Mar 222010
 
And-o gav

And-o gav

Me sem andar-o gav. And-o gav mirro si but grasta, grastnă, baśne, guruva, gurumnă, xera, xernă, bale, bakre. Paś-o gav si jekh baro veś. Katha si but ruva, ruvnă, śośoja aj sapa. Paś-o veś si jekh pani thej jekh śukar kher. Opral-o pani si niśte kaśtune pòdură. Kothe aven but ćhave thaj rakle te khelen pen khetanes*. And-o gav si śukar.

Continue reading »

Mar 212010
 

1. Conjugați la modul indicativ prezent verbul(i) și „a fi” prin completatea formelor verbale corespunzătoare, și traduceți cuvintele din paranteză.

Me ……. (rom) Amen ……. (copii de altă etnie decat cea romă)
Tu ……… (gagiu) Tumen …….. (gagii)
Vov ….. (copil de etnie romă) Von …… (copii de etnie romă)
Voj …….. (femeie de etnie romă (peior.) țigancă, romancă) Von …… (femei de etnie romă; (peior.) țigănci, romance)

2. Articulați următoarele substantive masculine cu articol hotărât, la nominativ, singular și plural: bal, balàuros, balo, bakro, barr, berś, bukhorro, ćaćimos, ćèrbos, ćhavo, dad, děsorro, drab, fòros, gad, gav, gaʒo, gona, grast, guruv,
kan, kumnatos, kurko, lil, lovo, manus, mistipen, muj, nakh, pani, pòdos, raklo, raklorro, rrom, ruv, sap, śośoj, śukarimos, ternipen, vurdon, ʒeno! Continue reading »

Mar 202010
 
amen pron.pers. (pers. I, pl., nom., acuz.) noi; pe noi, ne
and v. anda
anda prep. în; and-o veś în pădure; and-iphabaj în măr.
andar prep. (legată prin cratimă de art. hot., m.,f.,sg.,pl.) din; andar-o gav din (de la) sat; andar-äl phabaj din măr; andar-äl ternimata din tinerețe
avel vb. a veni
aven f, vb. avel (ind., prez., pers. a II=a si a III-a, pl.): (voi) veniți (ei, ele) vin
äl art. hot.,m.,f., pl, (proclitic) äl rroma romii. [var. ïl]
bakr /o, -o s.m. berbec
bal ~a. s.m. fir de păr; (p. ext.) păr
balaur /os, -ură s.m. balaur
bal /o, -e s.m. porc
bar /o, -i adj. mare
barr ~a s.m. piatră
baśn /o, -o s.m. cocoș
berś ~a s.m. an
bokhal /o, -i flămând
buk /o, -o s.m. ficat
buk /orro, -orre s.m. (dim.) ficățel
but adj., adv. mult
buti /pe(n), -mata s.m. plural
cikn /o, -i adj. mic
ćaći /mos,’ mata s.m. 1. adevăr ; 2. dreptate
ćèrb /os, ură s.m. cerb
ćhav /o, -o s.m. băiat, copil (de etnie romă)
dad ~a s.m. tată
dand ~a s.m. dinte
daran /o; -i adj. fricos
děs ~a. s.m. zi
dés /orro, -orre s.m. (dim.) ziulică, zilișoară
dikhl /o, -o s.m. 1. batic 2. batistă 3. fular, ștergar 5. basma. 6. șorț 7. voal
drab ~a, s.m. doctorie; leac
drom ~a s.m. drum
duj num. card. doi, două

Continue reading »

Mar 192010
 

i drakh

i drakh

äl drakha

äl drakha

– Kadaja si jekh drakh; – Kadala si niśte drakha.
– Sar si i drakh? – Sar si äl drakha?
— I drakh si gugli vi bari. – Von si gugle vi bare.
— Si tu drakh? – Si tu drakha?
– Ova. Si man jekh drakh. – Ova. Si man niśte drakha.

i kat

i kat

äl kată

äl kată

— Kathe si jekh kat. – Kothe si niśte kată.
— Sar si i kat? – Sar si äl kată?
– I kat si sastruni. – Äl kată si sastrune.
— Si les jekh nevi kat? – Si les niśte neve kată?
— Na. Si les jekh purani kat, – Na. Si les niśte purane kată.

Continue reading »

Mar 182010
 

1. Substantivul (i navni)

Clasificarea substantivelor de gen feminin

Substantivele de gen feminin pot avea la cazul nominativ numărul singular, următoarele terminații:

1. o consoană: arman, asvin, baxt, balval, bar, bokh, bust, ćam, ćang, ćik, ćhib, dab, diz, drakh, drez, dukh, hïv, xip, jag, jakh, kat, koć, kris, len, likh, loś, mel, men, misal, mol, patrin, piśom, porr, pośom, phak(h), phal, phen, phuv, răt, sung, suv, śing, tharr, thuv, zor, ʒuv etc.
2. semivocală -j: baj, ćhaj, daj, phabaj, rroj etc.
3. vocală -a (în cuvinte provenite din împrumuturi): alfabèta, briśka, dialèkta, dùma, elemènta, familia, filozofia, fina, foàja, grafèma, koàźa, màćka, refòrma, rogoźina, telegràma, tràsta, variànta, zèbra, źirafa ș.a.m.d.
4. vocală -i: bakri, bibi, bori, butï, buzni, ćirikli, ćući, dori,gili, godï, gośni, xoli, icali, kiri, kući, khamni, khajni, khangeri, lìndri, luludï, momeli, piri, pori, phuri, rrovli,rakli, stadï, zumi, ʒuvli etc.
5. sufixul diminutival orri / [uneori -ŏrri] /: katorri, rromnŏrri ș.a.m.d.
6. terminația -i(k): angrusti(k), ćhuri(k), kangli(k) etc.
7. terminația -ni, marca femininului pentru substantive, nume de ființe, derivate de la substantive masculine perechi [categorie abordată anterior, cu prilejul tratarii substantivelor de gen masculin]. Ex.: grastni, xerni, ruvni, rromni s.a.m.d.

Continue reading »

Mar 172010
 

I famìlia

I famìlia

I famìlia


Man si ma jekh bari familia. Amen sam efta ʒene: me, o dad, i daj, o phral, i phen, o papu vi i mami. O dad si xoraxaj. Vov xanovel e kikavă arćićeça. Kàna o cirò si śukar, amen ʒas and-o gav, kaj si but gaʒe. Mekhas o vurdon thaj i càxra paś-o gav. I daj thaj i phen ʒan and-o gav thaj den muj: „Amen xanovas e arćićeça e kïkavă, xanovas e arćićeça e kïkavă”.
Kàna aśunen äl gaʒe, kaj kamen te xanoven e arćićeça e kïkavă, atunć iklŏn avri andar-i avlin aj phenen so kamen. I daj thaj i phen even palpale, kaj si i càxra aj kaj o dad thaj o pàpu keren butĭ. Äl kïkavă, pàla duj-trin ćàsură, si neve vi parne sar rup. I daj thaj i ćhaj telăren pàlpale and-o gav. Von den kïkavă aj äl gaʒe den lenqe love thaj xàmos anre, manro, kaxnăn, papinăn, baś nen. Äl gaʒe vi äl rroma si laćhe amala.

Continue reading »

Mar 162010
 
alfabèt /a, -e s.f. alfabet
amal ~a s.m. prieten
ambrol ~a s.m. pară
amenqe pron. pers. amen (la cazul dativ, pl.) nouă, ne, ni
angrust /i, -ă s.f. inel
anr /o, -e s.m. ou
arćić ~a s.m. cositor
arćićeça ~a s.m. cu cositor
armaja s.f. blestem
arman s.f. blestem
asvin asva s.f. lacrimă

Continue reading »

Mar 152010
 

O masàri

O masàri

O masàri

 

O masàri bikinel but mas.

O mas

 

 

– Kin manqe niśte lon vi mas! – Me ʒav akana and-o fòros thaj kinav vi anav tuqe lon vi mas.

 

 

O dad kindăs jekh kila mas katar-o masàri thaj niśte lon vi avilo khere. „Sas kaj sas . . . ” ‘
Me aśunav k-o ràdio i paramići „Ï buzni thaj äl trin buznorre”. Si nasul kana al xurdorre na aśunen so phenel o dad vaj i daj.

Kon baśel?

 

 

O………………… O…………………

 

O…………………
Kon baśavel?

 

Von baśaven p-e garmònja

Kon gilabel?

 

 

I……………… I………………

Continue reading »

Mar 142010
 

I buzni thaj äl trin buznorre

„Sas kaj sas. .. Sas jekh dàta jekh buzni, kaj sas la trin buznorre.
And-jekh děs voj telărdăs and o veś te anel lenqe ćar. Anglal te telărel andar-o kher, phendăs lenqe te na putren o udar ʒi kana na ave] voj vi gilabel lenqe ka-o udar:

„Trin śingorra ! le, buznorrà ! len
E dajaqe o udar putaren!
Kä i daj anel tumenqe
Lonesqo dròbo and—i zäja … „ Continue reading »

Mar 132010
 
akana adv. v. a k a n a k
akanak adv. acum
amenƟe pron. pers. amen (pers. I, pl.locat., m.,f.) la noi
anda prep. în; ~ tuƟe în tine; ~ manƟe în mine
andro prep. înăuntrul, în interiorul
anel (Perf. andăs) vb. tr. a aduce
angla prep. v.anglal
angla adv. înainte
anglal prep. înaintea; ~ tulle înaintea ta. [var.: angla]
anglal adv. înainte
avel (Perf. avilăs, avilo, avili) vb. a veni
balaj ~a s.f. v. b a l a ni.
balan /i, -ă s.f. albie, covată
baśavel (Perf. basădaś) vb. intranz. 1. a cânta (la un instrument); 2. (despre dinți) a clănțăni

Continue reading »