenqo vurdon si maj nevo sar lenqe vurdona.
– Thaj lago kher si puraneder sar murro kher.
– Lesqi ćhej si godăver sar lengi ćhej.
– Kadă si. Thaj lesqi ćhej si vi tikneder sar lenqi ćhej.

Gramàtika

1. PRONUMELE POSESIV

Obiectul posedat Persoana și numărul pronumelui posesiv
-singular-
1 2 3
m. f.
sg m. raklo „copil” murro „al meu” tirro „al tău” lesqo „al lui” laqo „al ei”
sg f. ćhej „fată” murri „a mea” tirri „a ta” lesqi „a lui” laqi „a ei”
pl. m. rakle „copii” murre „ai mei” tirre „ai tăi” lesqe „ai lui” laqe „ai ei”
pl. f. ćheja „fete” murre „ale mele” tirre „ale tale” lesqe „ale lui” laqe „ale ei”
Obiectul posedat Persoana și numărul pronumelui posesiv
– plural-
1 2 3
m. și f.
sg. m. raklo „copil” amaro „al nostru” tumaro „al vostru” lenqo „al lor”
sg. f. ćhej.”fată” amari „a noastră” tumari „a voastră” lenqi „a lor”
pl. m. rakle „copii” amare „ai nostri” tumare „ai  voștri” lenqe „ai lor”
pl. f. ćhaja „fete” amara „ale noastre” tumare „ale voastre” lenqé „ala lor”

Observații

La formele persoanei a III-a, sg. și pl. apar- în unele subdialecte, ca de pildă, în cel ursăresc – forma „lungi”, în -ro, -ri, -ra, ca de ex.: lesqo(ro) laqo(ro), lesqi(ri), laqi(ri), lesqe(re), laqe(re), lenqo(ro),lengi(ri), lenqe(re), care au aceleași valori pe care le au formele „scurte”.
La persoana a III-a, sg. și pl., pronumele posesive sunt dublate de formele pronumelui reflexiv: pesqo „al său” [pentru: „al lui, al ai”], pesqi „a sa” [pentru: „a lui, a ei”], pesqe „ale sale” [pentru: „ala lui, ale ei”], pengo [pentru: „al lor”], penqi [pentru: „a lor”], penqe [pentru: „ai, ale lor”]. Evident, și aceste forme cunosc forme „lungi” pesqo(ro), pesqi(ri), pesqe(re), pengo(ro), penqi(ri), panqe(re).
Pentru pronumele posesiv tirro există variantele: tŏ, turro, kŏ, kirro, iar pentru tirri coexistă variantele ti, ki, kirri.
Pronumele posesiv cunoaște două formule de daeclinare. Când pronumele posesive sunt de sine stătătoare ele se declină după paradigma specifică adjectivelor cu trei desinențe, iar atunci când pronumele posesive joacă rol de adjective posesive (fiind deci însotite da substantive) se comportă, în declinare, la fel ca adjectivele care însotesc substantive (adică au la cazurile oblice forme identice diferențiate în funcție de gen și număr), așa după cum s-a văzut cu prilejul studierii substantivelor și adjectivelor.

2. Adjectivul (I Paśnavni)

Gradele de comparatie:

În limba romani există gradele de comparație:
a) pozitiv
b) comparativ
c) superlativ
Gradul comparativ (O komparatìvo)
Gradul comparativ are trei forme:
1. de egalitate (realizat cu ajutorul construcției sa kadă de . . . sar. . .):
Vov si sa kadă de godăver sar lesqo phral. El este tot așa de deștept, ca și fratele lui.
2. de superioritate, realizat prin două modalități:

a) sintetică, prin intermediul sufixului -(e)der „mai”, ca de ex.:

baxtal/o, -i, -e baxcaleder
bar/o, -i, -e bareder
gugl/o, -i, -e gugleder
lol/o, -i, -e loleder
tikn/o, -i, -e tiknedev
tern/o, -i, -e terneder
Excepție:
laćh/o, -i, -e feder

b) analitică, cu ajutorul adverbului maj „mai” sau po (în subdialecte vorbite de romi care coabitează cu vorbitori de limbi slave), care are acelasi sans, „mai”:
Vov si maj laćho sar tuƟe. El este mai bun ca tine.
Vov si maj lućho tuƟar. El este mai bun decât tine.

3. de inferioritate(obținut eu ajutorul construcției maj cïra „mai puțin”):
O raklo si mai cïra śukar laƟar. Băiatul este mai puțin frumos decât ea.

3. Pronumele interogativ-relativ (I Pućhutni-phandutni sarnavni)

Pronumele interogativ-relative pot fi:

a) declinabile: kon „cine
so „ce„‘
savo (m.), savi (f.), save (m.f.) „care„, „ce fel de
b) indeclinabile: kaj „care„, „ce
kazom „cât, câtă, câți, câte”
će „ce” (împrumutat din limba română și care are valoarea pronumelui interogativ-relativ „so” „ce”).
sode „cât, câtă, câți, câte”

Observații
După cum s-a putut constata în cadrul Lecției a V-a, când s-a prezentat declinarea pronumelor interogativ-relative kon și so, aceste două pronume interogativ-relative cunosc categoria de caz, însă nu cunosc categoriile de gen și număr, ele comportându—se în declinare ca substantivele masculine de număr singular.

Spre deosebire de pronumele interogativ-relative kon și so, pronumele interogativ-relativ, sav/o, -i, -e „care”, „ce fel de”, cunoaște categoriile de gen, numar și caz, comportându-se, în declinare, ca adjectivele cu trei forme (-o, -i, -e), evident, diferențiat, când sunt și când nu sunt însoțite de substantive.

Declinarea pronumelui interogativ-relativ sav/o, -i, -e
m. sg. f. sg. m.f. pl.
Nom. savo „care” savi „care” save „care”
Acuz. saves (pentru ființe) savă (ființe) saven (m., ființe)
Acuz. savi (lucruri) savăn (f., ființe)
Acuz. savo (pentru lucru) save (lucruri)
Gen. savesqo savăqo savenqo
Gen. savesqi savăqi savenqi
Gen. savesqe savăqe savenqe
Dat. savesqe savăqe savenqe
Locat. savesƟe savăƟe savenƟe
Ablat. savesƟar savăƟar savenƟar
Soc./Instr. saveça savăça savença(r)
Voc.

Observație
Schemele de declinare de mai sus sunt valabile doar pentru cazurile când aceste pronume apar de sine stătătoare. Când sunt însoțite de adjective. la cazurile oblice au forma invariabilă save.

4. Pronumele interogativ (I Pućhutni sarnavni)

După cum s-a văzut mai sus, în cadrul secțiunii „Pronumele interegativ-relativ”, au fost amintite pronumele interogativ-relative kan, so, sav/o, -i, -e [declinabile] și kaj, kázom, će, sode [indeclinabile]. În afară de aceste pronume interogative cu dublă funcție (și relative, deci), există unele pronume interogative, indeclinabile, ca de ex.: kabor (var.: lwbor) „cât; cât de mare”, kït „cât”, kïci (var: kïki) „câți” etc.

5. Sintaxa

Părtile principale ale propoziției (Subiectul și predicatul)

Subiectul

Subiectul este partea principală a propoziiției despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului.
Subiectul poate fi:
1) exprimat
2) neexprimat

Întrebări: kon? (ființe) și so? (lucruri)

Subiectul poate fi exprimat prin: substantiv: I Maria geli e lilençar.

O kham inklel

O baśno basel, o baśalno baśavel

O Jorgo avilo kòrkoro

pronume: Voj na ʒanel so te maj kerel akana

Amen thaj tumen ʒas khere.

numeral: Maśkar lenƟe, śtar sas maj cïkne vi nasvale.

O dujto avilo kathe.

alte cuvinte cu valoare de substantiv: o tikno si maj godăver. (adj. cu valoare de substantiv).

Śukar si jekh paśnavni vaj jekh paśkernavni. (adverb cu valoare de substantiv).

Subiectul neexprimat inclus: Kama [tu] baśaves, but ʒene aven te poate fi: khelen.

Obs. Subiectul inclus este cuprins în forma personală a vb. predicativ.

subînțeles: Sas kaj n-as o ʒuvalo aj o Piśomalo, amare duj ćor. [Von] Marenas bohkaƟar, aj ći ʒanenas so te keren te arahken penqe vareso te den and—o muj.

Obs. Subiectul subînțeles este exprimat în propozițiile de mai înainte (anterioare).
Propoziții fără subiect:
Unele propoziții, care au predicate exprimate prin construcții impersonale (ca, de ex.: laćhes si, śukar si, nasul si) nu au subiect.
Nasul si lesƟar.
Sukar si.

Subiectul multiplu.

Când, în unele propoziții, subiectele se exprimă prin mai multe părți de vorbire (de același fel sau diferite) acestea din urmă sunt considerate subiecte multiple.
Me thaj o pàpu ʒas k-o fòro.
I dej, i phen thaj o dad gilaben khetanes.
Kodola thaj kadala drabaren vi lekhaven.
Me, tu, voj thaj tumen ʒivas and-o gav.

a) declinabile: kon „cine”
so „ce”‘
savo (m.), savi (f.), save (m.f.) „care”, „ce fel de”
b) indeclinabile: kaj „care”, „ce”
kazom „cât, câtă, câți, câte”
će „ce” (împrumutat din limba română și care are valoarea pronumelui interogativ-relativ „so” „ce”).
sode „cât, câtă, câți, câte”
Feb 162010
 
Tatăl nostru

Tatăl nostru

AMARE!A DADE!A
Amare la dade lu, kaj san and-o ćèros!
Te sfincil pes tirro anav!
Te avel tirri ïmpäräcìa!
Te kerel pes tirri vòja,
Sar si and-o ćèros kadă, [te avel] vi p-i phuv!
Amaro děsutno manro
De les amen aděs!
Thaj jertisar amenqe amare bezexa
Sar vi amen jertisaras äl bezexa e amare [phure] bezăxalenqe.
I Thaj na ingăr amen and-i ispita,
Thaj skäpisar [izbävisar] amen e nasulesleƟr!

Amin!

Pućhimata

1. Kaj si o Devel?
2. So trebal te del amen o Del [Devel]?
3. So jertil amenqe o Del?
4. Sar si äl manuśa, kana paken pen and-o Del?
5. And-i Rumùnia si devlikane romma?

Gramatikane bută:

1. Declinați următoarele pronume posesive murro, murri, murre, tirro, tirri, tirre, lesqo, lesqi, lesqe, laqo, laqi, laqe, amaro,amari,amare, tumaro, tumari, tumare, lenqo, lenqi, lenqe!

2. Însoțiți pronumele de mai sus, în funcție de gen și număr, ca substantivele phral, drom, phen, ćhib, ʒamutro, lil și declinați sintagmele obținute!

3. Traduceți următoarele propoziții!

1. Tatăl tău este mare cântareț, iar fratele ei este un muzicant bun.
2. Cartea lui este curată, iar revista ei este mai puțin curată.
3. Casa fetei noastre este de lemn, iar casa fiicei sale (a fetei !) este de piatră.
4. Prietenul său este mai bun decât prietena ei.
5. Mama noastră a venit cu tatăl său – cu bunicul nostru – și ne-au adus niște mere roșii din satul lor.
6. Casele pădurarului din satul nostru se află în pădure și în centrul satului.
7. Preotul vostru este mai tânar decât al lor.
8. Biserica noastră este mai veche decât a voastră, iar curtea bisericii voastre este mai largă decât curtea bisericii noastre.
9. Muzicantii și cântăretii nostri au fost mai buni decât ai lor.
10. Fetele sale sunt, ca și el, harnice și frumoase.
11. Totusi, copiii săi sunt mai deștepti.
12. Nu numai oamenii bătrâni cred în Dumnezeu.
13. Domniile voastre vor să vină la masa noastră?

4. Formați comparativul de superioritate, prin procedeul sintetic, al următoarelor adjective: alb, bătrân, bogat, bun, curat, deștept, dulce, frumos, greu, înalt, mare, murdar, nou, rosu, sarac, tânar, umed, uscat, user, vechi!

5. Declinați pronumele interogativ-relative de mai jos, la cele opt cazuri savo, savi, save, so, kon!

6. Rețineți expresiile uzuale!

1. Laćho tirra (tŏ) děs (dĭves)! Bună ziua!
2. Laćhi tirri (tĭ, ki) răt! Bună seara!
3. Laćhi tirri (tĭ, ki) texarin! Bună dimineața!
4. Baxtalo tirro (tŏ) drom! Drum bun!
5. Baxtalo tirro (tŏ) dĭves! La mulți ani ani de ziua ta! (literal: Fericită [să fie] ziua ta).
6. Baxtalo tirro (tŏ) Nevo Berś! Un An Nou fericit! (literal: Anul Nou al tău [să fie] norocos (fericit)!)
7. Te avel a Neva Berś baxtalo! Să fie un An Nou fericit! (Baxtalo tumaro Berś a Nevo! Să aveți un An Nou fericit!)
8. And-e bute berśenƟe! La mulți ani! (Cu ocazia zilei de naștere sau a zilei onomastice).
9. Tumare rrajmata! Domniile voastre!
10. Te avel tirro (tŏ) manro guglo! Poftă bună! (literal:Să-ți fie pâinea dulce!)”.
11. Xa pe sastimasƟe! Poftă bună! (literal: Mănâncă pentru sănătatea ta!)
12. Amaro Dad, Devl!a, Doamne, Dumnezeul nostru!
13. So tu manges te xas! Ce dorești să mănânci?
14. Sar si tirro (tŏ) anav? Care este numele tău?
15. Sar si lesqo anav? Care este numele lui?
16. Sar si laqo anav? Care este numele ei?
17. Na ʒanav lesqo [laqo] anav. Nu cunosc numele lui [ei].
18. Murro anav si . . . Numele meu este . . .
19. Kaj sas, kaj n-as . . . A fost odată ca niciodată . . .
20. Dobroj tu! Bună dimineața! (se spune unei singure persoane; (prin extensie) Bună ziua! Bună!).
21. Dobroj tumen! Bună dimineața! (se spune mai multor persoane; (prin extensie) Bună ziua! Bună!).
22. Ći me ći [na] ʒanav! Nici eu nu știu! Habar n-am!
23. Pe tirro (tŏ) sastipe Să fii sănătos!
24. Pe sastimasƟe! În sănătatea ta!
25. So nevimata anes amenqe? Ce noutăți ne aduci?
26. To źutil lesqe o Del! Să ți-i ajute Dumnezeu!
27. Feril o Del! Doamne ferește!, Ferească Dumnezeu!
28. Te na del o Del! Să nu dea Domnul!
29. So manges manƟar? Ce dorești de la mine?
30. So, tu manges? Ce vrei? Ce mă rogi?
31. Me mangav tut . .. Te rog . ..
32. Tu darajlăn? Te-ai temut?
33. Me na darav khanćesƟar! Nu mă tem de nimic!
34. Naj khanć! Nu-i nimic! Nu face nimic!

7. Rețineți proverbele!
So na del o berś, del o ćàso! ;

Kana maśkar rromenƟe beśes, rromanes phenes!

8. Comparați textul rugăciunii Amarela Dade la, de expresie românească, prezentat anterior, cu textul aceleeași rugăciuni în varianta recent omologată

DADE!A AMARE!A
Dade !a amarela,
savo san and-o devel,
te ovel sumnal te Anav
te avel tŏ thagarimos,
te ʒal tŏ lav
sarkaj p-o devel, gadă vi p-i phuv.

De amen avdĭves amaro manro e divesqo
mukh ameenqe amare bezexa,
sar vi amen mukhas amare bezexalenqe,
thaj ma ligar amen and-o zumavimos
no mestăr amen e nasulesƟar
Amen!

Feb 162010
 
aberś adv. în acest an, anul acesta
amalin ~a s.f. prietenă, amică
amar /o, -i pron. pos. al nostru, a noastră; ~e ai noștri, ale noastre
Amin interj. Amin!
anav ~a s.m. nume
bareder adv. (comp.) mai mare
baxtaleder adv. (comp). mai norocos
bezex ~a .s.m. păcat
bezăxal /o, -e s.m. păcătos, cel care a păcătuit
će pron. interog. -rel. ce (cu valoarea pron. interog. -rel. so)
ćèr /o, -ură s.m. cer [var.: ćèr/os, ură ]
ćèr /os,-ură s.m. v. ć è r o s
daral vb. refl. a se teme, a se speria (Perf. darajlă(s))
de vb. tr. del a da (la imper., pers. a II-a, sg.) dă
devlikan /o, -i 1. dumnezeiesc. divin; 2. (p. ext.) religios
děsutn /o, -i adj. zilnic, de fiecare zi; o ~o manro pâinea cea de zi cu zi
dives ~a s.m. zi [var.: aděs ~a]
dobroj (în formule de salut.) tu! Bună dimineața! [se spune unei singure persoane]; ~ tumen! Bună dimineața! [se spune mai multor persoane]; (p. mit.) Bună! Bună ziua!
feder adv. mai bine(comp. adv. laćho)
feril vb. tr. a feri(Perf. ferisardă(s)) ; Feril o Del! Ferească Dumnezeu!
fìlm /o, -ură s.m. film
gugleder adv. (comp. adv. guglo) mai dulce
xaćarel vb. tr. a înțelege(Perf. xaćardăs(s))
ingarel vb. tr. 1. a duce 2. a conduce 3. a purta (Perf. ingirdă(s))
ispìt /a, -e s.f. ispită
izbävil vb. tr. a izbăvi (Perf. izbävisardă(s))
ïmpäräcì /a -e s.f. împărăție
kerel pes vb. refl. a se face (Perf. kerdă(s) pes)
ki pron. pos. v. k i r r i
king /o, -i adj. umed, umezit
kirri pron. pos. v. t i r r i
kirr /o, -i pron. pos. v. t i r r o
komparatìvo s.m. comparativ
khanć pron. neg., adv. nimic
lav ~a s.m. cuvânt, vorbe
laqo pron. pers., pron. pos., adj. pos. voj (pers. a III-a sg., Gen.) al ei; al său
lenqi pron. pers., pron. pos., adj. pos. a lor
lenqo pron. pers., pron. pos., adj. pos. al lor
lesqi pron. pers., pron. pos., adj. pos. a lui; a sa
lesqo pron. pers., pron. pos., adj. pos. al lui; al său
lokheder adv. (comp.) mai ușor
lokh /o, -i adj. 1. ușor. 2. încet
maj adv. mai
murr /o, -i pron. pos., adj. pos. al meu, a mea; murre ai mei, ale mele
nasul adj. adv. rău; (Ablat.) nasulesƟar de rău
nasval /o, -i adj. bolnav
nevi /pen, -mata s.m. noutate; veste
pakălpes vb. tr. refl. 1. a se încrede. 2. a crede în . . ; vov pakăl and-o Del el crede în Dumnezeu (Perf. pakăjas pes)
paśnavn /i, -ă s.f. adjectiv; i ~ avrikani adjectivul împrumutat; i ~ biparuvdi adjectivul invariabil; i ~ buaxli adjectivul „extins”; i. ~ tang adjectivul „eu formă restrânsă”
pućhutn /o, -i adj. (lingv.) interogativ
phagel (Perf. phaglă(s)) vb. tr. 1. a spinteca, crăpa 2. a frănge 3. a sparge 4. a sfărăma
phandutn /o, -i adj. (lingv.) relativ; i ~ i sarnavni pronumele relativ. i pućhutni-phandutni sarnavni prenumele interogativ-relativ
phar /o, -i adj. greu
phuraneder adv. phuro (comp.) mai vechi
rraj /mos, -mata s.m. domnie; Tumara rrajmata! Domniile Voastre!
rraśaj ~ a. s.m. preot, popă
savă pron. interog.-rel. savi (Acuz., sg.) [ființe] pe care; la cazurile oblice savăq/o, -i, -e (Gen.), savăqe (Dat.), savăƟe (Locat.), savăƟar (Ablat.) savăça (Soc./Instr.)
savă
savăƟar pron. interog.-rel. v. s a v ă
savăƟa pron. interog.-rel. v. s a v ă
savăça pron. interog.-rel. v. s a v ă
savăqi pron. interog.-rel. v. s a v ă
savăqo pron. interog.-rel. v. s a v ă
savăn pron. interog.-rel. savi (Acuz.,pl.) [ființe] pe care; la cazurile oblice: savănq/o, -`zZ, -e;, (Gen.) savănƟe (Dat.), savănƟe, (Locat.), savănƟar (Ablat.), saănçar (Soc./Instr.)
savănƟar pron. interog.-rel. v. s a v ă n
savănƟe pron. interog.-rel. v. s a v ă n
savănçar pron. interog.-rel. v. s a v ă n
savănqo pron. interog.-rel. v. s a v ă n
savănqi pron. interog.-rel. v. s a v ă n
saven pron. interog.-rel save Acuz., m., pl. [ființe] pe care cazurile oblice savenq/o, -i, ‘-e (Gen.) savenqe (Dat.), savenƟe (Locat.), savesƟar(Ablat.), savença (Soc./Instr)
savenƟar pron. interog.-rel. v. s a v e n
savenƟe pron. interog.-rel. v. s a v e n
savençar pron. interog.-rel. v. s a v e n
savenqe pron. interog.-rel. v. s a v e n
savenqi pron. interog.-rel. v. s a v e n
savenqo pron. interog.-rel. v. s a v e n
saves pron. interog.-rel savo (Acuz.,` m.sg.) [ființe] pe care; la cazurile oblice savesqo/ -i, -e (Gen.), savesqe (Dat.), savesƟe (Locat.), savesƟar (Ablat.), saveça (Soc./Instr.)
savesƟar pron. interog.-rel. v. s a v e s
savesƟe pron. interog.-rel. v. s a v e s
savesqe pron. interog.-rel. v. s a v e s
savesqi pron. interog.-rel. v. s a v e s
savesqo pron. interog.-rel. v. s a v e s
saveça pron. interog.-rel. v. s a v e s
sfincil pes vb. refl. a se sfinți (Perf. sfincisardă(s))
śuk /o, -i adj. uscat
te conj. să te kerav (eu) să fac (ca semn al conjunctivului)
terneder adj. terno (la comp.) mai tânăr
ti pron. pos., adj. pos. v. tirri
tikneder adj. tikno (la comp.) mai mic
tirri pron. pos., adj. pos. v. tirro
tirr /o, -i pron. pos., adj. pos. al tău, a ta
tumare pron. pos., adj. pos. ai voștri, ale voastre
tumar /o, -i pron. pos., adj. pos. al vostru, a voastră
vòj /a, -e s.f. voie
aberś adv. în acest an, anul acesta
amalin ~a s.f. prietenă, amică
amar /o, -i pron. pos. al nostru, a noastră; ~e ai noștri, ale noastre
Amin interj. Amin!
anav ~a s.m. nume
bareder adv. (comp.) mai mare
baxtaleder adv. (comp). mai norocos
bezex ~a .s.m. păcat
bezăxal /o, -e sm. păcătos, cel care a păcătuit
će pron. interog. -rel. ce (cu valoarea pron. interog. -rel. so)
ćèr /o, -ură s.m. cer [var.: ćèr/os, ură ]
ćèr /os,-ură s.m. v. ć è r o s
daral vb. refl. a se teme, a se speria (Perf. darajlă(s))
de vb. tr. del a da (la imper., pers. a II-a, sg.) dă
devlikan /o, -i 1. dumnezeiesc. divin; 2. (p. ext.) religios
děsutn /o, -i adj. zilnic, de fiecare zi; o ~o manro pâinea cea de zi cu zi
dives ~a s.m. zi [var.: aděs ~a]
dobroj (în formule de salut.) tu! Bună dimineața! [se spune unei singure persoane]; ~ tumen! Bună dimineața! [se spune mai multor persoane]; (p. mit.) Bună! Bună ziua!
feder adv. mai bine(comp. adv. laćho)
feril vb. tr. a feri(Perf. ferisardă(s)) ; Feril o Del! Ferească Dumnezeu!
fìlm /o, -ură s.m. film
gugleder adv. (comp. adv. guglo) mai dulce
xaćarel vb. tr. a înțelege(Perf. xaćardăs(s))
ingarel vb. tr. 1. a duce 2. a conduce 3. a purta (Perf. ingirdă(s))
ispìt /a, -e s.f. ispită
izbävil vb. tr. a izbăvi (Perf. izbävisardă(s))
ïmpäräcì /a -e s.f. împărăție
kerel pes vb. refl. a se face (Perf. kerdă(s) pes)
ki pron. pos. v. k i r r i
king /o, -i adj. umed, umezit
kirri pron. pos. v. t i r r i
kirr /o, -i pron. pos. v. t i r r o
komparatìvo s.m. comparativ
khanć pron. neg., adv. nimic
lav ~a s.m. cuvânt, vorbe
laqo pron. pers. pron. pos., adj. pos. voj (pers. a III-a sg., Gen.) al ei; al său
lenqi pron. pers., pron. pos., adj. pos. a lor
lenqo pron. pers., pron. pos., adj. pos. al lor
lesqi pron. pers., pron. pos., adj. pos. a lui; a sa
lesqo pron. pers., pron. pos., adj. pos. al lui; al său
lokheder adv. (comp.) mai ușor
lokh /o, -i adj. 1. ușor. 2. încet
maj adv. mai
murr /o, -i pron. pos., adj. pos. al meu, a mea; murre ai mei, ale mele
nasul adj. adv. rău; (Ablat.) nasulesƟar de rău
nasval /o, -i adj. bolnav
nevi /pen, -mata s.m. noutate; veste
pakăl pes vb. tr. refl.(Perf. pakăjas pes) 1. a se încrede. 2. a crede în . . ; vov pakăl and-o Del el crede în Dumnezeu
paśnavn /i, -ă s.f. adjectiv; i ~ avrikani adjectivul împrumutat; i ~ biparuvdi adjectivul invariabil; i ~ buaxli adjectivul „extins”; i. ~ tang adjectivul „eu formă restrânsă”
pućhutn /o, -i adj. (lingv.) interogativ
phagel (Perf. phaglă(s)) vb. tr. 1. a spinteca, -crăpa. 2. a frănge 3. a sparge 4. a sfărăma.
phandutn /o, -i adj. (lingv.) relativ; i ~ i sarnavni pronumele relativ. i pućhutni-phandutni sarnavni prenumele interogativ-relativ
phar /o, -i adj. greu
phuraneder adv. phuro (comp.) mai vechi
rraj /mos, -mata s.m. domnie; Tumara rrajmata! Domniile Voastre!
rraśaj ~ a. s.m. preot, popă
savă pron. interog.-rel. savi (Acuz., sg.) [ființe] pe care; la cazurile oblice savăq/o, -i, -e (Gen.), savăqe (Dat.), savăƟe (Locat.), savăƟar (Ablat.) savăça (Soc./Instr.)
savă
savăƟar pron. interog.-rel. v. s a v ă
savăƟa pron. interog.-rel. v. s a v ă
savăça pron. interog.-rel. v. s a v ă
savăqi pron. interog.-rel. v. s a v ă
savăqo pron. interog.-rel. v. s a v ă
savăn pron. interog.-rel. savi (Acuz.,pl.) [ființe] pe care; la cazurile oblice: savănq/o, -`zZ, -e;, (Gen.) savănƟe (Dat.), savănƟe, (Locat.), savănƟar (Ablat.), saănçar (Soc./Instr.)
savănƟar pron. interog.-rel. v. s a v ă n
savănƟe pron. interog.-rel. v. s a v ă n
savănçar pron. interog.-rel. v. s a v ă n
savănqo pron. interog.-rel. v. s a v ă n
savănqi pron. interog.-rel. v. s a v ă n
saven pron. interog.-rel save Acuz., m., pl. [ființe] pe care cazurile oblice savenq/o, -i, ‘-e (Gen.) savenqe (Dat.), savenƟe (Locat.), savesƟar(Ablat.), savença (Soc./Instr)
savenƟar pron. interog.-rel. v. s a v e n
savenƟe pron. interog.-rel. v. s a v e n
savençar pron. interog.-rel. v. s a v e n
savenqe pron. interog.-rel. v. s a v e n
savenqi pron. interog.-rel. v. s a v e n
savenqo pron. interog.-rel. v. s a v e n
saves pron. interog.-rel savo (Acuz.,` m.sg.) [ființe] pe care; la cazurile oblice savesqo/ -i, -e (Gen.), savesqe (Dat.), savesƟe (Locat.), savesƟar (Ablat.), saveça (Soc./Instr.)
savesƟar pron. interog.-rel. v. s a v e s
savesƟe pron. interog.-rel. v. s a v e s
savesqe pron. interog.-rel. v. s a v e s
savesqi pron. interog.-rel. v. s a v e s
savesqo pron. interog.-rel. v. s a v e s
saveça pron. interog.-rel. v. s a v e s
sfincil pes vb. refl. a se sfinți (Perf. sfincisardă(s))
śuk /o, -i adj. uscat
te conj. (ca semn al conjunctivului) să te kerav (eu) să fac
terneder adj. terno (la comp.) mai tânăr
ti pron. pos., adj. pos. v. tirri
tikneder adj. tikno (la comp.) mai mic
tirri pron. pos., adj. pos. v. tirro
tirr /o, -i pron. pos., adj. pos. al tău, a ta
tumare pron. pos., adj. pos. ai voștri, ale voastre
tumar /o, -i pron. pos., adj. pos. al vostru, a voastră
vòj /a, -e s.f. voie