Mai 172010
 

ablat. ablativ
acc. accentuat
acuz. acuzativ
adj. adjectiv; adjectival
adj. dem. adjectiv demonstrativ
adj. interog. adjectiv interogativ
adj. interog.-rel. adjectiv interogativ-relativ
adj. invar. adjectiv invariabil
adj. nehot. adjectiv nehotărit
adj. pes. adjectiv posesiv
adj. rel. adjectiv relativ
adv. adverb; adverbial
anat. anatomie
art. articulat
art. hot. articol hotărit
art. nehot. articol nehotărit
augm. augmentativ
bot. botanică
cdld. căldărăresc.; în subdialectul căldărarilor
ciur. ciurăresc;  în graiul ciurarilor
conj. conjuncție
constr. constricție
dat. dativ Continue reading »

Mar 182010
 

1. Substantivul (i navni)

Clasificarea substantivelor de gen feminin

Substantivele de gen feminin pot avea la cazul nominativ numărul singular, următoarele terminații:

1. o consoană: arman, asvin, baxt, balval, bar, bokh, bust, ćam, ćang, ćik, ćhib, dab, diz, drakh, drez, dukh, hïv, xip, jag, jakh, kat, koć, kris, len, likh, loś, mel, men, misal, mol, patrin, piśom, porr, pośom, phak(h), phal, phen, phuv, răt, sung, suv, śing, tharr, thuv, zor, ʒuv etc.
2. semivocală -j: baj, ćhaj, daj, phabaj, rroj etc.
3. vocală -a (în cuvinte provenite din împrumuturi): alfabèta, briśka, dialèkta, dùma, elemènta, familia, filozofia, fina, foàja, grafèma, koàźa, màćka, refòrma, rogoźina, telegràma, tràsta, variànta, zèbra, źirafa ș.a.m.d.
4. vocală -i: bakri, bibi, bori, butï, buzni, ćirikli, ćući, dori,gili, godï, gośni, xoli, icali, kiri, kući, khamni, khajni, khangeri, lìndri, luludï, momeli, piri, pori, phuri, rrovli,rakli, stadï, zumi, ʒuvli etc.
5. sufixul diminutival orri / [uneori -ŏrri] /: katorri, rromnŏrri ș.a.m.d.
6. terminația -i(k): angrusti(k), ćhuri(k), kangli(k) etc.
7. terminația -ni, marca femininului pentru substantive, nume de ființe, derivate de la substantive masculine perechi [categorie abordată anterior, cu prilejul tratarii substantivelor de gen masculin]. Ex.: grastni, xerni, ruvni, rromni s.a.m.d.

Continue reading »

Mar 172010
 

I famìlia

I famìlia

I famìlia


Man si ma jekh bari familia. Amen sam efta ʒene: me, o dad, i daj, o phral, i phen, o papu vi i mami. O dad si xoraxaj. Vov xanovel e kikavă arćićeça. Kàna o cirò si śukar, amen ʒas and-o gav, kaj si but gaʒe. Mekhas o vurdon thaj i càxra paś-o gav. I daj thaj i phen ʒan and-o gav thaj den muj: „Amen xanovas e arćićeça e kïkavă, xanovas e arćićeça e kïkavă”.
Kàna aśunen äl gaʒe, kaj kamen te xanoven e arćićeça e kïkavă, atunć iklŏn avri andar-i avlin aj phenen so kamen. I daj thaj i phen even palpale, kaj si i càxra aj kaj o dad thaj o pàpu keren butĭ. Äl kïkavă, pàla duj-trin ćàsură, si neve vi parne sar rup. I daj thaj i ćhaj telăren pàlpale and-o gav. Von den kïkavă aj äl gaʒe den lenqe love thaj xàmos anre, manro, kaxnăn, papinăn, baś nen. Äl gaʒe vi äl rroma si laćhe amala.

Continue reading »

Mar 112010
 

O manuś thai lesque mas

Jekh rromnŏrri thaj jekh raklŏrri den dùma:
– O manuś si jekh opruno ʒivutro, kaj del godĭ, butĭkerel thaj vakărel.
Sar vi tu ʒanes, äl aver ʒivutre na ʒanen te keren butĭ, te godĭsaren, te den vòrba.
– E manuśes si les godĭ thaj, anda kodo, o manuś ʒanel te manărel, te godĭsarel, te ginel, te vakărel.
– Tu ʒanes te phenes manqe so si p-e manuśesqo śero?
– Si les p-o śero bal, kaj śaj te avel lùngo vaj xarno. Le rromnăn, misalăqe, si śukar ćhungră. And-äl ćhungră si len purane love.
– So kerel o manuś pe kanençar?
– Pe kanençar o manuś aśunel.
– Sar si o nakh e manuśesqo?
– O nakh śaj te avel lùngo, xarno vaj kïrno.
– Saj te phenes manqe so keren äl manuśa pe nakheça?
– Leça von sungan. Continue reading »

Mar 102010
 
amença(r) pron. pers. amen (pers. I, pl., soc.) cu noi
anda prep. pentru ~ kodo deoarece, pentru că
avel vb. a veni; vov śaj te avel el poate să fie. el poate fi
barval /o, -i adj. bogat
beng ~a s.m. drac, diavol
beśel vb. (beslăs) 1. a sta. 2. a locui
bistarel vb. (Perf. bistardăs) a uita
buk /o, -e s.m. ficat: parne boke plămâni; kalo – ficat
burìko -ură s.m. buric
butikerel (Perf. butikerdăs) vb. a lucra(v, var. kerel butĭ]
cipil (Perf. cipisardem} vb. a țipa
ćajl /o, -i adj. sătul
ćambel (Perf. camblăs) vb. tr. 1. amesteca 2. a roade 3. a ronțăi
ćerbosq /o. i adj. de cerb, aparținând cerbului
ćikati ~a s.m. frunte
ćiriklăq /o, i- adj. de pasăre, care aparține păsării
ćumidel (Perf. ćumìdem) vb. a săruta, a pupa
ćhavesq /o, -i de copil, care aparține copilului (de rom)
ćhor ~a. s.m. barbă
ćhùngr /i, -ă s.f. coadă, păr împletit
de conj. dar
del (Perf. dăs) vb. a da; ~ dùma a vorbi; -» vòrba a vorbi ~ godì a gândi
ginel (Perf. gindăs) vb. a număra
gïndil (Perf. gindisardăs) vb. intr. v. g o d ï s a r e l
godisarel (Perf. godisardă(s)) vb. intr. a gândi
xarn /o, -i adj. adv. scurt
xaśtil (Perf. xaśtisardăs) vb. a căsca
xutel (Perf. xuxlăs) vb. a sări
importànto adj. invar. important
kadă adv. așa
kas pron. pers. kon (la acuz.) pe cine
kasqe pron. pers. kon (la dat.) cui
kas /qo, qi, -qe pron. pers. kon (la Gen., m.f.[sg.] și m.f.[pl.]): al(a,ai, ale) cui
kasƟar pron. pers. kon (la Ablat.) de la cine, din cine, de către cine
kasƟe pron. pers. kon (la Locat.): la cine
kaça pron. pers. kon (la Soc.): cu cine
kidel (Perf. kidăs) vb. tr. a strânge, a aduna
kiravel (kiradă(s)) vb. tr. 1. a fierbe 2. a pregăti mâncarea
kïrno adj. invar cârn
kolin ~a s.m. piept
korr ~a s.f. gât
kuj ~a s.f.v. k u n i
kun /i, -ă s.f. cot
khelel (Perf. kherdă(s)) vb. intr. a juca
kher ~a s.m. casă casă
kheres /qo qi adj. de casă, care aparține casei
khur ~ a s.f. călcăi
laça pron. pers. voj (pers. a III—a, sg., f., Soc.): cu ea
lel (Perf. lăs) vb. tr. a lua; le săma! i seamă!
lença(r) pron. pers. von (pers. a III-a, pl., Soc.): cu ei, cu ele
lesqe pron. pers. vov (pers. a III—a, sg., m., Dat.): lui, îi, i
leça pron. pers. vov (pers. a 111-21, sg., m.,Soc.): cu el
manărel (Perf. manărdăs(s)) vb. tr. a reflecta, a digera
mança(r) pron. pers. me (pers. I, sg., m.,f.,Soc.): cu mine
manuśes /qo, -qi adj. de bărbat, bărbă tesc, care aparține bărbatului
manuśorr /o, -e s.m. (anat.} omușor (luetă)
marel (Perf. mardă(s)) vb.tr., refl. 1. a bate. 2. (refl.) ~ pes a se bate
maśkar ~a s.m. prep. I. s.m. (anat.) 1. mijloc. 2. centru. H, prep. printre, între; ~ lenƟe între ei (ele)
mothol (Perf. mothodă(s)) vb. tr. 1. a spune. 2. a relata, a povesti ;(Imper.) mothol! spune!
moça s.m. muj (var. pentru mujéça) cu gura
naśel (Perf. naślă(s)) vb. intr. a fugi
nev /o, -i adj. nou
oprun /o, -i adv. v. o p r a l u n o
opralun /o, -i superior
pakel (Perf. palajă(s)) vb. tr. a crede
pàlm /a -e s.f. palmă
puran /o -i adj. vechi; purane love bani vechi
phik /o -e s.m. umăr
phev ~a s.f. sprânceană
phùrdel (Perf. phùrdă(s)) vb. tr., intr. 1. a sufla 2. (despre curent de aer) a trage 3. a respira
rrićhines /qo. -qi adj. de ursar, ursăresc, care aparține ursarului, care ține de ursar
rromnă /qo, -qi adj. care aparține unei femei rome (țigănci); de romni (de țigancă)
săm /a -e s.f. seamă: te les! ~ să iei seamă!
somnakun /o, i de aur, auriu
sos /qo, -qi, -qe pron. interog -relat. so (la Gen., m. f. [sg.] și m.f. [pl.]) al (a, ai, ale) cui? (pentru lucruri)
soƟar pron. interog. -relat. so „ce” (la Ablat.) de la (din, de (către)) ce?
sosƟe pron. interog. -relat. so „ce”( la Locat.) la ce; anda ~ pentru ce ?
soça pron. interog.-relat. so „ce” (la Instr.): cu ce
sosqe pron. interog.-relat. so „ce” (la Dat.): (pentru lucruri) cui?; la ce?
sos /qo, qi, -qe pron. interog.-relat. se „ce” (la Gen., m.f.,sg., pl.) al (a, ai, ale) cui?
sungal (Perf. sungajas) vb. tr. o mirosi
śaj constr. vb. invar. (care exprimă posibilitatea): poate
śeral adv. mai cu seamă, în special, îndeosebi
taloj ~a. s.m. cerul gurii, vălul palatin
tàlp /a, -e s.f. talpă
trobal constr. vb. invar. trebuie (este necesar, este nevoie) [să . . .]
tumença(r) pron. pers. tumen „voi” (la Soc.) cu voi
tuça pron pers. tu „tu” (la Soc.) ;: (la Soc.) cu voi, cu tine
thagarares /qo, -qi adj. de împărat, împărătesc, care ține de împărat, care aparține împăratului
ùnʒi /a -e s.f. unghie [var.: vùnʒia]
vuć /o, -i adj. v. u ć o
vakărel (Perf. vakărdăs) vb. tr. 1. a vorbi 2. a spune 3. a pronunța (un sunet, un cuvânt)
vùnʒi /a -e, s.f. v. ù n ʒ i a
vuśt ~a s.m. buză
źàmb /a, -e s.f. broască
źutil (Perf. źutisardăs) vb. tr. a ajuta [var.: aźutil]
ʒinʒi /a, -e s.f. gingie
ʒivel (Perf. ʒivisardăs) vb. tr. intr. a trăi, e viețui
ʒivutr /o, -e s.m. animal, vietate
/qo, -qi adj.
Mar 022010
 
– Aśun manƟe! Putar o udar, te inklŏl avri vi tŏ phralorrol ! phenel manqe o dad.
– Av orde, ćhavorre/a. Beś tele, paśa o manƟe! Katha si tato vii na phùrdel i balval. Akana, inklŏla vi o kham.
– Laćhi de texarin, dade !a — phenel o ćhavorro. śil si man. De texarin si śil.
– Laćhi de texarin, śukarorre!a.
Sastovesto? Motho manqa sar tu sutăn, so tu dikhlăn suno?
– Me dikhlem suno kä de texarin ta avela amen but xaben, piben aj barvalipen. So xas amen?
– Si amen anre, manro, kiral, khil, thud, avdĭn.
– Dikhes, dade!a, sar and-o suno mirro! Atùnć de man niśte guglo thud aj manro khileça!
– Dikh kothe, p-i sinia, kaj si o xaben! De muj ta aven i daj thaj tirre phrala!
– Daj!a, ćhava!len thaj ćhaja!len, aven kathe te xas!
– So phanes tu, phralorr!a? Tu kames te xas? Aźukěl jekh cïra e averen. Me ʒanav kä si tumen bari bokh: xa tuqe! phendăs i daj. Avav, avav akana.

Continue reading »

Mar 012010
 

Ge-lem, ge lem lun -go -ne dro- men- çar ma-la-di-lem bax-ta-le rro-
Mi m Fa#M SiῚ

men- çar A_____ rro- ma
Mi  m Mi  m Mi m La m Fa#m

Len A ćha- va len
Si Ὶ La m Si Ὶ Mi m

Aranjament muzical și versuri:
Jarko Jovanović
(kotar—i revista, -„Etudes Tsiganes, Paris, Nr. 1—2, iunie, 1976, p. 17)

Gelem, gelem

1.
Gelem
, gelem lungone dromençar,
Maladilem baxtale rromençar.
A rromà!len, kotar tumen aven
E caxrençar, bokhale ćhavorençar?

2.
Sasa vi man bari familia,
Mudardăs lu i kali legia.
Saren ćhindăs vi rromen vi rromněn,
Maśkar lenƟe vi cikne ćhavorren.

3.
Putar devl!a te kale udara
Te śaj dikhav murri familia.
Palem ka ʒav lungone dromençar,
Ta ka phirav baxtale rromençar.

4.
Opre rroma
, isi vaxt akana,
Ajde mançar sa lumăqe rroma!
O kalo muj ta e kale jahka
Kamava len sar e kala drakha.

Gelem, gelem Transpunerea muzicală:

Valfrid Åkerlund

Aale Lindgren

( Finlanda )

Ge-lem, ge- lem lun-go ne dro men çar
A Rromá ! len ko-tar tu men a ven
ma la-di lem bax ta rro men çar
e caxren çar, bo-kha le
ćha- ven çar Ai ____ ____ ____ rro-
len ! Ai ____ ____ ____ ćha-
len ! len !

Continue reading »

Feb 272010
 

O manuś thaj äl duj ćhaja

Sas jekh manuś devlikano but;  sas les duj ćhaja. Äl děsa nakhlenas jekh pala avresƟe thaj o manuƟ kerdăs abăv pesqe ćhajanqe. E maj bară dăs la pala jekhe manuśesƟe kaj kerelas piră phuvăqe, thaj e cïknă pala avresƟe, kaj barălelas luludă. Pala but děsa, o manuś gelo vi vov ka pesqe ćhaja.
Nakhlo ka-i bari ćhaj i pućhlăs la sastimnasƟar thaj so maj kerel voj, sar si voj. I ćhaj phendăs lesqe kä si sa śukar vi laćhes, nùmaj kä si xoläriko kä naj pră but kham, savo te sukŏn lenqe o piră. Voj mothodă pe dadesqe to rugil pes vi vov ka-o Del te avel but thaj zuralo tatipen.
O manuś telărdăs te ʒal k-e aver ćhaj. Kana vov sas e averăƟe, pućhlăs la sar e anglune ćhaja. Voj phendăs lesqe kä si sa laćhes, nùmaj kä naj len
brïśind, kä lenque trebal brïśind to barŏm lenqe äl luludă. I ăhaj phendăs pe dadesqe te rugil pes e bare milaça ka-o Do] te del brïśind. O ćoro manuś so te maj kerel akana? Anda sosƟe te maj rugil pes e DevlorresƟe?
Butvar si äll manuśa kadă, von na ʒanen… so kamen na ʒanon so te keren! Thaj so te del o Devlorro kana o manuś na ʒanel so te rugil?

Pućhimata

1. Kazom ćheja sas e manuśes
2. So kerdăs o manuś o ćhejanqe pala so äl berś nakhle?
3. So korelas butĭ o manuś o bară ćhejaqe?
4. Vi o manuś o cïknă ćhajaqe?
5. So kerdăs  o phuro manuś pala but děsa?
6. So phendăs i bari ćhaj?
7. SosƟar sas voj xolăriko?
8. So rugisardăs voj e dades?
9. So phendăs i cïkni ćhaj?
10. So n-as [naj sas] len?
11. Sar rugisardăs pes voj ?
12. So keren äl manuśa butvar?`

Gramatikane bută

1. Declinați pronumele personale me, tu, vov, voj, amen, tumen, von, la cazul acuzativ.

2. Declinați pronumele reflexive pes și pen!

3. Conjugați verbul reflexiv rugil pes „a se ruga”!

4. Traduceți și declinați următoarele sintagme la cele opt cazuri învățate :

„cu patru bărbați”, „șarpe cu șapte capete”, „la patru fete”, „din cinci case”, „cu două”, „cu doi”, „cu unu”, „cu una”, „pe cinci”, „celui de al 54-lea”, „din trei”, „din trei cărți”, „de la șase oi”, „de către opt”, „din nouă paduri”!

5. Declinați la singular și plural substantivele următoare:

barvalimos; ćaćimos, laćhimos, pućhimos, sastimos, parnimosjćukarimos, ternimosl

6. Traduceți următoarele propoziții:

1. Eu am șapte copii, iar tu nu ai prea mulți.
2. Voi aveți numai trei.
3. Tu aveai niște cărți frumoase și nu aveai cu cine să citești povești.
4. El nu avea cinci mere.
5. Avea și el numai două mere și o pară.
6. Fata avea patru frunze: una era verde, iar trei erau galbene.
7. Noi aveam zece saci: doi erau goi, șapte erau plini și unul a rămas acolo.
8. N-aveți niște saci să ne dați și nouă?
9. Voi aveați case și sate bune, acum văd că nu mai aveți nimic.
10. Ce ați făcut cu ele?

7. Rețineți expresiile uzualele:

1. – Saj aśunes man? Poate mă auzi?
-Ova, ova; aśunav tut! Da, da, te aud!
2. Sar bućhos? Cum te cheamă?
3. Naj dudalo? Nu este clar?
4. Dudalo si? Este clar?
5. Le săma pe tuƟe! Ia seama! Ai grijă de tine!
6. Sode love si tut? Câți bani ai?
7. Sode love ròdes? Câți bani câștigi?
8. Sode ćhavorre si tut? Câți copii ai?
9. Sode ʒene sen? Câți inși sunteți?
8. Traduceți și învățați textul cântecului de mai jos!

DILORRE!A, ILLORRE!A
Dilorrela, illore!a, Devl!a, na mar ma[n] kadă:
So mangćs tu, dilorre!a? Kòrkoro pa äl dromorra.
Me dav tu[t] te xas, te pes, Semas i me-[je]kh dàta rrom,
Ilorre!a, so manges? Semase i me-[je]kh dàta rrom.
Devl!a, na mar ma[n] kadă, Sas ma[n] grast, sas ma[n] vurdon,
Devl!a, na mar ma[n] kadă! Sas ma[n] grast, sas ma[n] vurdon.
Kòrkoro p-äl dromorra, T-akana me na sem rrom,
Kòrkoro p-äl dromorra, Ma naj grast, ma naj vurdon.

[Cântec cules de romologul vienez Mozes Heinschink, de la Puiu, rom din județul Timiș]


Feb 272010
 
akanutn /o, -i adj. prezent; o ~ o vaxt timpul prezent.
anda prep. 1. în. 2. la 3. pentru;~ śosƟe de ce?; pentru, ce?
anglun /o, -i num. ord. primul, întâiul.
barărelas vb. barărel „a crește” (la imperfect, pers. a III-a, sg.): creștea
barvali /mos, -mata s.m. bogătie
biś num. card. douăzeci
biś thaj jekh num. card. douăzeci și unu
biś thaj duj num. card. douăzeci și doi
biś thaj trin num. card. douăzeci și trei
biś thaj śtar num. card. douăzeci și patru
biś thuj panʒ num. card. douăzeci și cinci
biś thuj śov num. card. douăzeci și șase
biś thaj efta num. card. douăzeci și șapte
biś thaj ohto num. card. douăzeci și opt
biś thaj enă num. card. douăzeci și nouă
brïśind ~a s.m. ploaie
bućhuvel (Perf. bućhlă(s)) vb. tr.,refl. 1. vb.tr. a numi, a denumi. 2. vb. refl. a as numi, a se chema; sar bućhos? cum te cheamă?
butvar adv. adesea, de multe ori, adeseori
ćor /o, -i adj. 1. sărac, sărman. 2. mizerabil.
deś num. card. zece
deśujekh num. card. unsprezece
deśuduj num. card. doisprezece; douăsprezece
deśutrin num. card. treisprezece
deśuśtar num. card. patrusprezece
deśupanʒ num. card. cincisprezece
deśuśov num. card. șaisprezece
deśuefta num. card. șaptesprezece
deśuohto num. card. optsprezece
deśuenă num. card. nouăsprezece
devlikan /o, -i  adj. 1. dumnezeiesc 2. religios
diatèz /a, -e s.f. diateză
dilorr /o, -i adj. (dim.) nebunatic; (voc.) dilorre!a nebunaticule! illorre!a, dillorre!a inimioară, nebunatică!
dromorr /o, -a s.m.(dim.) drumuleț
dudal /o, -i 1. luminos. 2. (fig.) clar, limpede
dujen num. card. duj (la Acuz. [ființe]): pe doi, pe două; la cazurile oblice dujenq/o, -i,  -e (Gen.) dujenq (Dat.), dujenƟe (Locat.), dujenƟar (Ablat.),  dujençar (Instr./Soc.).
dujvar num. adv. de două ori
eftavardeś num. card. șaptezeci
eftavardeś thaj jekh num. card. șaptezeci și unu, șaptezeci și una
eftavardeś thaj duj num. card. șaptezeci și doi (două)
eftavardeś thaj trin num. card. șaptezeci și trei
eftavardeś thaj śtar num. card. șaptezeci și patru
eftavardeś thaj panʒ num. card. șaptezeci și cinci
eftavardeś thuj śov num. card. șaptezeci și șașe
eftavardeś thaj efta num. card. șaptezeci și șapte
eftavardeś thaj ohto num. card. șaptezeci și opt
eftavardeś thaj enă num. card. șaptezeci și nouă
enăvardeś num. card. nouăzeci
enăvardeś thaj jekh num. card. nouăzeci și unu (una)
enăvardeś thaj duj num. card. nouăzeci și doi (două)
enăvardeś thaj trin num. card. nouăzeci și trei
enăvardeś thaj śtar num. card. nouăzeci și patru
enăvardeś thaj panʒ num. card. nouăzeci și cinci
enăvardeś thaj śov num. card. nouăzeci și șase
enăvardeś thaj efta num. card. nouăzeci și șapte
enăvardeś thaj ohto num. card. nouăzeci și opt
enăvardeś thaj enă num. card. nouăzeci și nouă
ginavn /i, -ă s.f. numeral; i kardinàlo ~ numeral cardinal; i ordinàlo ~i numeral ordinal
xolăriko adj. invar. mânios, supărat, necăjit
ilorr /o, -e s.m. (dim.) inimioară; (Voc.) illorre!a inimioară!
imperfèkt /o, -ură s.m. (lingv.) imperfect
indikatìv /o, ·ură s.m. (lingv.) indicativ
jekh num. card. unu, una; jeklz pala avresƟe unul după altul
jekhes num. card. jekh „unu” (la cazul Acuz. [ființe]): pe unu; la cazurile oblice : jekhesq/o, -i, -e (Gen.) jekhesqe (Dat.), jekhesƟe (Locat.), jekhesƟar (Ablat.) .jekheça(Soc./lnstr)
jekhto num. card. jekh „una„-(la cazul Acuzativ) [ființe]): pe una; la cazurile oblice: jekhăq/o, -i, -e (Gen.), jekhăqe (Dat.), jekhăƟe (Locat.), jekhăƟar (Ablat.). jekhaça (Soc./Instr.)
jekhto num. card. primul , prima
jekhvar num. adv. o dată
ka-o prep. kaj la; ka-o kher la casă
kardinàlo adj. invar. cardinal; i ~ ginavni numeral cardinal
kolaver pron. dem. celălalt, cealaltă, ceilalți, celelalte; kolavrăƟe la cealaltă
kòrkor /o, -i adj. singur
kothar adv. de acolo
laćhi /mos, -mata s.m. bunătate
lan pron. pers. voj pe ea, o (la Acuz., sg.)
les pron. pers. Vov pe el, îl, -l- (la Acuz., sg.)
lovorr /o, -e s.m. (dim.) bănuț
ma adv. nu [sin.: na]
märitime adj. invar. măritată, măritate
mìl /a, -e s.f. milă
na-s v. n a j  s a s
naj adv. 1. (folosit la obținerea formei negative a verbului (i)si „a fi”‘) nu este. 2. (folosit în construcții negative ale posesiunii): nu are; ~ amen nu avem
naj sas (construcție verbală care indică absența sau este folosita în construcții negative ale posesiunii) 1. nu era. 2. nu avea; naj sas man (eu) nu aveam
nakhlutn /o, -i adj. (lingv.) trecut; o ~ o vaxt timpul trecut
ohtovardeś num. card. optzeci
ohtovardeś thaj jekh num. card. optzeci și unu (una)
ohtovardeś thaj duj num. card. optzeci și doi (două)
ohtovardeś thaj trin num. card. optzeci și trei
ohtovardeś thaj śtar num. card. optzeci și patru
ohtovardeś thaj panʒ num. card. optzeci și cinci
ohtovardeś thaj śov num. card. optzeci și șase
ohtovardeś thaj efta num. card. optzeci și șapte
ohtovardeś thaj ohto num. card. optzeci și opt
ohtovardeś thaj enă num. card. optzeci și nouă
ordinàlo adj. (lingv.) ordinal; i ordinàlo ginavni numeralul ordinal
panʒvarbiś num. card. v. ś e l
panʒvardeś num. card. cincizeci
panʒvardeś thaj jekh num. card. cincizeci și unu (una)
panʒvardeś thaj duj num. card. cincizeci și doi (două)
panʒvardeś thaj trin num. card. cincizeci și trei
panʒvardeś thaj śtar num. card. cincizeci și patru
panʒvardeś  thaj panʒ num. card. cincizeci și cinci
panʒvardeś thaj śov num. card. cincizeci și șase
panʒvardeś thaj efta num. card. cincizeci și șapte
panʒvardeś thaj ohto num. card. cincizeci și opt
panʒvardeś thaj enă num. card. cincizeci și nouă
parnimos s.m. albeață
pen pron. refl. (pers. a III-a, pl. Acuz.) [echivalat în limba română cu ajutorul pronumelui personal] pe ei, ii, -i-, respectiv, pe ele, le; forme oblice: penq/o, -i, -e (Gen.), penqe (Dat.), penƟe (Locat.) , penƟar (Ablat. pençar (Soc./Instr.)
penqe pron. refl. v. p e n.
penqi pron. refl. v. p e n.
penƟar pron. refl. v. p e n.
penƟe pron. refl. v. p e n.
pençar pron. refl. v. p e n.
pes pron. refl. (pers. a III·a, sg., Acuz.) pe sine, se, s-; la cazurile oblice: pesq/o., -i, -e (Gen.), pesqe (Dat.), pesƟe (Locat.), pesƟar (Ablat.), peça (Soc. Instr.).
pesƟar pron. refl. v. p e s.
pesƟe pron. refl. v. p e s.
pesqe pron. refl. v. p e s.
pesqi pron. refl. v. p e s.
pesqo pron. refl. v. p e s.
peça pron. refl. v. p e s.
po adv., prep. 1. adv. (formează numerale distributive) căte. 2. prep. pe
pră adv. prea
problèm /a, -e s.f. problemă
pućhel vb. tr. a întreba (Perf. .pućlă(s))
pućhi /mos, -mata s.m. v. p u ć h i pe n
pućhi /pen, -mata s.m. întrebare; chestionare. [v. și pućhi/mos, -mata]
phiravel vb. ref. a se plimba (Perf. phiradă(s)); vov phiravel pes el se plimbă
rugil pes vb. a se ruga(Perf. rugisardă(s); voj rugil pes akana ea se roagă acum
sarnavn /i, -ă s.f. pronume; i nisavuti ~i pronume nehotărât; phandutni ~i pronume relativ; i pućhutni ~ i pronume interogativ; i sikavni ~i pronume demonstrativ; i therimasqi ~i pronume posesiv; i ʒenutni ~i pronume personal
sastimos s.m. v. s a s t i p e n
sastipen s.m. sănătate
sav /o, -i pron.  interog. relat.  adj. interog.-relat. care
semas vb. (i)si „a fi” (la imperfect, pers. I, sg.) (eu) eram
śel ~ a s.f. num. card. 1. s.f. sută sumă de bani egală cu o sută; bancnotă de o sută lei. 2. num. card. sută
śovardeś num. card. șaizeci
śovardeś thaj jekh num. card. șaizeci și unu (una)
śovardeś thaj duj num. card. șaizeci și doi (două)
śovardeś thaj trin num. card. șaizeci și trei
śovardeś thaj śtar num. card. șaizeci și patru
śovardeś thaj panʒ num. card. șaizeci și cinci
śovardeś thaj śov num. card. șaizeci și șase
śovardeś thaj efta num. card. șaizeci și șapte
śovardeś thaj ohto num. card. șaizeci și opt
śovardeś thaj enă num. card. șaizeci și nouă
śtarto num. ord. al patrulea, a patra
śtarvardeś num. card. patruzeci
śtarvardeś thaj jekh num. card. patruzeci și unu (una)
śtarvardeś thaj duj num. card. patruzeci și doi (două)
śtarvardeś thaj trin num. card. patruzeci și trei
śtarvardeś thaj śtar num. card. patruzeci și patru
śtarvardeś thaj panʒ num. card. patruzeci și cinci
śtarvardeś thaj śov num. card. patruzeci și șase
śtarvardeś thaj efta. num. card. patruzeci și șapte
śtarvardeś thej ohto num. card. patruzeci și opt
śtarvardeś thaj enă num. card. patruzeci și nouă
śukòvel vb. tr., refl. a (se) usca (Perf. śukilă(s))
tati/pen, -mata s.m. căldură
tràjo s.m. trai
trinvardeś num. card. treizeci
trinvardeś thuj jekh num. card. treizeci și unu (una)
trinvardeś thaj duj num. card. treizeci și doi (două)
trinvardeś thaj trin num. card. treizeci și trei
trinvardeś thaj śtar num. card. treizeci și patru
trinvardeś thaj panʒ num. card. treizeci și cinci
trinvardeś thaj śov num. card. treizeci și șase
trinvardeś thaj efta num. card. treizeci și șapte
trinvardeś thaj ohto num. card. treizeci și opt
trinvardeś thaj enă num. card. treizeci și nouă
tut pron. pers. tu „tu” (pers. a II-a, sg., Acuz.) pe tine, -te-
vaxt ~a s.m. timp, vreme; (lingv.) o akanutno ~timpul prezent; o avutno ~ timpul viitor o nakhluno ~ timpul trecut
ʒenutn /o, -i adj. personal; (lingv.) i ʒenutni sarnavni pronumele personal
akanutn /o, -i adj. prezent; o ~ o vaxt timpul prezent.
anda prep. 1. în. 2. la 3. pentru;~ śosƟe de ce?; pentru, ce?
anglun /o, -i num. ord. primul, întâiul.
barărelas vb. barărel „a crește” (la imperfect, pers. a III-a, sg.): creștea
barvali /mos, -mata s.m. bogătie
biś num. card. douăzeci
biś thaj jekh num. card. douăzeci și unu
biś thaj duj num. card. douăzeci și doi
biś thaj trin num. card. douăzeci și trei
biś thaj śtar num. card. douăzeci și patru
biś thuj panʒ num. card. douăzeci și cinci
biś thuj śov num. card. douăzeci și șase
biś thaj efta num. card. douăzeci și șapte
biś thaj ohto num. card. douăzeci și opt
biś thaj enă num. card. douăzeci și nouă
brïśind ~a s.m. ploaie
bućhuvel (Perf. bućhlă(s)) vb. tr.,refl. 1. vb.tr. a numi, a denumi. 2. vb. refl. a as numi, a se chema; sar bućhos? cum te cheamă?
butvar adv. adesea, de multe ori, adeseori
ćor /o, -i adj. 1. sărac, sărman. 2. mizerabil.
deś num. card. zece
deśujekh num. card. unsprezece
deśuduj num. card. doisprezece; douăsprezece
deśutrin num. card. treisprezece
deśuśtar num. card. patrusprezece
deśupanʒ num. card. cincisprezece
deśuśov num. card. șaisprezece
deśuefta num. card. șaptesprezece
deśuohto num. card. optsprezece
deśuenă num. card. nouăsprezece
devlikan /o, -iadj. 1. dumnezeiesc 2. religios
diatèz /a, -e s.f. diateză
dilorr /o, -i adj. (dim.) nebunatic; (voc.) dilorre!a nebunaticule! illorre!a, dillorre!a inimioară, nebunatică!
dromorr /o, -a s.m.(dim.) drumuleț
dudal /o, -i 1. luminos. 2. (fig.) clar, limpede
dujen num. card. duj (la Acuz. [ființe]): pe doi, pe două; la cazurile oblice dujenq/o, -i,  -e (Gen.) dujenq (Dat.), dujenƟe (Locat.), dujenƟar (Ablat.),  dujençar (Instr./Soc.).
dujvar num. adv. de două ori
eftavardeś num. card. șaptezeci
eftavardeś thaj jekh num. card. șaptezeciși unu, șaptezeci și una
eftavardeś thaj duj num. card. șaptezeci și doi (două)
eftavardeś thaj trin num. card. șaptezeci și trei
eftavardeś thaj śtar num. card. șaptezeci și patru
eftavardeś thaj panʒ num. card. șaptezeci și cinci
eftavardeś thuj śov num. card. șaptezeci și șașe
eftavardeś thaj efta num. card. șaptezeci și șapte
eftavardeś thaj ohto num. card. șaptezeci și opt
eftavardeś thaj enă num. card. șaptezeci și nouă
enăvardeś num. card. nouăzeci
enăvardeś thaj jekh num. card. nouăzeci și unu (una)
enăvardeś thaj duj num. card. nouăzeci și doi (două)
enăvardeś thaj trin num. card. nouăzeci și trei
enăvardeś thaj śtar num. card. nouăzeci și patru
enăvardeś thaj panʒ num. card. nouăzeci și cinci
enăvardeś thaj śov num. card. nouăzeci și șase
enăvardeś thaj efta num. card. nouăzeci și șapte
enăvardeś thaj ohto num. card. nouăzeci și opt
enăvardeś thaj enă num. card. nouăzeci și nouă
ginavn /i, -ă s.f. numeral; i kardinàlo ~ numeral cardinal; i ordinàlo ~i numeral ordinal
xolăriko adj. invar. mânios, supărat, necăjit
ilorr /o, -e s.m. (dim.) inimioară; (Voc.) illorre!a inimioară!
imperfèkt /o, -ură s.m. (lingv.) imperfect
indikatìv /o, ·ură s.m. (lingv.) indicativ
jekh num. card. unu, una; jeklz pala avresƟe unul după altul
jekhes num. card. jekh „unu” (la cazul Acuz. [ființe]): pe unu; la cazurile oblice : jekhesq/o, -i, -e (Gen.) jekhesqe (Dat.), jekhesƟe (Locat.), jekhesƟar (Ablat.) .jekheça(Soc./lnstr)
jekhto num. card. jekh „una”-(la cazul Acuzativ) [ființe]): pe una; la cazurile oblice: jekhăq/o, -i, -e (Gen.), jekhăqe (Dat.), jekhăƟe (Locat.), jekhăƟar (Ablat.). jekhaça (Soc./Instr.)
jekhto num. card. primul , prima
jekhvar num. adv. o dată
ka-o prep. kaj la; ka-o kher la casă
kardinàlo adj. invar. cardinal; i ~ ginavni numeral cardinal
kolaver pron. dem. celălalt, cealaltă, ceilalți, celelalte; kolavrăƟe la cealaltă
kòrkor /o, -i adj. singur
kothar adv. de acolo
laćhi /mos, -mata s.m. bunătate
lan pron. pers. voj pe ea, o (la Acuz., sg.)
les pron. pers. Vov pe el, îl, -l- (la Acuz., sg.)
lovorr /o, -e s.m. (dim.) bănuț
ma adv. nu [sin.: na]
märitime adj. invar. măritată, măritate
mìl /a, -e s.f. milă
na-s v. n a j  s a s
naj adv. 1. (folosit la obținerea formei negative a verbului (i)si „a fi”‘) nu este. 2. (folosit în construcții negative ale posesiunii): nu are; ~ amen nu avem
naj sas (construcție verbală care indică absența sau este folosita în construcții negative ale posesiunii) 1. nu era. 2. nu avea; naj sas man (eu) nu aveam
nakhlutn /o, -i adj. (lingv.) trecut; o ~ o vaxt timpul trecut
ohtovardeś num. card. optzeci
ohtovardeś thaj jekh num. card. opt zeci și unu (una)
ohtovardeś thaj duj num. card. opt zeci și doi (două)
ohtovardeś thaj trin num. card. opt zeci și trei
ohtovardeś thaj śtar num. card. opt zeci și patru
ohtovardeś thaj panʒ num. card. opt zeci și cinci
ohtovardeś thaj śov num. card. opt zeci și șase
ohtovardeś thaj efta num. card. opt zeci și șapte
ohtovardeś thaj ohto num. card. opt zeci și opt
ohtovardeś thaj enă num. card. optzeci și nouă
ordinàlo adj. (lingv.) ordinal; i ordinàlo ginavni numeralul ordinal
panʒvarbiś num. card. v. ś e l
panʒvardeś num. card. cincizeci
panʒvardeś thaj jekh num. card. cinci zeci și unu (una)
panʒvardeś thaj duj num. card. cinci zeci și doi (două)
panʒvardeś thaj trin num. card. cinci zeci și trei
panʒvardeś thaj śtar num. card. cinci zeci și patru
panʒvardeś  thaj panʒ num. card. cinci zeci și cinci
panʒvardeś thaj śov num. card. cinci zeci și șase
panʒvardeś thaj efta num. card. cinci zeci și șapte
panʒvardeś thaj ohto num. card. cincizeci și opt
panʒvardeś thaj enă num. card. cinci zeci și nouă
parnimos s.m. albeață
pen pron. refl. (pers. a III-a, pl. Acuz.) [echivalat în limba română cu ajutorul pronumelui personal] pe ei, ii, -i-, respectiv, pe ele, le; forme oblice: penq/o, -i, -e (Gen.), penqe (Dat.), penƟe (Locat.) , penƟar (Ablat. pençar (Soc./Instr.)
penqe pron. refl. v. p e n.
penqi pron. refl. v. p e n.
penƟar pron. refl. v. p e n.
penƟe pron. refl. v. p e n.
pençar pron. refl. v. p e n.
pes pron. refl. (pers. a III·a, sg., Acuz.) pe sine, se, s-; la cazurile oblice: pesq/o., -i, -e (Gen.), pesqe (Dat.), pesƟe (Locat.), pesƟar (Ablat.), peça (Soc. Instr.).
pesƟar pron. refl. v. p e s.
pesƟe pron. refl. v. p e s.
pesqe pron. refl. v. p e s.
pesqi pron. refl. v. p e s.
pesqo pron. refl. v. p e s.
peça pron. refl. v. p e s.
po adv., prep. 1. adv. (formează numerale distributive) căte. 2. prep. pe
pră adv. prea
problèm /a, -e s.f. problemă
pućhel vb. tr. a întreba (Perf. .pućlă(s))
pućhi /mos, -mata s.m. v. p u ć h i pe n
pućhi /pen, -mata s.m. întrebare; chestionare. [v. și pućhi/mos, -mata]
phiravel vb. ref. a se plimba (Perf. phiradă(s)); vov phiravel pes el se plimbă
rugil pes vb. a se ruga(Perf. rugisardă(s); voj rugil pes akana ea se roagă acum
sarnavn /i, -ă s.f. pronume; i nisavuti ~i pronume nehotărât; phandutni ~i pronume relativ; i pućhutni ~ i pronume interogativ; i sikavni ~i pronume demonstrativ; i therimasqi ~i pronume posesiv; i ʒenutni ~i pronume personal
sastimos s.m. v. s a s t i p e n
sastipen s.m. sănătate
sav /o, -i pron.  interog. relat.  adj. interog.-relat. care
semas vb. (i)si „a fi” (la imperfect, pers. I, sg.) (eu) eram
śel ~ a s.f. num. card. 1. s.f. sută sumă de bani egală cu o sută; bancnotă de o sută lei. 2. num. card. sută
śovardeś num. card. șaizeci
śovardeś thaj jekh num. card. șaizeci și unu (una)
śovardeś thaj duj num. card. șaizeci și doi (două)
śovardeś thaj trin num. card. șaizeci și trei
śovardeś thaj śtar num. card. șaizeci și patru
śovardeś thaj panʒ num. card. șaizeci și cinci
śovardeś thaj śov num. card. șaizeci și șase
śovardeś thaj efta num. card. șaizeci și șapte
śovardeś thaj ohto num. card. șaizeci și opt
śovardeś thaj enă num. card. șaizeci și nouă
śtarto num. ord. al patrulea, a patra
śtarvardeś num. card. patruzeci
śtarvardeś thaj jekh num. card. patruzeci și unu (una)
śtarvardeś thaj duj num. card. patruzeci și doi (două)
śtarvardeś thaj trin num. card. patruzeci și trei
śtarvardeś thaj śtar num. card. patruzeci și patru
śtarvardeś thaj panʒ num. card. patruzeci și cinci
śtarvardeś thaj śov num. card. patruzeci și șase
śtarvardeś thaj efta. num. card. patruzeci și șapte
śtarvardeś thej ohto num. card. patruzeci și opt
śtarvardeś thaj enă num. card. patruzeci și nouă
śukòvel vb. tr., refl. a (se) usca (Perf. śukilă(s))
tati/pen, -mata s.m. căldură
tràjo s.m. trai
trinvardeś num. card. treizeci
trinvardeś thuj jekh num. card. treizeci și unu (una)
trinvardeś thaj duj num. card. treizeci și doi (două)
trinvardeś thaj trin num. card. treizeci și trei
trinvardeś thaj śtar num. card. treizeci și patru
trinvardeś thaj panʒ num. card. treizeci și cinci
trinvardeś thaj śov num. card. treizeci și șase
trinvardeś thaj efta num. card. treizeci și șapte
trinvardeś thaj ohto num. card. treizeci și opt
trinvardeś thaj enă num. card. treizeci și nouă
tut pron. pers. tu „tu” (pers. a II-a, sg., Acuz.) pe tine, -te-
vaxt ~a s.m. timp, vreme; (lingv.) o akanutno ~timpul prezent; o avutno ~ timpul viitor o nakhluno ~ timpul trecut
ʒenutn /o, -i adj. personal; (lingv.) i ʒenutni sarnavni pronumele personal
Feb 162010
 

O siklărno eksamenisarel (pućhel) jekhes siklŏvnes:


examen scoala – Phen tu manqe, kazom ćhona si and-jekh berś?
– And-jekh bers si 12 (deśuduj) ćhonaz Januàra, Februàra, Tritonaj, Śtartonaj, Maj, Baredivai, Źulaj, Agùsto, Septèmbra, Oktòbra, Novèmbra vi Decèmbra.
– Save si äl berśivaxta?
– Amen ʒanas kä trin ćhona, khetane, keren jekh barśivaxt. O berś si les śtar berśivaxta:

Tritonaj

Primavara

O Paśmilaj Śtartonaj
Maj
Baredivaj vara
O Milaj Źulaj
Agùsto
Septèmbra toamna
I Tàmna Oktòbra
Novèmbra
Decèmbra iarna sanius
O Ivend Januàra
Februàra

– Sode kurke si and-jekh ćhon?
– And-jekh ćhon si po śtar kurke thaj svaqo kurko si les 7 dĭvesa.
– Save si äl dĭvesa e kurkesqe?
– Kadala si:

Lujdĭves (Luj) Źojdĭvés (Zoj)
Mardĭves (Mardĭ) Paraśtuj
Tetradi (Vaśokurko) Sàbato (Sàvato)


Kurko


– Kazom dĭvesa si and-jekh berś?
– And-jekh berś si 365 (trin śel a śovvardeś thaj panʒ) dĭvesa vaj 366 (trin śel a śovvardeś thaj śov) dĭvesa.
– Sode dĭvesa si and-jekh ćhon?
– And-jekh ćhon si kotar-o 28 (biś thaj ohto) ʒi k-o 31 (trănda thaj jekh) dĭvesa.
– Kaj si äl ćhona, save si len po 31 dĭvesa?
– Kadala si:  i Januàra, o Tritonaj, o Maj, o Źulaj, o Agùsto, i Oktòbra, i Decèmbra.
– Thaj äl ćhona, save si len po 30 dĭvesa?
– Kodola si: i Śtartonaj, o Baredivaj, i Septèmbra i Novèmbra.
– Sode děsenqe (dĭvesenqe) si i Febrùara?

– I Febrùara si la po 28 (biś thaj ohto) vaj po 29 (biś thaj enă) dĭvesa.
– So si kana, śtare berśenƟe, o beré si 366-enqe (trin śel a śovvardeś thaj śovenqe) dĭvesenqo?
– Atunć i Febrùara si la 29 (biś thaj ené) dĭvesă.

Gramàtika

1. Numeralul cardinal (II) (I Kardinàlo ginavni) [100-1000]

Continuăm, în cele ce urmează, tabelul numeralelor cardinale, prezentat în cadrul Lecției a VIII-a:

100. jekh śel [Sel; panʒvarbiś] 170. jekh śel eftavardeś
101. jekh śel jekh 171. jekh śel eftavardeś thaj jekh
[…] […]
110. jekh śel deś 180. jekh śel ohtovardeś
111. jekh śel deśujekh 181. jekh śel ohtovardeś thaj jekh
[…] […]
120. jekh śel biś 190. jekh śel enăvardeś
121. jekh śel biś thaj jekh 191. jekh śel enăvardeś thaj jekh
[…] […]
130. jekh śel trinvardeś 200. duj śela [var.: dujvarśel]
131. jekh śel trinvardeś thaj jekh 201. duj śela jekh
[…] […]
140. jekh śel śtarvardeś 210. duj śela deś
141. jekh śel śtarvardeś thaj jekh 211. duj śela daśujekh
[…] […]
150. jekh śel panʒvardeś 220. duj śela biś
151. jekh śel panʒvardeś thaj jekh 221. duj śela biś thaj jekh
[…] […]
160. jekh śel śovvardeś 999. enă śela enăvardeś thaj enă
161. jekh śel śovvardeś thaj jekh 1000. deśvarśel [var.: deś śel ; jekh mìja; argotic jekh zurali]

2. Numeralul ordinal(Ordinàlo ginavni)

Numeralele ordinale (care arată ordinea numerică sau locul ocupat de obiecte și acțiuni într-o anumită înșirare) se obțin de la numeralele cardinale prin adăugarea sufixului -to, invariabil pentru masculin și feminin: trinto „al trelea, a treia”, śtarto „al patrulea, a patra”, panʒto „al cincilea, a cincea” deśto „al zecelea, a zecea”, panʒvardeśto al cincizecilea, a cincizecea”,śelto al sutălea, a suta” etc.

Pentru jekhto „primul, prima” există și numeralul ordinal angluno „primul, prima”, „întâiul, întâia”.

Declinarea numeralelor ordinale
Numeralele ordinale se declină după modelul adjectivelor împrumutate cu desinență: -e ca de exemplu:

Nom. śtarto al patrulea śtarto a patra
Acuz. śtarto (pentru lucruri) śtarto (pentru lucruri)
Acuz. śtartones (pentru ființe) śtartonă (pentru ființe)
Gen. śtartonesqo śtartonăqo
Gen. śtartonesqi śtar.tonăqi
Gen. śtartonesqe śtartonăqe
Dat. śtartonesqe śtartonăqe
Locat. śtartonesƟe śtartonăƟe
Ablat. śtartonesƟar śtartonăƟar
Instr./Soc. śtartonençar śtartonăça
Voc. —–

Observație:
Când substantivele sunt însoțite de numerale ordinale, se declină doar substantivele, iar numeralele cardinale respective au la cazurile oblice, forma invariabilă cu desinență -e ca de exemplu: panʒtone, ohtone, śeltone etc.

3. Adverbul (I Paskernavni)

Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care însoțește de cele mai multe ori un verb, alteori un adjectiv sau chiar adverb, exprimând caracteristicile unor acțiuni, stări și inșruiri sau împrejurările în care acțiunile au loc.
Ex.: Amaro grast ʒal sìgo; Voj ʒanel rromanes; Vov avilo khere.

Clasificarea adverbelor

a) după formă:
1. adverbe simple śukar „frumos”, cïra „puțin” rromanes „romanes
[în manieră romă]; (peior.) țigănește”, tele „jos” etc.
2. adverbe compuse: khanikaj „nicăieri, niciunde”, abdrodova „între timp”.

b) după înțeles:
1. adverbe de loc: khere „acasă”, kathe „aici”, kothe „acolo”, tele „jos”.
2. adverbe de timp: akana „acum”, kana „când”, atunć „atunci”, savatone „sâmbăta”.
3. adverbe de mod: lokhes „ușor”, sìgo „repede”, ćaćes „adevărat”, but
„mult”, gaʒikanes „în altă manieră decât cea romă”; (d. limbi) „în altă limbă decât cea romă”

Formarea adverbelor:
Adverbele se pot forma din:

1. substantive:
a.) cu ajutorul sufixului -e:
kher „casă” + -e > khere „acasă”
savàto „sămbătă.” + -e > savatone „sămbăta”
b) cu ajutorul sufixului -al: –
kher „casă” + -al > kheral „de acasă”
maśkar „mijloc” + -al > maśkaral „între timp”

2. adjective, prin derivare eu sufixul -es:
ćaćo, -i „drept”, „adevărat” + -es ćaćes „drept” „adevărat”.
gaʒikan/o, -i „oare nu este dé proveniență romă, care aparține altei etnii decât, celei rome” + -es> gaʒikanes „în altă manieră decât cea romă”; (despre limbă) „în altă limbă decât în limba romani;”

3. adverbe, cu ajutorul sufixului -al:
opre „sus”, „deasupra” + -al > opral'”de sus”, „de deasupra”,
angle „în fată” + -al > anglal „de dinaintea”, „din față”.
maśkare „în mijloc, „la centru” + -al > maśkaral „din centru”, „din mijloc”
tele „jos”, „în jos”+ -al> telal „din josul”, „dinspre partea de jos”

Observații:
După cum se constată din echivalările românești, adverbele, provenite din substantive și adverbe, prin derivare cu ajutorul sufixului -al, indică locul din care pornește acțiunea.
În limba romani există și unele locuțiuni adverbiale, care, în marea lor majoritate, reprezintă construcții semicalcate dupț locuțiuni adverbiale românești ca, de ex.: kït de jùto „cât de repede”, kït maj sigo „cât mai curând”, de ku răt „de cu seară”, de ràno („dis) de dimineață”, dei tehara „de dimineață” etc.

Adverbele de mod, la care au fost făcute referiri mai sus, au sensuri diferite, care pot exprima:
– modul propriu-zis al acțiunii, stării sau însușirii: kadă „așa”, miśto „bun”, sìgo „rapid”, „repede”, lokhes „ușor”.
– comparația: sar „ca”, „decât”, maj „mai” etc.
– cantitatea: kam „cam”, but „mult” ,pră „prea” etc.
– afirmația: ova „da”, kaddă „așa”, śukar „frumos” (cu sens afirmativ) etc.
– negația: na „nu” [var.: nana, ni, ći, ma], nić „nici”, ba „ba” etc.
Câteva adverbe de timp, care exprimă determinări temporale cuprinse în intervalui de referință, se obțin cu ajutorul prefixuiui a-, ca de ex.:
berś „an” aberś „anul acesta”
děs [dĭves] „zi” [aděs, adĭves] „azi”, „în cursul zilei de azi”
ivend „iarnă” aivend „iarna aceasta ”
răt „noapte” arăt „în noaptea aceasta”
milaj „vară” amilaj „vara aceasta”

4. Predicatul (O predikàto)

Predicatul este partea principală a propoziției care arată ce se spune despre subiect.
Întrebări: so kere?, so si ?, kan si?, sar si?
Predicatul poate fi:
1) verbal
2) nominal

1. Predicatul verbal (o kernavutno predikàto)

Se exprimă, de regulă, printr-un verb-predicativ la un mod personal.
Întrebarea: so kerel? (Verbul predicativ este acela care are înteles de sine stătător putând forma singur predicatul. Ex.: xal, kerdăn, te ʒanel).

Predicatul verbal poate fi exprimat prin : verb predicativ (la un mod personal): te gilabel, den, marel, źutil etc.
locuțiune verbală: Vov dăs pesqe godĭ
Me lăv săma.
interjecție: Hàjde, av orde!

Predicatul verbal neexprimat. În multe propoziții predicatul verbal nu este
exprimat, fiind deci subînțeles. El apare în propoziția anterioară:
– Kaça phendăn?
– Leça. [phendem]

2. Predicatul nominal (o anavalo predikàto)

Acest predicat exprimă o caracteristică a subiectului și este constituit dintr-un nume predicativ, legat de subiect printr-un verb copulativ (copulă [i kopùla]) ca de ex. (i)si, avel, la un mod personal.
Întrebări: so si? sar si?, kon si?

Numele predicativ din predicatul nominal este componenta relevantă, deoarece conferă caracteristica subiectului. Verbul copulativ, în schimb, are rol doar de liant între numele predicativ și subiect, verbul copulativ comportându-se ca instrument gramatical de legătură între numele predicativ și subiect.

Observație
Numărul predicatelor nominale se stabilește în funcție de numărul verbelor copulative, și nu după numărul numelor predicative: O ćhavo si hàrniko, śukar vi laćho.
După cum se constată din exemplul oferit, în propoziție există doar un singur verb copulativ.

Numele predicativ poate fi exprimat prin: substantive: Murro kak si gilamno
adjective: Kadaja paramići si lùngo
pronume: Murri dej si akaja!
numeral: Von sas efta, kana avenas kathe
adverb: Kadă si, phral!a!