tigan

tigan

Mai 172010
 

Precizări în legătură cu modalitățile de redactare a unităților lexicale în secțiunile de vocabular (Leksikòn)

1. La substantive s-a prezentat forma de singular, în calitate de cuvânt-titlu, urmată de terminația pentru plural:
lil, ~a s.m. carte.
Dacă forma de plural presupune modificări și în structura celei de singular, secvența indeclinabilă (care nu coincide neapărat cu rădacina) din cuvântul-titlu a fost separată de cea declinabilă printr-o bară „/”, iar locul tildei (~) a fost preluat, în indicarea pluralului, de cratimă, ,”-„:
ʒamutro/b, –e s.m. ginere.
Bineînțeles, cuvântul-titlu se citește făcând abstracție de bara, „/”, aceasta jucând rol doar în realizarea formei de plural. De ex.:
gilamn/o, –e va fi citit pentru singular gilamno, iar pentru plural gilamne. Când formele de singular și plural au coincis s-a adoptat următoarea soluție:
grast, -~ s.m. cal.
2. În cazul adjectivelor, au fost prezentate formele de masculin și feminin, de asemenea, cu ajutorul barei:
lol/o, -i adj. rosu.
3. La verbe s-a prezentat forma de indicativ, prezent, persoana a III-a, singular — care suplinește forma de infinitiv 4 urmată, în paranteză, de forma de perfect (pers. a III-a, sg.):
ćumidel (Perf. ćumidas) vb. tr. a săruta.
Continue reading »

Mai 172010
 

ablat. ablativ
acc. accentuat
acuz. acuzativ
adj. adjectiv; adjectival
adj. dem. adjectiv demonstrativ
adj. interog. adjectiv interogativ
adj. interog.-rel. adjectiv interogativ-relativ
adj. invar. adjectiv invariabil
adj. nehot. adjectiv nehotărit
adj. pes. adjectiv posesiv
adj. rel. adjectiv relativ
adv. adverb; adverbial
anat. anatomie
art. articulat
art. hot. articol hotărit
art. nehot. articol nehotărit
augm. augmentativ
bot. botanică
cdld. căldărăresc.; în subdialectul căldărarilor
ciur. ciurăresc;  în graiul ciurarilor
conj. conjuncție
constr. constricție
dat. dativ Continue reading »

Mai 172010
 

Litera ä, care corespunde literei ă din limba română, apare în foarte puține cuvinte, iar în pozițiile initiale doar în cuvântul äl (articolul hotărât, nominativ, plural).
Să repetăm literele alfabetului:

I. 34 litere de bază: a ä b c ć ćh d e f g h x I ï j k kh l m n o p ph r rr s ś t th u v z ź ʒ

II. 3 litere postpoziționale: Ɵ, ç , q. (numai minuscule, deoarece nu apar niciodată, în cuvinte, în pozitie inițială).

Literele Ɵ, ç și q sunt denumite „postpoziționale” deoarece apar doar în postpozițiile Ɵe(specifice locativului), Ɵar (caracteristică ablativului), çar sau ça (întâlnită la sociativ [pentru ființe] și la instrumental[pentru lucruri]) -sqo ( -sqi -sqe), nqo (-nqi, -nqe),  -aqo (-aqi, -aqe)sepecifice cazului genitiv, iar pentru desinențele -sqe, -nqe, -aqe cazului dativ.

Ɵ se citește: t laƟe „la ea”
laƟhar „de (catre) ea ” „din ea”
d (numai dupa litera n) lenƟe „la ei”, „la ele”
lenƟar „de (catre) ei, de (catre) ele „,” din ei, din ele”).
ç se citește s laça „cu ea”
ț (numai după litera n): lençar „cu ei, cu ele”).
q se citește c (precum c-ul românesc) laqe „ei, ii, i”  lesqe „lui, ii, i”
g (numai dupa litera n) lenqe „lor, le, li”  manqe „mie, imi, mi”)

III.În scriere apar și vocalele preiotacizate :

ă = ia (ja), ea
ĕ = ia (ja)
ĭ = ii (ij)
ŏ = io (jo)
ŭ = iu (ju)

Continue reading »

Mai 172010
 

Temă de casă :

1. Copiați cuvintele prezentate sub ilustrările literelor alfabetului rom!

2. Căutați  în dicțioanarele pe lecții (la secțiunile Leksikòn) câte cinci dicționare de fiecare literă și copiați-le!

3. Scrieți după dictare cuvintele de mai jos:

amal ćirikli gav jug mas rroj udar
anav ćhej grast jakh muj rrom vast
angrusti ćhon grastni kaxni musi rromni veś
bakri ćhuri gurumni kamiòno naj sap vurdon
bakro dad guruv kangli nakh sir zèbra
baro dej hotèlo kaśt nòro suv zìdo
baśno dori herbùzo kiral ohtxo śingalo zmèo
bibi drom xaning kiri opre śosoj ʒal
birovli dudum xanro kòkalo pani tover ʒamutro
baba efta xer kham patrin trănda ʒano
buzni elefànto xuxur kher petàlo trin ʒeno
buzno enb. icali lil phabaj thagar ʒinʒia
càxra familia icalo lolo phabalin thav ʒukel
cirdel fòro icalo luludĭ ràdio ućhar ʒuvli
ćàsa gad ivend manro ruv ućhalin

Continue reading »

Mai 172010
 
dad
O rrom Ïl [äl] rroma
Kon si kadava? Kon si kadala?
Kadava si jekh rrom Kadala si niśte rroma
O ʒeno Ïl [äl] ʒene
Kazom ʒene si katha? Kazom ʒene si katha
Kathe si jekh ʒeno Kathe si duj ʒene
Kon si o ʒeno? Kon si äl ʒene?
O ʒeno si jekh rrom Äl ʒene si nista rroma
Sar si o nom? Sar si äl rroma?
O rrom si zuralo Äl roma si zurala
Kathe si jekh manuś Kothe si niśte manuśa
Mar 262010
 

1. Adjectivele cu forme „extinse” (Äl paśinavnă „buxle”).

Adjectivele de acest tip reprezintă categoria cea mai răspandită, fiind în acelasi timp, adjective tipic rome, moștenite. Ele au la singular, forme de gen masculin și feminin, iar la plural forma comună pentru cele două genuri. Uneori însă se observă existența formei de feminin, plural.
Exemple de adjective din această categorie: bar/o, -i, -e mare; lol/o, -i, -e roșu; parn/o, -i,-o, -e alb etc.

Observație:
În dicționar se dau doar formele de masculin și feminin, singular: parn/o, -i adj. alb.
Continue reading »

Mar 242010
 

Substantivul

În limba romani substantivul cunoaște următoarele categorii gramaticale gen, număr, caz și determinare (articol).

O ling (Genul) Substantivele în limba romani pot fi de genul masculin (o murśikano ling) și de genul feminin (o guvlikano ling).
O gin (Numărul) Substantivele pot, fi la numărul singular (o jekhipen) sau la numărul plural, (o butipen) .

Clasificarea substantivelor de gen masculin:

Substantivele de gen masculin au în limba romani următoarele terminatii la cazul nominativ, singular:

1.  consoană: dad, dand, gad, sap etc.
2. -pe(n): miśtipe(n).
3. -mos: śukarimos.
4. -semivocală j: muj, śośoj etc.
5. -ari: veśàri, kalendari etc.
6. -ni: pani
7. -o: raklo, manro, maćho etc.
8. -o(s): fòro(s), pòdo(s), kumnàto(s) etc.
9. -i: dĭ, karavdi etc.

Continue reading »

Mar 222010
 
And-o gav

And-o gav

Me sem andar-o gav. And-o gav mirro si but grasta, grastnă, baśne, guruva, gurumnă, xera, xernă, bale, bakre. Paś-o gav si jekh baro veś. Katha si but ruva, ruvnă, śośoja aj sapa. Paś-o veś si jekh pani thej jekh śukar kher. Opral-o pani si niśte kaśtune pòdură. Kothe aven but ćhave thaj rakle te khelen pen khetanes*. And-o gav si śukar.

Continue reading »