Mar 262010
 

1. Adjectivele cu forme „extinse” (Äl paśinavnă „buxle”).

Adjectivele de acest tip reprezintă categoria cea mai răspandită, fiind în acelasi timp, adjective tipic rome, moștenite. Ele au la singular, forme de gen masculin și feminin, iar la plural forma comună pentru cele două genuri. Uneori însă se observă existența formei de feminin, plural.
Exemple de adjective din această categorie: bar/o, -i, -e mare; lol/o, -i, -e roșu; parn/o, -i,-o, -e alb etc.

Observație:
În dicționar se dau doar formele de masculin și feminin, singular: parn/o, -i adj. alb.
Continue reading »

Mar 242010
 

Substantivul

În limba romani substantivul cunoaște următoarele categorii gramaticale gen, număr, caz și determinare (articol).

O ling (Genul) Substantivele în limba romani pot fi de genul masculin (o murśikano ling) și de genul feminin (o guvlikano ling).
O gin (Numărul) Substantivele pot, fi la numărul singular (o jekhipen) sau la numărul plural, (o butipen) .

Clasificarea substantivelor de gen masculin:

Substantivele de gen masculin au în limba romani următoarele terminatii la cazul nominativ, singular:

1.  consoană: dad, dand, gad, sap etc.
2. -pe(n): miśtipe(n).
3. -mos: śukarimos.
4. -semivocală j: muj, śośoj etc.
5. -ari: veśàri, kalendari etc.
6. -ni: pani
7. -o: raklo, manro, maćho etc.
8. -o(s): fòro(s), pòdo(s), kumnàto(s) etc.
9. -i: dĭ, karavdi etc.

Continue reading »

Mar 212010
 

1. Conjugați la modul indicativ prezent verbul(i) și „a fi” prin completatea formelor verbale corespunzătoare, și traduceți cuvintele din paranteză.

Me ……. (rom) Amen ……. (copii de altă etnie decat cea romă)
Tu ……… (gagiu) Tumen …….. (gagii)
Vov ….. (copil de etnie romă) Von …… (copii de etnie romă)
Voj …….. (femeie de etnie romă (peior.) țigancă, romancă) Von …… (femei de etnie romă; (peior.) țigănci, romance)

2. Articulați următoarele substantive masculine cu articol hotărât, la nominativ, singular și plural: bal, balàuros, balo, bakro, barr, berś, bukhorro, ćaćimos, ćèrbos, ćhavo, dad, děsorro, drab, fòros, gad, gav, gaʒo, gona, grast, guruv,
kan, kumnatos, kurko, lil, lovo, manus, mistipen, muj, nakh, pani, pòdos, raklo, raklorro, rrom, ruv, sap, śośoj, śukarimos, ternipen, vurdon, ʒeno! Continue reading »

Mar 182010
 

1. Substantivul (i navni)

Clasificarea substantivelor de gen feminin

Substantivele de gen feminin pot avea la cazul nominativ numărul singular, următoarele terminații:

1. o consoană: arman, asvin, baxt, balval, bar, bokh, bust, ćam, ćang, ćik, ćhib, dab, diz, drakh, drez, dukh, hïv, xip, jag, jakh, kat, koć, kris, len, likh, loś, mel, men, misal, mol, patrin, piśom, porr, pośom, phak(h), phal, phen, phuv, răt, sung, suv, śing, tharr, thuv, zor, ʒuv etc.
2. semivocală -j: baj, ćhaj, daj, phabaj, rroj etc.
3. vocală -a (în cuvinte provenite din împrumuturi): alfabèta, briśka, dialèkta, dùma, elemènta, familia, filozofia, fina, foàja, grafèma, koàźa, màćka, refòrma, rogoźina, telegràma, tràsta, variànta, zèbra, źirafa ș.a.m.d.
4. vocală -i: bakri, bibi, bori, butï, buzni, ćirikli, ćući, dori,gili, godï, gośni, xoli, icali, kiri, kući, khamni, khajni, khangeri, lìndri, luludï, momeli, piri, pori, phuri, rrovli,rakli, stadï, zumi, ʒuvli etc.
5. sufixul diminutival orri / [uneori -ŏrri] /: katorri, rromnŏrri ș.a.m.d.
6. terminația -i(k): angrusti(k), ćhuri(k), kangli(k) etc.
7. terminația -ni, marca femininului pentru substantive, nume de ființe, derivate de la substantive masculine perechi [categorie abordată anterior, cu prilejul tratarii substantivelor de gen masculin]. Ex.: grastni, xerni, ruvni, rromni s.a.m.d.

Continue reading »

Mar 152010
 

O masàri

O masàri

O masàri

 

O masàri bikinel but mas.

O mas

 

 

– Kin manqe niśte lon vi mas! – Me ʒav akana and-o fòros thaj kinav vi anav tuqe lon vi mas.

 

 

O dad kindăs jekh kila mas katar-o masàri thaj niśte lon vi avilo khere. „Sas kaj sas . . . ” ‘
Me aśunav k-o ràdio i paramići „Ï buzni thaj äl trin buznorre”. Si nasul kana al xurdorre na aśunen so phenel o dad vaj i daj.

Kon baśel?

 

 

O………………… O…………………

 

O…………………
Kon baśavel?

 

Von baśaven p-e garmònja

Kon gilabel?

 

 

I……………… I………………

Continue reading »

Mar 022010
 
– Aśun manƟe! Putar o udar, te inklŏl avri vi tŏ phralorrol ! phenel manqe o dad.
– Av orde, ćhavorre/a. Beś tele, paśa o manƟe! Katha si tato vii na phùrdel i balval. Akana, inklŏla vi o kham.
– Laćhi de texarin, dade !a — phenel o ćhavorro. śil si man. De texarin si śil.
– Laćhi de texarin, śukarorre!a.
Sastovesto? Motho manqa sar tu sutăn, so tu dikhlăn suno?
– Me dikhlem suno kä de texarin ta avela amen but xaben, piben aj barvalipen. So xas amen?
– Si amen anre, manro, kiral, khil, thud, avdĭn.
– Dikhes, dade!a, sar and-o suno mirro! Atùnć de man niśte guglo thud aj manro khileça!
– Dikh kothe, p-i sinia, kaj si o xaben! De muj ta aven i daj thaj tirre phrala!
– Daj!a, ćhava!len thaj ćhaja!len, aven kathe te xas!
– So phanes tu, phralorr!a? Tu kames te xas? Aźukěl jekh cïra e averen. Me ʒanav kä si tumen bari bokh: xa tuqe! phendăs i daj. Avav, avav akana.

Continue reading »

Feb 162010
 
Amaro dad gelo and-o veś te phagel äl kaśt. Lăs leça lesqo tover thaj jekh dori aj telărdăs. Äl kaśt  si śuke, kana si but kham, vaj kinge, kana del o brïśind.
– Tirri ć si maj lokhi. Vouj si okheder anda kodo naj lavă so te ni xaćares. Murri ćhib si maj phari.
– Kadă si amàl!a.
– Tirri ćhib si maj lokhi. Voj si lokheder, anda kodo naj lava. So te ni xaćares.
Murri ćhib si maj phari.
– Kadă si, amàl!a.
– Tumare rrajmata kamen te ʒan te dikhen o filmo „Me maladilem o baxtale rromençar ?” ·
– Na! Me dikhlem kadava filmo aberś.
– Tumaro phral si rraśaj thaj tumari amalin si gilamni. Me butvar gelem k-i khangeri te gilabav devlikane gilă. Kothe me dikhlem but rromen. AmenƟe, and-i Rumùnia, äl rroma paken pen and-o Del. Vi tumare ćhave gilabendavlikane gilă?
– Ova. Von gilaben śukar.
– Tirro dad thaj murro phral karen butĭ khetane.
– Kadă, si. Vi tirre phrala thaj murre keren bută tirre phraleça vi murre dadeça.
– Lenqo vurdon si maj nevo sar lenqe vurdona.
– Thaj lago kher si puraneder sar murro kher.
– Lesqi ćhej si godăver sar lengi ćhej.
– Kadă si. Thaj lesqi ćhej si vi tikneder sar lenqi ćhej.

Gramàtika

1. PRONUMELE POSESIV

Obiectul posedat Persoana și numărul pronumelui posesiv
-singular-
1 2 3
m. f.
sg m. raklo „copil” murro „al meu” tirro „al tău” lesqo „al lui” laqo „al ei”
sg f. ćhej „fată” murri „a mea” tirri „a ta” lesqi „a lui” laqi „a ei”
pl. m. rakle „copii” murre „ai mei” tirre „ai tăi” lesqe „ai lui” laqe „ai ei”
pl. f. ćheja „fete” murre „ale mele” tirre „ale tale” lesqe „ale lui” laqe „ale ei”
Obiectul posedat Persoana și numărul pronumelui posesiv
– plural-
1 2 3
m. și f.
sg. m. raklo „copil” amaro „al nostru” tumaro „al vostru” lenqo „al lor”
sg. f. ćhej.”fată” amari „a noastră” tumari „a voastră” lenqi „a lor”
pl. m. rakle „copii” amare „ai nostri” tumare „ai  voștri” lenqe „ai lor”
pl. f. ćhaja „fete” amara „ale noastre” tumare „ale voastre” lenqé „ala lor”

Observații

La formele persoanei a III-a, sg. și pl. apar- în unele subdialecte, ca de pildă, în cel ursăresc – forma „lungi”, în -ro, -ri, -ra, ca de ex.: lesqo(ro) laqo(ro), lesqi(ri), laqi(ri), lesqe(re), laqe(re), lenqo(ro),lengi(ri), lenqe(re), care au aceleași valori pe care le au formele „scurte”.
La persoana a III-a, sg. și pl., pronumele posesive sunt dublate de formele pronumelui reflexiv: pesqo „al său” [pentru: „al lui, al ai”], pesqi „a sa” [pentru: „a lui, a ei”], pesqe „ale sale” [pentru: „ala lui, ale ei”], pengo [pentru: „al lor”], penqi [pentru: „a lor”], penqe [pentru: „ai, ale lor”]. Evident, și aceste forme cunosc forme „lungi” pesqo(ro), pesqi(ri), pesqe(re), pengo(ro), penqi(ri), panqe(re).
Pentru pronumele posesiv tirro există variantele: tŏ, turro, kŏ, kirro, iar pentru tirri coexistă variantele ti, ki, kirri.
Pronumele posesiv cunoaște două formule de daeclinare. Când pronumele posesive sunt de sine stătătoare ele se declină după paradigma specifică adjectivelor cu trei desinențe, iar atunci când pronumele posesive joacă rol de adjective posesive (fiind deci însotite da substantive) se comportă, în declinare, la fel ca adjectivele care însotesc substantive (adică au la cazurile oblice forme identice diferențiate în funcție de gen și număr), așa după cum s-a văzut cu prilejul studierii substantivelor și adjectivelor.

2. Adjectivul (I Paśnavni)

Gradele de comparatie:

În limba romani există gradele de comparație:
a) pozitiv
b) comparativ
c) superlativ
Gradul comparativ (O komparatìvo)
Gradul comparativ are trei forme:
1. de egalitate (realizat cu ajutorul construcției sa kadă de . . . sar. . .):
Vov si sa kadă de godăver sar lesqo phral. El este tot așa de deștept, ca și fratele lui.
2. de superioritate, realizat prin două modalități:

a) sintetică, prin intermediul sufixului -(e)der „mai”, ca de ex.:

baxtal/o, -i, -e baxcaleder
bar/o, -i, -e bareder
gugl/o, -i, -e gugleder
lol/o, -i, -e loleder
tikn/o, -i, -e tiknedev
tern/o, -i, -e terneder
Excepție:
laćh/o, -i, -e feder

b) analitică, cu ajutorul adverbului maj „mai” sau po (în subdialecte vorbite de romi care coabitează cu vorbitori de limbi slave), care are acelasi sans, „mai”:
Vov si maj laćho sar tuƟe. El este mai bun ca tine.
Vov si maj lućho tuƟar. El este mai bun decât tine.

3. de inferioritate(obținut eu ajutorul construcției maj cïra „mai puțin”):
O raklo si mai cïra śukar laƟar. Băiatul este mai puțin frumos decât ea.

3. Pronumele interogativ-relativ (I Pućhutni-phandutni sarnavni)

Pronumele interogativ-relative pot fi:

a) declinabile: kon „cine
so „ce„‘
savo (m.), savi (f.), save (m.f.) „care„, „ce fel de
b) indeclinabile: kaj „care„, „ce
kazom „cât, câtă, câți, câte”
će „ce” (împrumutat din limba română și care are valoarea pronumelui interogativ-relativ „so” „ce”).
sode „cât, câtă, câți, câte”

Observații
După cum s-a putut constata în cadrul Lecției a V-a, când s-a prezentat declinarea pronumelor interogativ-relative kon și so, aceste două pronume interogativ-relative cunosc categoria de caz, însă nu cunosc categoriile de gen și număr, ele comportându—se în declinare ca substantivele masculine de număr singular.

Spre deosebire de pronumele interogativ-relative kon și so, pronumele interogativ-relativ, sav/o, -i, -e „care”, „ce fel de”, cunoaște categoriile de gen, numar și caz, comportându-se, în declinare, ca adjectivele cu trei forme (-o, -i, -e), evident, diferențiat, când sunt și când nu sunt însoțite de substantive.

Declinarea pronumelui interogativ-relativ sav/o, -i, -e
m. sg. f. sg. m.f. pl.
Nom. savo „care” savi „care” save „care”
Acuz. saves (pentru ființe) savă (ființe) saven (m., ființe)
Acuz. savi (lucruri) savăn (f., ființe)
Acuz. savo (pentru lucru) save (lucruri)
Gen. savesqo savăqo savenqo
Gen. savesqi savăqi savenqi
Gen. savesqe savăqe savenqe
Dat. savesqe savăqe savenqe
Locat. savesƟe savăƟe savenƟe
Ablat. savesƟar savăƟar savenƟar
Soc./Instr. saveça savăça savença(r)
Voc.

Observație
Schemele de declinare de mai sus sunt valabile doar pentru cazurile când aceste pronume apar de sine stătătoare. Când sunt însoțite de adjective. la cazurile oblice au forma invariabilă save.

4. Pronumele interogativ (I Pućhutni sarnavni)

După cum s-a văzut mai sus, în cadrul secțiunii „Pronumele interegativ-relativ”, au fost amintite pronumele interogativ-relative kan, so, sav/o, -i, -e [declinabile] și kaj, kázom, će, sode [indeclinabile]. În afară de aceste pronume interogative cu dublă funcție (și relative, deci), există unele pronume interogative, indeclinabile, ca de ex.: kabor (var.: lwbor) „cât; cât de mare”, kït „cât”, kïci (var: kïki) „câți” etc.

5. Sintaxa

Părtile principale ale propoziției (Subiectul și predicatul)

Subiectul

Subiectul este partea principală a propoziiției despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului.
Subiectul poate fi:
1) exprimat
2) neexprimat

Întrebări: kon? (ființe) și so? (lucruri)

Subiectul poate fi exprimat prin: substantiv: I Maria geli e lilençar.

O kham inklel

O baśno basel, o baśalno baśavel

O Jorgo avilo kòrkoro

pronume: Voj na ʒanel so te maj kerel akana

Amen thaj tumen ʒas khere.

numeral: Maśkar lenƟe, śtar sas maj cïkne vi nasvale.

O dujto avilo kathe.

alte cuvinte cu valoare de substantiv: o tikno si maj godăver. (adj. cu valoare de substantiv).

Śukar si jekh paśnavni vaj jekh paśkernavni. (adverb cu valoare de substantiv).

Subiectul neexprimat inclus: Kama [tu] baśaves, but ʒene aven te poate fi: khelen.

Obs. Subiectul inclus este cuprins în forma personală a vb. predicativ.

subînțeles: Sas kaj n-as o ʒuvalo aj o Piśomalo, amare duj ćor. [Von] Marenas bohkaƟar, aj ći ʒanenas so te keren te arahken penqe vareso te den and—o muj.

Obs. Subiectul subînțeles este exprimat în propozițiile de mai înainte (anterioare).
Propoziții fără subiect:
Unele propoziții, care au predicate exprimate prin construcții impersonale (ca, de ex.: laćhes si, śukar si, nasul si) nu au subiect.
Nasul si lesƟar.
Sukar si.

Subiectul multiplu.

Când, în unele propoziții, subiectele se exprimă prin mai multe părți de vorbire (de același fel sau diferite) acestea din urmă sunt considerate subiecte multiple.
Me thaj o pàpu ʒas k-o fòro.
I dej, i phen thaj o dad gilaben khetanes.
Kodola thaj kadala drabaren vi lekhaven.
Me, tu, voj thaj tumen ʒivas and-o gav.

a) declinabile: kon „cine”
so „ce”‘
savo (m.), savi (f.), save (m.f.) „care”, „ce fel de”
b) indeclinabile: kaj „care”, „ce”
kazom „cât, câtă, câți, câte”
će „ce” (împrumutat din limba română și care are valoarea pronumelui interogativ-relativ „so” „ce”).
sode „cât, câtă, câți, câte”
Feb 162010
 
Tatăl nostru

Tatăl nostru

AMARE!A DADE!A
Amare la dade lu, kaj san and-o ćèros!
Te sfincil pes tirro anav!
Te avel tirri ïmpäräcìa!
Te kerel pes tirri vòja,
Sar si and-o ćèros kadă, [te avel] vi p-i phuv!
Amaro děsutno manro
De les amen aděs!
Thaj jertisar amenqe amare bezexa
Sar vi amen jertisaras äl bezexa e amare [phure] bezăxalenqe.
I Thaj na ingăr amen and-i ispita,
Thaj skäpisar [izbävisar] amen e nasulesleƟr!

Amin!

Pućhimata

1. Kaj si o Devel?
2. So trebal te del amen o Del [Devel]?
3. So jertil amenqe o Del?
4. Sar si äl manuśa, kana paken pen and-o Del?
5. And-i Rumùnia si devlikane romma?

Gramatikane bută:

1. Declinați următoarele pronume posesive murro, murri, murre, tirro, tirri, tirre, lesqo, lesqi, lesqe, laqo, laqi, laqe, amaro,amari,amare, tumaro, tumari, tumare, lenqo, lenqi, lenqe!

2. Însoțiți pronumele de mai sus, în funcție de gen și număr, ca substantivele phral, drom, phen, ćhib, ʒamutro, lil și declinați sintagmele obținute!

3. Traduceți următoarele propoziții!

1. Tatăl tău este mare cântareț, iar fratele ei este un muzicant bun.
2. Cartea lui este curată, iar revista ei este mai puțin curată.
3. Casa fetei noastre este de lemn, iar casa fiicei sale (a fetei !) este de piatră.
4. Prietenul său este mai bun decât prietena ei.
5. Mama noastră a venit cu tatăl său – cu bunicul nostru – și ne-au adus niște mere roșii din satul lor.
6. Casele pădurarului din satul nostru se află în pădure și în centrul satului.
7. Preotul vostru este mai tânar decât al lor.
8. Biserica noastră este mai veche decât a voastră, iar curtea bisericii voastre este mai largă decât curtea bisericii noastre.
9. Muzicantii și cântăretii nostri au fost mai buni decât ai lor.
10. Fetele sale sunt, ca și el, harnice și frumoase.
11. Totusi, copiii săi sunt mai deștepti.
12. Nu numai oamenii bătrâni cred în Dumnezeu.
13. Domniile voastre vor să vină la masa noastră?

4. Formați comparativul de superioritate, prin procedeul sintetic, al următoarelor adjective: alb, bătrân, bogat, bun, curat, deștept, dulce, frumos, greu, înalt, mare, murdar, nou, rosu, sarac, tânar, umed, uscat, user, vechi!

5. Declinați pronumele interogativ-relative de mai jos, la cele opt cazuri savo, savi, save, so, kon!

6. Rețineți expresiile uzuale!

1. Laćho tirra (tŏ) děs (dĭves)! Bună ziua!
2. Laćhi tirri (tĭ, ki) răt! Bună seara!
3. Laćhi tirri (tĭ, ki) texarin! Bună dimineața!
4. Baxtalo tirro (tŏ) drom! Drum bun!
5. Baxtalo tirro (tŏ) dĭves! La mulți ani ani de ziua ta! (literal: Fericită [să fie] ziua ta).
6. Baxtalo tirro (tŏ) Nevo Berś! Un An Nou fericit! (literal: Anul Nou al tău [să fie] norocos (fericit)!)
7. Te avel a Neva Berś baxtalo! Să fie un An Nou fericit! (Baxtalo tumaro Berś a Nevo! Să aveți un An Nou fericit!)
8. And-e bute berśenƟe! La mulți ani! (Cu ocazia zilei de naștere sau a zilei onomastice).
9. Tumare rrajmata! Domniile voastre!
10. Te avel tirro (tŏ) manro guglo! Poftă bună! (literal:Să-ți fie pâinea dulce!)”.
11. Xa pe sastimasƟe! Poftă bună! (literal: Mănâncă pentru sănătatea ta!)
12. Amaro Dad, Devl!a, Doamne, Dumnezeul nostru!
13. So tu manges te xas! Ce dorești să mănânci?
14. Sar si tirro (tŏ) anav? Care este numele tău?
15. Sar si lesqo anav? Care este numele lui?
16. Sar si laqo anav? Care este numele ei?
17. Na ʒanav lesqo [laqo] anav. Nu cunosc numele lui [ei].
18. Murro anav si . . . Numele meu este . . .
19. Kaj sas, kaj n-as . . . A fost odată ca niciodată . . .
20. Dobroj tu! Bună dimineața! (se spune unei singure persoane; (prin extensie) Bună ziua! Bună!).
21. Dobroj tumen! Bună dimineața! (se spune mai multor persoane; (prin extensie) Bună ziua! Bună!).
22. Ći me ći [na] ʒanav! Nici eu nu știu! Habar n-am!
23. Pe tirro (tŏ) sastipe Să fii sănătos!
24. Pe sastimasƟe! În sănătatea ta!
25. So nevimata anes amenqe? Ce noutăți ne aduci?
26. To źutil lesqe o Del! Să ți-i ajute Dumnezeu!
27. Feril o Del! Doamne ferește!, Ferească Dumnezeu!
28. Te na del o Del! Să nu dea Domnul!
29. So manges manƟar? Ce dorești de la mine?
30. So, tu manges? Ce vrei? Ce mă rogi?
31. Me mangav tut . .. Te rog . ..
32. Tu darajlăn? Te-ai temut?
33. Me na darav khanćesƟar! Nu mă tem de nimic!
34. Naj khanć! Nu-i nimic! Nu face nimic!

7. Rețineți proverbele!
So na del o berś, del o ćàso! ;

Kana maśkar rromenƟe beśes, rromanes phenes!

8. Comparați textul rugăciunii Amarela Dade la, de expresie românească, prezentat anterior, cu textul aceleeași rugăciuni în varianta recent omologată

DADE!A AMARE!A
Dade !a amarela,
savo san and-o devel,
te ovel sumnal te Anav
te avel tŏ thagarimos,
te ʒal tŏ lav
sarkaj p-o devel, gadă vi p-i phuv.

De amen avdĭves amaro manro e divesqo
mukh ameenqe amare bezexa,
sar vi amen mukhas amare bezexalenqe,
thaj ma ligar amen and-o zumavimos
no mestăr amen e nasulesƟar
Amen!

Feb 162010
 

copaci iarnaO Ivend

O Ivend anel but śil. Akana perel baroj iv, kaj ućarel sa. O pani andar-äl lenă paxol pes. O dĭves si xarno thaj i răt nanaj la agor . And-e palutne dĭvesa e decembraqe aven äl ivendesqe särbätora, kana si but aćara aj tradìcie, sar misalăqe, o Krećuno thaj o Nevo Berś.
KrećunesƟe aj Neve BerśesƟe avel o Ivendesqo Dad, kaj anel e xurdorrenqe dàrură.Äl manuśa keren e ćhavenqe aj e ćhejanqe krećunosqo kaśt.
Äl siklŏvnă thaj äl siklŏvnă na maj ʒan duj-trin kurke k-i skòla. Von źutin e daden ta e dejan te ćhinen e balen thaj te keren krećunosqo xaben, sar si: balano mas, balane goja, sàrme thaj but aver.
Äl ćhave thaj äl ćheja si lośale aj baxtale kana del iv, anda kodo von ʒanen te katain pen p-äl sànie, keren ivune manuśes thaj maren pen e ivune glontençar.

Primavara O Paśmilaj

And-o agar e februaraqe avel o Paśmilaj. O dives ïnćeposarel (ćirdel)te avel maj lùngo thaj i răt te avel maj skinrto. And-o Tritonaj marel éudri balval thaj o kham avel maj zuralo.
O paxoj aj o iv bilŏn. And-o Śtartonaj i Natùra zelenărel thaj and-o Maj „äl luludă putardŏn. Paśmilaje si jekh bari särbätoàre, i Patradĭ. Akana, äl manuśa ćhinen bakrorren, färbin lole anre thaj ʒan savorrençar k-i khangeri te len i patradĭ.

O Milaj

Kana aven äl milajesqe ćhona – o Baredivaj, o Źulaj aj o Agùsto – o Kham but pekel. Vov si akana maj zuralo sar si and-avel berśivaxta. P-o kïmpo, o giv barŏl. Kothe, äl traktò rura. thaj äl kombìne kiden o giv. Äl butikerne thon o giv and-äk gone thaj depozitisaren les. Kana vov si śuko, äl manuśa ʒan te piśen o giv p-o asav. Andar-o arm äl ʒuvlă peken o nevo manro.
Maj anglal, kana o Paémilaj agorisarel, inéeposaren (éirden) te pekén al kireśě. Kana abă si o milajesqo maśkar, äl ćhave śaj te xan vi but aver frùktură, sar misalăqe, kilăva, phabaja, ambrola, herbùze, thaj lägùme aj zarzàve: lolă (paradàjća), krestevècură t.a.
Atunć kana agorisarel o Baredivaj äl ćhavorre na maj ʒan and-äl angli skòle thaj äl ćhave aj äl ćheja, save siklŏven and-äl skòle, ʒan lośale and-e plàja, k-i derăv vaj k-i len te natisaren. But ćhave thaj ćheja den vast e daden aj e dejan te keren butĭ and-o kïmpo thaj and-i bar.

toamnaI Tàmna

I Tàmna si barvali. Äl siklŏvnă thaj äl siklăvne ʒan palem k-i skòla, sa kadă, äl ćhavorre ʒan k-i angliskòla. Si ciro kana äl manuśa kìden e drakha, anda save keren loli vaj parni mol. E vurdonençar von phiraven kĭmposƟar bràzbe, bòbură, semìnce, kolompèră thaj but aver.
I Septèmbra thaj i Oktòbra anen muxli vi brĭśinda. Äl patră si gàlbene thaj peren phuvăƟe. Äl bakra telÄren and-o gav te nakhen o ivend.

 

Pućhimata

1. Save si äl berśivaxta?
2. So anel o dĭvend?
3. Sar si o dĭves thaj i răt ivende?
4. Kana avel o ivendesqo Dad?
5. Kon thaj kasqe ikeren kreću-nosqo kaśt?
6. So keren äl sikllŏvne thaj äl sikllŏvne?
7. Sar źutin von e daden vi dejan?
8. Kana avel o Paśmilaj?
9. Sar si o dĭves vi i răt?
10. Sar si i balval and-o Tritonaj?
11. So keren o paxoj vi o iv?
12. So keren äl luludă, and-o Maj?
13. So karen al manuśa paśmilaja, kana avel i Patradĭ?
14. Sar si o kham, kana avel o Milaj?
15. So kerel o giv?
16. Kaj thon äl butĭkerne o giv?
17. So keren äl manusa, kana o giv si śuko?
18. So si kana äl gorisaral o Baredivaj?
19. Sar si i Tàmna?
2o. So kiden äl manuśa?
21. Sar si äl patră vi so keren von?

Gramatikane bută

1. Răspundeți la următoarele întrebări!

1. Kazom ćhona si and-jakh bers?
2. Save si äl berśivaxta?
3. Soda kurka si and-jakh ćhon?
4. Save si äl dĭvesa e kurkesqe?
5. Kazom divesa si and-jekh bars?
6. Sode dĭvesa si and-jekh ćhon?
7. Kaj si äl ćhona, save si lan po 31 dĭvesa?
8. Thaj äl ćhona save si len po 3o dĭvesa?
9. Soda děsenqe si i Febrùara?
10. Kana i Febrùara si lan 29 dĭvesa?

2. Scrieți în cuvinte numeralele cardinale cuprinse:

a) în intervalul 100-2001
b) în intervalul 200-10001 [În cadrul sutelor se vor prezenta numeralale
care exprimă zeci, iar în intervalul dintre zeci se va prezenta doar numeralul
compus cu jekh (1)].

3. Formați numeralele ordinale de la următoarele numerale cardinale:

1-10, 11, 20, 21, 30, 31, 40, 41, 50, 51, 60, 61, 70, 71, 80, 81, 90, 91, 100, 101, 110, 111, 199, 200, 201, 210, 211, 300

4. Treceți următoarele sintagme prin cazurile invățate:

o jekhto manuś i jekhto dej o śtarto ʒeno
kher len berś
i śtarto phen o panʒvardeś thaj trinto manuś
jakh vurdon
i panʒvardeś thaj trinto ʒuvli
fràza

5. Clasificați, după formă, următoarele adverbe:

khanikaj, laćhes, rromanes, laćho,cïra, maśkaral, sigo!

6. Clasificați, după înțeles, urmdtoarele adverbe (în adverbe de loc, timp și mod):

akana, anglal, atùnć, but, cïra, ćaćes, ći, kadă, kam, kana, khanikaj, khare, kheral, khetane, lokhes, maj, maśkaral, miśto, na, ni, opre, opral, ova, pră, rromanes, sar, savatone, sìgo, śukar, telal, tele!

7. Formați adverbe de la următoarele cuvinte (substantive și adverbe) cu ajutorul sufixului -o sau(și) -al:

andre, avri, dés, dur, gav, ivend, kher, maskar, opre, pale, paée, paémilaj, nit, tele.

8. Formați adverbe cu desinența -os de la următoarele adjective:

barval/o, -i, ćać/o, -i, gaʒikan/o, -i, laćh/o, -i, lokh/o, -i,phur/o, -i, rroman/o, -i !

9. Traduceți:

1. Anul are 12 luni.
2. Acestea sunt . . .
3. Știm că trei luni fac împreună un anotimp, iar anul are patru anotimpuri.
4. Acestea sunt . . .
5. O lună are câte patru săptămâni, iar fiecare săptămână are 7 zile.
6. Zilele săptămânii sunt: .
7. Într-un an sunt 365 sau 366 de zile.
8. Într-o lună sunt de la 28 la’ 31 de zile.
9. Lunile care au câte 31 de zile sunt . . ., iar lunile care au 30 de zile sunt . . .
10. Februarie are 28 sau 29 de zile.
11. La patru ani, când anul are 366 de zile, februarie are 29 de zile.

10. Rețineți proverbul:

„O ivend pućhela so kerdăn amilaj!”

11. Rețineți adverbele provenite de la zilele săptămânii!

Kana ?
Substantive Adverbe
Lujdĭves; Luj Lujné
Mardĭves; Mardĭ; Màrci Marciné
Vaśokurko; Tetradĭ; Tetragi Tetradiné
Źojdĭves; Źoj Źojné
Paràstuj Paraśtuné
Sàbato; Sàvato Savatoné
Kurko Kurke

12.Ʒánglăn so. . .?

„Kotar-o 27 Ʒi k-o 29 Źulaj 1990, therdilo and-o veś Liśen, 28 km kotar-o Brno, o jekhto Festivàli „RROMFEST”, organisardo kotar-e muzikaqi firma e Milan Śćukasqi thuj e Rromani Themutnikani Iniciatìva. Avile but gilamne nesave but pinʒarde sar e Esma Reʒepova thaj o ansámblo Teodosievski, andar-e Makedònia, sar e Ràja, andar-o Suèdo, sar e trupa Demeter, andar-o Mòskva, sar o ansamblo Tato Milaj, andar-e Sòfia, thaj but aver, andar 10 thema. Sas vi but terne gilumne, amatòră thaj ćhavorrenqe grùpe”. Maśkar lenƟe sas i siklărni Ina Ràdu, khetanes duje grùpençar andar-i Rumùnia [kotar-o „Informaciuqo Lil e Rromane Uniaqoro”, N°10-2, Źulaj – Augùsto, 1991, p. 10].

Temă
Traduceți textul de mai sus (folosind, la nevoie, dicționarul)!

13. Rețineți urarea de mai jos!

„Baxtăça” sastimaça, lośaça, bare lovença, lole grastença, zelenone vurdonença, pharune katunença, barvale ʒamutrença, śukare borěnça te resel Tut, Phral!a, thaj sarore Te manuśen o Nevo Berś! Te del o Del but baxtsastipe sa laćhe manuśenqe!”

(Lev Ćerenkow)