Mai 172010
 

Precizări în legătură cu modalitățile de redactare a unităților lexicale în secțiunile de vocabular (Leksikòn)

1. La substantive s-a prezentat forma de singular, în calitate de cuvânt-titlu, urmată de terminația pentru plural:
lil, ~a s.m. carte.
Dacă forma de plural presupune modificări și în structura celei de singular, secvența indeclinabilă (care nu coincide neapărat cu rădacina) din cuvântul-titlu a fost separată de cea declinabilă printr-o bară „/”, iar locul tildei (~) a fost preluat, în indicarea pluralului, de cratimă, ,”-„:
ʒamutro/b, –e s.m. ginere.
Bineînțeles, cuvântul-titlu se citește făcând abstracție de bara, „/”, aceasta jucând rol doar în realizarea formei de plural. De ex.:
gilamn/o, –e va fi citit pentru singular gilamno, iar pentru plural gilamne. Când formele de singular și plural au coincis s-a adoptat următoarea soluție:
grast, -~ s.m. cal.
2. În cazul adjectivelor, au fost prezentate formele de masculin și feminin, de asemenea, cu ajutorul barei:
lol/o, -i adj. rosu.
3. La verbe s-a prezentat forma de indicativ, prezent, persoana a III-a, singular — care suplinește forma de infinitiv 4 urmată, în paranteză, de forma de perfect (pers. a III-a, sg.):
ćumidel (Perf. ćumidas) vb. tr. a săruta.
Continue reading »

Mai 172010
 

Temă de casă :

1. Copiați cuvintele prezentate sub ilustrările literelor alfabetului rom!

2. Căutați  în dicțioanarele pe lecții (la secțiunile Leksikòn) câte cinci dicționare de fiecare literă și copiați-le!

3. Scrieți după dictare cuvintele de mai jos:

amal ćirikli gav jug mas rroj udar
anav ćhej grast jakh muj rrom vast
angrusti ćhon grastni kaxni musi rromni veś
bakri ćhuri gurumni kamiòno naj sap vurdon
bakro dad guruv kangli nakh sir zèbra
baro dej hotèlo kaśt nòro suv zìdo
baśno dori herbùzo kiral ohtxo śingalo zmèo
bibi drom xaning kiri opre śosoj ʒal
birovli dudum xanro kòkalo pani tover ʒamutro
baba efta xer kham patrin trănda ʒano
buzni elefànto xuxur kher petàlo trin ʒeno
buzno enb. icali lil phabaj thagar ʒinʒia
càxra familia icalo lolo phabalin thav ʒukel
cirdel fòro icalo luludĭ ràdio ućhar ʒuvli
ćàsa gad ivend manro ruv ućhalin

Continue reading »

Feb 272010
 
akanutn /o, -i adj. prezent; o ~ o vaxt timpul prezent.
anda prep. 1. în. 2. la 3. pentru;~ śosƟe de ce?; pentru, ce?
anglun /o, -i num. ord. primul, întâiul.
barărelas vb. barărel „a crește” (la imperfect, pers. a III-a, sg.): creștea
barvali /mos, -mata s.m. bogătie
biś num. card. douăzeci
biś thaj jekh num. card. douăzeci și unu
biś thaj duj num. card. douăzeci și doi
biś thaj trin num. card. douăzeci și trei
biś thaj śtar num. card. douăzeci și patru
biś thuj panʒ num. card. douăzeci și cinci
biś thuj śov num. card. douăzeci și șase
biś thaj efta num. card. douăzeci și șapte
biś thaj ohto num. card. douăzeci și opt
biś thaj enă num. card. douăzeci și nouă
brïśind ~a s.m. ploaie
bućhuvel (Perf. bućhlă(s)) vb. tr.,refl. 1. vb.tr. a numi, a denumi. 2. vb. refl. a as numi, a se chema; sar bućhos? cum te cheamă?
butvar adv. adesea, de multe ori, adeseori
ćor /o, -i adj. 1. sărac, sărman. 2. mizerabil.
deś num. card. zece
deśujekh num. card. unsprezece
deśuduj num. card. doisprezece; douăsprezece
deśutrin num. card. treisprezece
deśuśtar num. card. patrusprezece
deśupanʒ num. card. cincisprezece
deśuśov num. card. șaisprezece
deśuefta num. card. șaptesprezece
deśuohto num. card. optsprezece
deśuenă num. card. nouăsprezece
devlikan /o, -i  adj. 1. dumnezeiesc 2. religios
diatèz /a, -e s.f. diateză
dilorr /o, -i adj. (dim.) nebunatic; (voc.) dilorre!a nebunaticule! illorre!a, dillorre!a inimioară, nebunatică!
dromorr /o, -a s.m.(dim.) drumuleț
dudal /o, -i 1. luminos. 2. (fig.) clar, limpede
dujen num. card. duj (la Acuz. [ființe]): pe doi, pe două; la cazurile oblice dujenq/o, -i,  -e (Gen.) dujenq (Dat.), dujenƟe (Locat.), dujenƟar (Ablat.),  dujençar (Instr./Soc.).
dujvar num. adv. de două ori
eftavardeś num. card. șaptezeci
eftavardeś thaj jekh num. card. șaptezeci și unu, șaptezeci și una
eftavardeś thaj duj num. card. șaptezeci și doi (două)
eftavardeś thaj trin num. card. șaptezeci și trei
eftavardeś thaj śtar num. card. șaptezeci și patru
eftavardeś thaj panʒ num. card. șaptezeci și cinci
eftavardeś thuj śov num. card. șaptezeci și șașe
eftavardeś thaj efta num. card. șaptezeci și șapte
eftavardeś thaj ohto num. card. șaptezeci și opt
eftavardeś thaj enă num. card. șaptezeci și nouă
enăvardeś num. card. nouăzeci
enăvardeś thaj jekh num. card. nouăzeci și unu (una)
enăvardeś thaj duj num. card. nouăzeci și doi (două)
enăvardeś thaj trin num. card. nouăzeci și trei
enăvardeś thaj śtar num. card. nouăzeci și patru
enăvardeś thaj panʒ num. card. nouăzeci și cinci
enăvardeś thaj śov num. card. nouăzeci și șase
enăvardeś thaj efta num. card. nouăzeci și șapte
enăvardeś thaj ohto num. card. nouăzeci și opt
enăvardeś thaj enă num. card. nouăzeci și nouă
ginavn /i, -ă s.f. numeral; i kardinàlo ~ numeral cardinal; i ordinàlo ~i numeral ordinal
xolăriko adj. invar. mânios, supărat, necăjit
ilorr /o, -e s.m. (dim.) inimioară; (Voc.) illorre!a inimioară!
imperfèkt /o, -ură s.m. (lingv.) imperfect
indikatìv /o, ·ură s.m. (lingv.) indicativ
jekh num. card. unu, una; jeklz pala avresƟe unul după altul
jekhes num. card. jekh „unu” (la cazul Acuz. [ființe]): pe unu; la cazurile oblice : jekhesq/o, -i, -e (Gen.) jekhesqe (Dat.), jekhesƟe (Locat.), jekhesƟar (Ablat.) .jekheça(Soc./lnstr)
jekhto num. card. jekh „una„-(la cazul Acuzativ) [ființe]): pe una; la cazurile oblice: jekhăq/o, -i, -e (Gen.), jekhăqe (Dat.), jekhăƟe (Locat.), jekhăƟar (Ablat.). jekhaça (Soc./Instr.)
jekhto num. card. primul , prima
jekhvar num. adv. o dată
ka-o prep. kaj la; ka-o kher la casă
kardinàlo adj. invar. cardinal; i ~ ginavni numeral cardinal
kolaver pron. dem. celălalt, cealaltă, ceilalți, celelalte; kolavrăƟe la cealaltă
kòrkor /o, -i adj. singur
kothar adv. de acolo
laćhi /mos, -mata s.m. bunătate
lan pron. pers. voj pe ea, o (la Acuz., sg.)
les pron. pers. Vov pe el, îl, -l- (la Acuz., sg.)
lovorr /o, -e s.m. (dim.) bănuț
ma adv. nu [sin.: na]
märitime adj. invar. măritată, măritate
mìl /a, -e s.f. milă
na-s v. n a j  s a s
naj adv. 1. (folosit la obținerea formei negative a verbului (i)si „a fi”‘) nu este. 2. (folosit în construcții negative ale posesiunii): nu are; ~ amen nu avem
naj sas (construcție verbală care indică absența sau este folosita în construcții negative ale posesiunii) 1. nu era. 2. nu avea; naj sas man (eu) nu aveam
nakhlutn /o, -i adj. (lingv.) trecut; o ~ o vaxt timpul trecut
ohtovardeś num. card. optzeci
ohtovardeś thaj jekh num. card. optzeci și unu (una)
ohtovardeś thaj duj num. card. optzeci și doi (două)
ohtovardeś thaj trin num. card. optzeci și trei
ohtovardeś thaj śtar num. card. optzeci și patru
ohtovardeś thaj panʒ num. card. optzeci și cinci
ohtovardeś thaj śov num. card. optzeci și șase
ohtovardeś thaj efta num. card. optzeci și șapte
ohtovardeś thaj ohto num. card. optzeci și opt
ohtovardeś thaj enă num. card. optzeci și nouă
ordinàlo adj. (lingv.) ordinal; i ordinàlo ginavni numeralul ordinal
panʒvarbiś num. card. v. ś e l
panʒvardeś num. card. cincizeci
panʒvardeś thaj jekh num. card. cincizeci și unu (una)
panʒvardeś thaj duj num. card. cincizeci și doi (două)
panʒvardeś thaj trin num. card. cincizeci și trei
panʒvardeś thaj śtar num. card. cincizeci și patru
panʒvardeś  thaj panʒ num. card. cincizeci și cinci
panʒvardeś thaj śov num. card. cincizeci și șase
panʒvardeś thaj efta num. card. cincizeci și șapte
panʒvardeś thaj ohto num. card. cincizeci și opt
panʒvardeś thaj enă num. card. cincizeci și nouă
parnimos s.m. albeață
pen pron. refl. (pers. a III-a, pl. Acuz.) [echivalat în limba română cu ajutorul pronumelui personal] pe ei, ii, -i-, respectiv, pe ele, le; forme oblice: penq/o, -i, -e (Gen.), penqe (Dat.), penƟe (Locat.) , penƟar (Ablat. pençar (Soc./Instr.)
penqe pron. refl. v. p e n.
penqi pron. refl. v. p e n.
penƟar pron. refl. v. p e n.
penƟe pron. refl. v. p e n.
pençar pron. refl. v. p e n.
pes pron. refl. (pers. a III·a, sg., Acuz.) pe sine, se, s-; la cazurile oblice: pesq/o., -i, -e (Gen.), pesqe (Dat.), pesƟe (Locat.), pesƟar (Ablat.), peça (Soc. Instr.).
pesƟar pron. refl. v. p e s.
pesƟe pron. refl. v. p e s.
pesqe pron. refl. v. p e s.
pesqi pron. refl. v. p e s.
pesqo pron. refl. v. p e s.
peça pron. refl. v. p e s.
po adv., prep. 1. adv. (formează numerale distributive) căte. 2. prep. pe
pră adv. prea
problèm /a, -e s.f. problemă
pućhel vb. tr. a întreba (Perf. .pućlă(s))
pućhi /mos, -mata s.m. v. p u ć h i pe n
pućhi /pen, -mata s.m. întrebare; chestionare. [v. și pućhi/mos, -mata]
phiravel vb. ref. a se plimba (Perf. phiradă(s)); vov phiravel pes el se plimbă
rugil pes vb. a se ruga(Perf. rugisardă(s); voj rugil pes akana ea se roagă acum
sarnavn /i, -ă s.f. pronume; i nisavuti ~i pronume nehotărât; phandutni ~i pronume relativ; i pućhutni ~ i pronume interogativ; i sikavni ~i pronume demonstrativ; i therimasqi ~i pronume posesiv; i ʒenutni ~i pronume personal
sastimos s.m. v. s a s t i p e n
sastipen s.m. sănătate
sav /o, -i pron.  interog. relat.  adj. interog.-relat. care
semas vb. (i)si „a fi” (la imperfect, pers. I, sg.) (eu) eram
śel ~ a s.f. num. card. 1. s.f. sută sumă de bani egală cu o sută; bancnotă de o sută lei. 2. num. card. sută
śovardeś num. card. șaizeci
śovardeś thaj jekh num. card. șaizeci și unu (una)
śovardeś thaj duj num. card. șaizeci și doi (două)
śovardeś thaj trin num. card. șaizeci și trei
śovardeś thaj śtar num. card. șaizeci și patru
śovardeś thaj panʒ num. card. șaizeci și cinci
śovardeś thaj śov num. card. șaizeci și șase
śovardeś thaj efta num. card. șaizeci și șapte
śovardeś thaj ohto num. card. șaizeci și opt
śovardeś thaj enă num. card. șaizeci și nouă
śtarto num. ord. al patrulea, a patra
śtarvardeś num. card. patruzeci
śtarvardeś thaj jekh num. card. patruzeci și unu (una)
śtarvardeś thaj duj num. card. patruzeci și doi (două)
śtarvardeś thaj trin num. card. patruzeci și trei
śtarvardeś thaj śtar num. card. patruzeci și patru
śtarvardeś thaj panʒ num. card. patruzeci și cinci
śtarvardeś thaj śov num. card. patruzeci și șase
śtarvardeś thaj efta. num. card. patruzeci și șapte
śtarvardeś thej ohto num. card. patruzeci și opt
śtarvardeś thaj enă num. card. patruzeci și nouă
śukòvel vb. tr., refl. a (se) usca (Perf. śukilă(s))
tati/pen, -mata s.m. căldură
tràjo s.m. trai
trinvardeś num. card. treizeci
trinvardeś thuj jekh num. card. treizeci și unu (una)
trinvardeś thaj duj num. card. treizeci și doi (două)
trinvardeś thaj trin num. card. treizeci și trei
trinvardeś thaj śtar num. card. treizeci și patru
trinvardeś thaj panʒ num. card. treizeci și cinci
trinvardeś thaj śov num. card. treizeci și șase
trinvardeś thaj efta num. card. treizeci și șapte
trinvardeś thaj ohto num. card. treizeci și opt
trinvardeś thaj enă num. card. treizeci și nouă
tut pron. pers. tu „tu” (pers. a II-a, sg., Acuz.) pe tine, -te-
vaxt ~a s.m. timp, vreme; (lingv.) o akanutno ~timpul prezent; o avutno ~ timpul viitor o nakhluno ~ timpul trecut
ʒenutn /o, -i adj. personal; (lingv.) i ʒenutni sarnavni pronumele personal
akanutn /o, -i adj. prezent; o ~ o vaxt timpul prezent.
anda prep. 1. în. 2. la 3. pentru;~ śosƟe de ce?; pentru, ce?
anglun /o, -i num. ord. primul, întâiul.
barărelas vb. barărel „a crește” (la imperfect, pers. a III-a, sg.): creștea
barvali /mos, -mata s.m. bogătie
biś num. card. douăzeci
biś thaj jekh num. card. douăzeci și unu
biś thaj duj num. card. douăzeci și doi
biś thaj trin num. card. douăzeci și trei
biś thaj śtar num. card. douăzeci și patru
biś thuj panʒ num. card. douăzeci și cinci
biś thuj śov num. card. douăzeci și șase
biś thaj efta num. card. douăzeci și șapte
biś thaj ohto num. card. douăzeci și opt
biś thaj enă num. card. douăzeci și nouă
brïśind ~a s.m. ploaie
bućhuvel (Perf. bućhlă(s)) vb. tr.,refl. 1. vb.tr. a numi, a denumi. 2. vb. refl. a as numi, a se chema; sar bućhos? cum te cheamă?
butvar adv. adesea, de multe ori, adeseori
ćor /o, -i adj. 1. sărac, sărman. 2. mizerabil.
deś num. card. zece
deśujekh num. card. unsprezece
deśuduj num. card. doisprezece; douăsprezece
deśutrin num. card. treisprezece
deśuśtar num. card. patrusprezece
deśupanʒ num. card. cincisprezece
deśuśov num. card. șaisprezece
deśuefta num. card. șaptesprezece
deśuohto num. card. optsprezece
deśuenă num. card. nouăsprezece
devlikan /o, -iadj. 1. dumnezeiesc 2. religios
diatèz /a, -e s.f. diateză
dilorr /o, -i adj. (dim.) nebunatic; (voc.) dilorre!a nebunaticule! illorre!a, dillorre!a inimioară, nebunatică!
dromorr /o, -a s.m.(dim.) drumuleț
dudal /o, -i 1. luminos. 2. (fig.) clar, limpede
dujen num. card. duj (la Acuz. [ființe]): pe doi, pe două; la cazurile oblice dujenq/o, -i,  -e (Gen.) dujenq (Dat.), dujenƟe (Locat.), dujenƟar (Ablat.),  dujençar (Instr./Soc.).
dujvar num. adv. de două ori
eftavardeś num. card. șaptezeci
eftavardeś thaj jekh num. card. șaptezeciși unu, șaptezeci și una
eftavardeś thaj duj num. card. șaptezeci și doi (două)
eftavardeś thaj trin num. card. șaptezeci și trei
eftavardeś thaj śtar num. card. șaptezeci și patru
eftavardeś thaj panʒ num. card. șaptezeci și cinci
eftavardeś thuj śov num. card. șaptezeci și șașe
eftavardeś thaj efta num. card. șaptezeci și șapte
eftavardeś thaj ohto num. card. șaptezeci și opt
eftavardeś thaj enă num. card. șaptezeci și nouă
enăvardeś num. card. nouăzeci
enăvardeś thaj jekh num. card. nouăzeci și unu (una)
enăvardeś thaj duj num. card. nouăzeci și doi (două)
enăvardeś thaj trin num. card. nouăzeci și trei
enăvardeś thaj śtar num. card. nouăzeci și patru
enăvardeś thaj panʒ num. card. nouăzeci și cinci
enăvardeś thaj śov num. card. nouăzeci și șase
enăvardeś thaj efta num. card. nouăzeci și șapte
enăvardeś thaj ohto num. card. nouăzeci și opt
enăvardeś thaj enă num. card. nouăzeci și nouă
ginavn /i, -ă s.f. numeral; i kardinàlo ~ numeral cardinal; i ordinàlo ~i numeral ordinal
xolăriko adj. invar. mânios, supărat, necăjit
ilorr /o, -e s.m. (dim.) inimioară; (Voc.) illorre!a inimioară!
imperfèkt /o, -ură s.m. (lingv.) imperfect
indikatìv /o, ·ură s.m. (lingv.) indicativ
jekh num. card. unu, una; jeklz pala avresƟe unul după altul
jekhes num. card. jekh „unu” (la cazul Acuz. [ființe]): pe unu; la cazurile oblice : jekhesq/o, -i, -e (Gen.) jekhesqe (Dat.), jekhesƟe (Locat.), jekhesƟar (Ablat.) .jekheça(Soc./lnstr)
jekhto num. card. jekh „una”-(la cazul Acuzativ) [ființe]): pe una; la cazurile oblice: jekhăq/o, -i, -e (Gen.), jekhăqe (Dat.), jekhăƟe (Locat.), jekhăƟar (Ablat.). jekhaça (Soc./Instr.)
jekhto num. card. primul , prima
jekhvar num. adv. o dată
ka-o prep. kaj la; ka-o kher la casă
kardinàlo adj. invar. cardinal; i ~ ginavni numeral cardinal
kolaver pron. dem. celălalt, cealaltă, ceilalți, celelalte; kolavrăƟe la cealaltă
kòrkor /o, -i adj. singur
kothar adv. de acolo
laćhi /mos, -mata s.m. bunătate
lan pron. pers. voj pe ea, o (la Acuz., sg.)
les pron. pers. Vov pe el, îl, -l- (la Acuz., sg.)
lovorr /o, -e s.m. (dim.) bănuț
ma adv. nu [sin.: na]
märitime adj. invar. măritată, măritate
mìl /a, -e s.f. milă
na-s v. n a j  s a s
naj adv. 1. (folosit la obținerea formei negative a verbului (i)si „a fi”‘) nu este. 2. (folosit în construcții negative ale posesiunii): nu are; ~ amen nu avem
naj sas (construcție verbală care indică absența sau este folosita în construcții negative ale posesiunii) 1. nu era. 2. nu avea; naj sas man (eu) nu aveam
nakhlutn /o, -i adj. (lingv.) trecut; o ~ o vaxt timpul trecut
ohtovardeś num. card. optzeci
ohtovardeś thaj jekh num. card. opt zeci și unu (una)
ohtovardeś thaj duj num. card. opt zeci și doi (două)
ohtovardeś thaj trin num. card. opt zeci și trei
ohtovardeś thaj śtar num. card. opt zeci și patru
ohtovardeś thaj panʒ num. card. opt zeci și cinci
ohtovardeś thaj śov num. card. opt zeci și șase
ohtovardeś thaj efta num. card. opt zeci și șapte
ohtovardeś thaj ohto num. card. opt zeci și opt
ohtovardeś thaj enă num. card. optzeci și nouă
ordinàlo adj. (lingv.) ordinal; i ordinàlo ginavni numeralul ordinal
panʒvarbiś num. card. v. ś e l
panʒvardeś num. card. cincizeci
panʒvardeś thaj jekh num. card. cinci zeci și unu (una)
panʒvardeś thaj duj num. card. cinci zeci și doi (două)
panʒvardeś thaj trin num. card. cinci zeci și trei
panʒvardeś thaj śtar num. card. cinci zeci și patru
panʒvardeś  thaj panʒ num. card. cinci zeci și cinci
panʒvardeś thaj śov num. card. cinci zeci și șase
panʒvardeś thaj efta num. card. cinci zeci și șapte
panʒvardeś thaj ohto num. card. cincizeci și opt
panʒvardeś thaj enă num. card. cinci zeci și nouă
parnimos s.m. albeață
pen pron. refl. (pers. a III-a, pl. Acuz.) [echivalat în limba română cu ajutorul pronumelui personal] pe ei, ii, -i-, respectiv, pe ele, le; forme oblice: penq/o, -i, -e (Gen.), penqe (Dat.), penƟe (Locat.) , penƟar (Ablat. pençar (Soc./Instr.)
penqe pron. refl. v. p e n.
penqi pron. refl. v. p e n.
penƟar pron. refl. v. p e n.
penƟe pron. refl. v. p e n.
pençar pron. refl. v. p e n.
pes pron. refl. (pers. a III·a, sg., Acuz.) pe sine, se, s-; la cazurile oblice: pesq/o., -i, -e (Gen.), pesqe (Dat.), pesƟe (Locat.), pesƟar (Ablat.), peça (Soc. Instr.).
pesƟar pron. refl. v. p e s.
pesƟe pron. refl. v. p e s.
pesqe pron. refl. v. p e s.
pesqi pron. refl. v. p e s.
pesqo pron. refl. v. p e s.
peça pron. refl. v. p e s.
po adv., prep. 1. adv. (formează numerale distributive) căte. 2. prep. pe
pră adv. prea
problèm /a, -e s.f. problemă
pućhel vb. tr. a întreba (Perf. .pućlă(s))
pućhi /mos, -mata s.m. v. p u ć h i pe n
pućhi /pen, -mata s.m. întrebare; chestionare. [v. și pućhi/mos, -mata]
phiravel vb. ref. a se plimba (Perf. phiradă(s)); vov phiravel pes el se plimbă
rugil pes vb. a se ruga(Perf. rugisardă(s); voj rugil pes akana ea se roagă acum
sarnavn /i, -ă s.f. pronume; i nisavuti ~i pronume nehotărât; phandutni ~i pronume relativ; i pućhutni ~ i pronume interogativ; i sikavni ~i pronume demonstrativ; i therimasqi ~i pronume posesiv; i ʒenutni ~i pronume personal
sastimos s.m. v. s a s t i p e n
sastipen s.m. sănătate
sav /o, -i pron.  interog. relat.  adj. interog.-relat. care
semas vb. (i)si „a fi” (la imperfect, pers. I, sg.) (eu) eram
śel ~ a s.f. num. card. 1. s.f. sută sumă de bani egală cu o sută; bancnotă de o sută lei. 2. num. card. sută
śovardeś num. card. șaizeci
śovardeś thaj jekh num. card. șaizeci și unu (una)
śovardeś thaj duj num. card. șaizeci și doi (două)
śovardeś thaj trin num. card. șaizeci și trei
śovardeś thaj śtar num. card. șaizeci și patru
śovardeś thaj panʒ num. card. șaizeci și cinci
śovardeś thaj śov num. card. șaizeci și șase
śovardeś thaj efta num. card. șaizeci și șapte
śovardeś thaj ohto num. card. șaizeci și opt
śovardeś thaj enă num. card. șaizeci și nouă
śtarto num. ord. al patrulea, a patra
śtarvardeś num. card. patruzeci
śtarvardeś thaj jekh num. card. patruzeci și unu (una)
śtarvardeś thaj duj num. card. patruzeci și doi (două)
śtarvardeś thaj trin num. card. patruzeci și trei
śtarvardeś thaj śtar num. card. patruzeci și patru
śtarvardeś thaj panʒ num. card. patruzeci și cinci
śtarvardeś thaj śov num. card. patruzeci și șase
śtarvardeś thaj efta. num. card. patruzeci și șapte
śtarvardeś thej ohto num. card. patruzeci și opt
śtarvardeś thaj enă num. card. patruzeci și nouă
śukòvel vb. tr., refl. a (se) usca (Perf. śukilă(s))
tati/pen, -mata s.m. căldură
tràjo s.m. trai
trinvardeś num. card. treizeci
trinvardeś thuj jekh num. card. treizeci și unu (una)
trinvardeś thaj duj num. card. treizeci și doi (două)
trinvardeś thaj trin num. card. treizeci și trei
trinvardeś thaj śtar num. card. treizeci și patru
trinvardeś thaj panʒ num. card. treizeci și cinci
trinvardeś thaj śov num. card. treizeci și șase
trinvardeś thaj efta num. card. treizeci și șapte
trinvardeś thaj ohto num. card. treizeci și opt
trinvardeś thaj enă num. card. treizeci și nouă
tut pron. pers. tu „tu” (pers. a II-a, sg., Acuz.) pe tine, -te-
vaxt ~a s.m. timp, vreme; (lingv.) o akanutno ~timpul prezent; o avutno ~ timpul viitor o nakhluno ~ timpul trecut
ʒenutn /o, -i adj. personal; (lingv.) i ʒenutni sarnavni pronumele personal
Feb 162010
 
aberś adv. în acest an, anul acesta
amalin ~a s.f. prietenă, amică
amar /o, -i pron. pos. al nostru, a noastră; ~e ai noștri, ale noastre
Amin interj. Amin!
anav ~a s.m. nume
bareder adv. (comp.) mai mare
baxtaleder adv. (comp). mai norocos
bezex ~a .s.m. păcat
bezăxal /o, -e s.m. păcătos, cel care a păcătuit
će pron. interog. -rel. ce (cu valoarea pron. interog. -rel. so)
ćèr /o, -ură s.m. cer [var.: ćèr/os, ură ]
ćèr /os,-ură s.m. v. ć è r o s
daral vb. refl. a se teme, a se speria (Perf. darajlă(s))
de vb. tr. del a da (la imper., pers. a II-a, sg.) dă
devlikan /o, -i 1. dumnezeiesc. divin; 2. (p. ext.) religios
děsutn /o, -i adj. zilnic, de fiecare zi; o ~o manro pâinea cea de zi cu zi
dives ~a s.m. zi [var.: aděs ~a]
dobroj (în formule de salut.) tu! Bună dimineața! [se spune unei singure persoane]; ~ tumen! Bună dimineața! [se spune mai multor persoane]; (p. mit.) Bună! Bună ziua!
feder adv. mai bine(comp. adv. laćho)
feril vb. tr. a feri(Perf. ferisardă(s)) ; Feril o Del! Ferească Dumnezeu!
fìlm /o, -ură s.m. film
gugleder adv. (comp. adv. guglo) mai dulce
xaćarel vb. tr. a înțelege(Perf. xaćardăs(s))
ingarel vb. tr. 1. a duce 2. a conduce 3. a purta (Perf. ingirdă(s))
ispìt /a, -e s.f. ispită
izbävil vb. tr. a izbăvi (Perf. izbävisardă(s))
ïmpäräcì /a -e s.f. împărăție
kerel pes vb. refl. a se face (Perf. kerdă(s) pes)
ki pron. pos. v. k i r r i
king /o, -i adj. umed, umezit
kirri pron. pos. v. t i r r i
kirr /o, -i pron. pos. v. t i r r o
komparatìvo s.m. comparativ
khanć pron. neg., adv. nimic
lav ~a s.m. cuvânt, vorbe
laqo pron. pers., pron. pos., adj. pos. voj (pers. a III-a sg., Gen.) al ei; al său
lenqi pron. pers., pron. pos., adj. pos. a lor
lenqo pron. pers., pron. pos., adj. pos. al lor
lesqi pron. pers., pron. pos., adj. pos. a lui; a sa
lesqo pron. pers., pron. pos., adj. pos. al lui; al său
lokheder adv. (comp.) mai ușor
lokh /o, -i adj. 1. ușor. 2. încet
maj adv. mai
murr /o, -i pron. pos., adj. pos. al meu, a mea; murre ai mei, ale mele
nasul adj. adv. rău; (Ablat.) nasulesƟar de rău
nasval /o, -i adj. bolnav
nevi /pen, -mata s.m. noutate; veste
pakălpes vb. tr. refl. 1. a se încrede. 2. a crede în . . ; vov pakăl and-o Del el crede în Dumnezeu (Perf. pakăjas pes)
paśnavn /i, -ă s.f. adjectiv; i ~ avrikani adjectivul împrumutat; i ~ biparuvdi adjectivul invariabil; i ~ buaxli adjectivul „extins”; i. ~ tang adjectivul „eu formă restrânsă”
pućhutn /o, -i adj. (lingv.) interogativ
phagel (Perf. phaglă(s)) vb. tr. 1. a spinteca, crăpa 2. a frănge 3. a sparge 4. a sfărăma
phandutn /o, -i adj. (lingv.) relativ; i ~ i sarnavni pronumele relativ. i pućhutni-phandutni sarnavni prenumele interogativ-relativ
phar /o, -i adj. greu
phuraneder adv. phuro (comp.) mai vechi
rraj /mos, -mata s.m. domnie; Tumara rrajmata! Domniile Voastre!
rraśaj ~ a. s.m. preot, popă
savă pron. interog.-rel. savi (Acuz., sg.) [ființe] pe care; la cazurile oblice savăq/o, -i, -e (Gen.), savăqe (Dat.), savăƟe (Locat.), savăƟar (Ablat.) savăça (Soc./Instr.)
savă
savăƟar pron. interog.-rel. v. s a v ă
savăƟa pron. interog.-rel. v. s a v ă
savăça pron. interog.-rel. v. s a v ă
savăqi pron. interog.-rel. v. s a v ă
savăqo pron. interog.-rel. v. s a v ă
savăn pron. interog.-rel. savi (Acuz.,pl.) [ființe] pe care; la cazurile oblice: savănq/o, -`zZ, -e;, (Gen.) savănƟe (Dat.), savănƟe, (Locat.), savănƟar (Ablat.), saănçar (Soc./Instr.)
savănƟar pron. interog.-rel. v. s a v ă n
savănƟe pron. interog.-rel. v. s a v ă n
savănçar pron. interog.-rel. v. s a v ă n
savănqo pron. interog.-rel. v. s a v ă n
savănqi pron. interog.-rel. v. s a v ă n
saven pron. interog.-rel save Acuz., m., pl. [ființe] pe care cazurile oblice savenq/o, -i, ‘-e (Gen.) savenqe (Dat.), savenƟe (Locat.), savesƟar(Ablat.), savença (Soc./Instr)
savenƟar pron. interog.-rel. v. s a v e n
savenƟe pron. interog.-rel. v. s a v e n
savençar pron. interog.-rel. v. s a v e n
savenqe pron. interog.-rel. v. s a v e n
savenqi pron. interog.-rel. v. s a v e n
savenqo pron. interog.-rel. v. s a v e n
saves pron. interog.-rel savo (Acuz.,` m.sg.) [ființe] pe care; la cazurile oblice savesqo/ -i, -e (Gen.), savesqe (Dat.), savesƟe (Locat.), savesƟar (Ablat.), saveça (Soc./Instr.)
savesƟar pron. interog.-rel. v. s a v e s
savesƟe pron. interog.-rel. v. s a v e s
savesqe pron. interog.-rel. v. s a v e s
savesqi pron. interog.-rel. v. s a v e s
savesqo pron. interog.-rel. v. s a v e s
saveça pron. interog.-rel. v. s a v e s
sfincil pes vb. refl. a se sfinți (Perf. sfincisardă(s))
śuk /o, -i adj. uscat
te conj. să te kerav (eu) să fac (ca semn al conjunctivului)
terneder adj. terno (la comp.) mai tânăr
ti pron. pos., adj. pos. v. tirri
tikneder adj. tikno (la comp.) mai mic
tirri pron. pos., adj. pos. v. tirro
tirr /o, -i pron. pos., adj. pos. al tău, a ta
tumare pron. pos., adj. pos. ai voștri, ale voastre
tumar /o, -i pron. pos., adj. pos. al vostru, a voastră
vòj /a, -e s.f. voie
aberś adv. în acest an, anul acesta
amalin ~a s.f. prietenă, amică
amar /o, -i pron. pos. al nostru, a noastră; ~e ai noștri, ale noastre
Amin interj. Amin!
anav ~a s.m. nume
bareder adv. (comp.) mai mare
baxtaleder adv. (comp). mai norocos
bezex ~a .s.m. păcat
bezăxal /o, -e sm. păcătos, cel care a păcătuit
će pron. interog. -rel. ce (cu valoarea pron. interog. -rel. so)
ćèr /o, -ură s.m. cer [var.: ćèr/os, ură ]
ćèr /os,-ură s.m. v. ć è r o s
daral vb. refl. a se teme, a se speria (Perf. darajlă(s))
de vb. tr. del a da (la imper., pers. a II-a, sg.) dă
devlikan /o, -i 1. dumnezeiesc. divin; 2. (p. ext.) religios
děsutn /o, -i adj. zilnic, de fiecare zi; o ~o manro pâinea cea de zi cu zi
dives ~a s.m. zi [var.: aděs ~a]
dobroj (în formule de salut.) tu! Bună dimineața! [se spune unei singure persoane]; ~ tumen! Bună dimineața! [se spune mai multor persoane]; (p. mit.) Bună! Bună ziua!
feder adv. mai bine(comp. adv. laćho)
feril vb. tr. a feri(Perf. ferisardă(s)) ; Feril o Del! Ferească Dumnezeu!
fìlm /o, -ură s.m. film
gugleder adv. (comp. adv. guglo) mai dulce
xaćarel vb. tr. a înțelege(Perf. xaćardăs(s))
ingarel vb. tr. 1. a duce 2. a conduce 3. a purta (Perf. ingirdă(s))
ispìt /a, -e s.f. ispită
izbävil vb. tr. a izbăvi (Perf. izbävisardă(s))
ïmpäräcì /a -e s.f. împărăție
kerel pes vb. refl. a se face (Perf. kerdă(s) pes)
ki pron. pos. v. k i r r i
king /o, -i adj. umed, umezit
kirri pron. pos. v. t i r r i
kirr /o, -i pron. pos. v. t i r r o
komparatìvo s.m. comparativ
khanć pron. neg., adv. nimic
lav ~a s.m. cuvânt, vorbe
laqo pron. pers. pron. pos., adj. pos. voj (pers. a III-a sg., Gen.) al ei; al său
lenqi pron. pers., pron. pos., adj. pos. a lor
lenqo pron. pers., pron. pos., adj. pos. al lor
lesqi pron. pers., pron. pos., adj. pos. a lui; a sa
lesqo pron. pers., pron. pos., adj. pos. al lui; al său
lokheder adv. (comp.) mai ușor
lokh /o, -i adj. 1. ușor. 2. încet
maj adv. mai
murr /o, -i pron. pos., adj. pos. al meu, a mea; murre ai mei, ale mele
nasul adj. adv. rău; (Ablat.) nasulesƟar de rău
nasval /o, -i adj. bolnav
nevi /pen, -mata s.m. noutate; veste
pakăl pes vb. tr. refl.(Perf. pakăjas pes) 1. a se încrede. 2. a crede în . . ; vov pakăl and-o Del el crede în Dumnezeu
paśnavn /i, -ă s.f. adjectiv; i ~ avrikani adjectivul împrumutat; i ~ biparuvdi adjectivul invariabil; i ~ buaxli adjectivul „extins”; i. ~ tang adjectivul „eu formă restrânsă”
pućhutn /o, -i adj. (lingv.) interogativ
phagel (Perf. phaglă(s)) vb. tr. 1. a spinteca, -crăpa. 2. a frănge 3. a sparge 4. a sfărăma.
phandutn /o, -i adj. (lingv.) relativ; i ~ i sarnavni pronumele relativ. i pućhutni-phandutni sarnavni prenumele interogativ-relativ
phar /o, -i adj. greu
phuraneder adv. phuro (comp.) mai vechi
rraj /mos, -mata s.m. domnie; Tumara rrajmata! Domniile Voastre!
rraśaj ~ a. s.m. preot, popă
savă pron. interog.-rel. savi (Acuz., sg.) [ființe] pe care; la cazurile oblice savăq/o, -i, -e (Gen.), savăqe (Dat.), savăƟe (Locat.), savăƟar (Ablat.) savăça (Soc./Instr.)
savă
savăƟar pron. interog.-rel. v. s a v ă
savăƟa pron. interog.-rel. v. s a v ă
savăça pron. interog.-rel. v. s a v ă
savăqi pron. interog.-rel. v. s a v ă
savăqo pron. interog.-rel. v. s a v ă
savăn pron. interog.-rel. savi (Acuz.,pl.) [ființe] pe care; la cazurile oblice: savănq/o, -`zZ, -e;, (Gen.) savănƟe (Dat.), savănƟe, (Locat.), savănƟar (Ablat.), saănçar (Soc./Instr.)
savănƟar pron. interog.-rel. v. s a v ă n
savănƟe pron. interog.-rel. v. s a v ă n
savănçar pron. interog.-rel. v. s a v ă n
savănqo pron. interog.-rel. v. s a v ă n
savănqi pron. interog.-rel. v. s a v ă n
saven pron. interog.-rel save Acuz., m., pl. [ființe] pe care cazurile oblice savenq/o, -i, ‘-e (Gen.) savenqe (Dat.), savenƟe (Locat.), savesƟar(Ablat.), savença (Soc./Instr)
savenƟar pron. interog.-rel. v. s a v e n
savenƟe pron. interog.-rel. v. s a v e n
savençar pron. interog.-rel. v. s a v e n
savenqe pron. interog.-rel. v. s a v e n
savenqi pron. interog.-rel. v. s a v e n
savenqo pron. interog.-rel. v. s a v e n
saves pron. interog.-rel savo (Acuz.,` m.sg.) [ființe] pe care; la cazurile oblice savesqo/ -i, -e (Gen.), savesqe (Dat.), savesƟe (Locat.), savesƟar (Ablat.), saveça (Soc./Instr.)
savesƟar pron. interog.-rel. v. s a v e s
savesƟe pron. interog.-rel. v. s a v e s
savesqe pron. interog.-rel. v. s a v e s
savesqi pron. interog.-rel. v. s a v e s
savesqo pron. interog.-rel. v. s a v e s
saveça pron. interog.-rel. v. s a v e s
sfincil pes vb. refl. a se sfinți (Perf. sfincisardă(s))
śuk /o, -i adj. uscat
te conj. (ca semn al conjunctivului) să te kerav (eu) să fac
terneder adj. terno (la comp.) mai tânăr
ti pron. pos., adj. pos. v. tirri
tikneder adj. tikno (la comp.) mai mic
tirri pron. pos., adj. pos. v. tirro
tirr /o, -i pron. pos., adj. pos. al tău, a ta
tumare pron. pos., adj. pos. ai voștri, ale voastre
tumar /o, -i pron. pos., adj. pos. al vostru, a voastră
vòj /a, -e s.f. voie
Feb 162010
 
abă adv. deja
aćar ~a s.m. obicei
agùsto s.m. august
agor ~a s.m. sfârșit
agorisarel vb. tr. ref. a (se) sfârși(Perf. agorisardă(s))
aivend adv. iarna aceasta, în această iarnă
amatòr /i, -ă s.m. amator
amilaj adv. vara aceasta, în această vară
androdova adv. între timp
andre adv. în interior, înăuntru
anglal adv. înainte, în fața; maj ~b mai inainte
angliskòl /a, -e s.f. grădiniță
anr /o, -e s.m. ou, lole ~e ouă roșii
ansàmbl /o, -ură s.m. ansamblu
arăt adv. azi noapte, în noaptea aceasta
arro s.m. făină (var.: varro)
asav ~a s.m. moară ( be
ba adv. ba
bakrŏrr /i, -ă s.f. (dim.) oiță
balan /o, -i adj. de porc; ~o mas carne de porc; ~e goja cârnați de porc
baredivai s.m. iunie
bilel vb. tr. refl. a (se) topi. (Perf. bilajlă(s)) [Var.: bilŏl]
berśivaxt ~a s.m. anotimp
bòb /o, -ură s.m. porumb
bràzb /a, -e s.f. sfeclă
butĭkern /o, -e s.m. muncitor
ćaćes adv. adevărat
ćehiaq /o, -i adj. ceh,-cehesc
dàr /o, -ură s.m. dar
decèmbra s.f. decembrie
depozitisarel v. a depozita(Perf. depozitisardă(s))
derăv ~a s.f. mare
deśto num. ord. al zecelea, a zecea
deśvarśel num. card. mie
dujto num. ord. al doilea, a doua
dujvarśel num. card. două sute
eftăto num. ord. al șaptelea, a șaptea
enăto num. ord. al nouălea, a noua
fàrb /a, -e s.f. culoare
färbil vb. tr. a vopsi (Perf. färbisardă(s))
februàra s.f. februarie
festivàl /i, -ă s.m. festival
fìrm /a, -e s.f. firmă
frùkt /o, -ură s.m. fruct
gaʒikanes adv. 1. în altă manieră decât cea romă. 2. (lingv.) în altă limbă decât în limba romani
germ /o, -i v. g i v e s q o
givesq /o, -i adj. de grâu, din grâu [v. și germo]
glònt /o, -ură – s.m. bulgăre de zăpadă
goj ~a s.m. cârnat
gramàtik /a, -e gramatică
grùp /a,-e s.f. grupă
informaciaq /o, -i adj. informativ, de informare ~o lil buletin informativ
inicìativ /a, -e s.f. inițiativă
iv ~a s.m. zăpadă
ivend ~a s.m. iarnă
ivendesq /o, -i adj. de zăpadă; o ~o Dad Om de zăpadă
ïhćeposarel vb.tr. a începe (Perf, inceposarăd(s))
januàra s.f. ianuarie
jekhe art. nehot., num. card. 1. art. nehot un, o; 2. unu, una (la cazurile oblice)
jekhto num. ord. întâiul, întâia; primul, prima
jùto adv. iute
ham adv. cam
katail pes vb. Refl. a se da cu sania (sau cu patinele) (Perf. kataisajlă(s))
kat-o prep. v. k a t a r
katar prep. de la; katar-o de ta katar-o veśari de la pădurar
kilav /a s.f. prună
kirèś /a, -ură s.f. cireașă
kïmp /o, -ură s.m. câmp
kït adv. cât; (loc. adv. semicalcată din limba română) ~ de sigo cât de repede
kombìn /a, -e s.f. combină
krestevèc /o, -ură s.m. castravete
kurk /o, -e s.m. 1. săptamână 2. duminică
khanikaj adv. nicăieri
kheral adv. de acasă
khetanes adv. împreună, în comun
khetan /o, -i, adj. comun
lägùm /a, -e s.f. legumă
lokhes adv. ușor, lesne; lejer
luj s.m. v. lujdĭves
lujdives ~a s.m. luni; ziua de luni
maj s.m. mai, luna mai
Makedònia s.f. Macedonia
lujné adv. lunea; în ziua de luni
marciné adv. marțea, în ziua de marți, în fiecare marți.
mardĭ s.f. marți
mardives ~a s.m. marți; ziua de marți
maśkaral adv. între timp
mìj /a, -e s.f. num.card. s.f. numărul abstract egal cu o mie; suma (de bani) egală cu o mie. 2. num. card mie
milaj ~a s.m. vară
milaje adv. vara, în timpul verii
mol ~a s.f. vin; loli ~ vin roșu; parni ~ vin alb
mol vb. intr. valorează, costă
Mòskova s.f. Moscova
muxl /i, -ă s.f. ceață
muzikaq /o, -i de muzică, muzical
natisarel vb. intr. a înota (Perf. natisardă(s))
natùra s.f. natură
nev /o, -i nou
nić adv. conj. nici
novèmbra s.f. noiembrie
ohtoto num. ord. al optulea, a opta
oktobra s.f. octombrie
organizisarel vb. tr. a organiza (Perf. organisarăd(s))
paxoj ~a s.m. gheață
paxol pes vb. intr., refl. a (se) îngheța (Perf. paxosajlă(s) pes)
panʒto num. ord. al cincilea, a cincea
panʒvarbiś num. card. sută
paradàjk /a, ćě s.f. pătlăgea roșie
paraśtuj s.m. vineri
paraśtunà adv. vinerea, în fiecare -zi de vineri
paśmilaj ~a s.m. primăvară
paśmilaje adv. primăvara
Patradĭ s.f. Paște
pekol pes vb. a se coace(Perf. peklă(s) pes)
pinʒard /o, -i adj. cunoscut ; recunoscut
piśol vb. tr. a măcina (Perf. piśosardă(s))
plàj ~a s.m. munte
prùn /a -e s.f. v. k i l a v
pućhel vb. tr. a întreba (Perf. pućhlă(s))
putrel vb. tr. a deschide (Perf. putardă(s))
pherel vb. tr. 1. a umple; 2. a acoperi (Perf. pherdă(s))
rang ~a s.m. v. f à r b a
ràno adv. devreme, dis de dimineață
Repùblik /a, -e s.f. Republică
sàbat /o, -ură s.m. sâmbătă, ziua de sâmbătă
sàni /a, -e s.f. sanie
sàm /a, -e s.f. sarma
sàvat /o, -ură s.m. v. s à b a t o
savatonè adv. sâmbăta, în fiecare sâmbătă
särbätòr /i, -ă s.f. sărbătoare
seminć /a, -e s.f. sămânță
Septèmbra s.f. septembrie
sìgo adv. repede, iute
sikamn /i, -ă -s.f. v. s i k l ă r n i
sikamn /o, -e s.m. v. s i k l ă r n o
siklărn /i, -ă s.f. învățătoare; profesoară; educator
siklărn /o, -e s.m. învățător; profesor; (p. ext.) educator
siklŏvel vb. tr. a învăța (Perf. siklŏvlă(s))
siklŏvn /i, -ă s.f. elevă
siklovn /o, -e s.m. elev
skòl /a, -e s.f. v. ś k ò l a
skùrto adj. invar., adv. 1. adj. scurt, scurtă adv. 2. scurt
Sòfia s.f. Sofia
Suèdo s.m. Suedia
śel ~a s.m.,num.card. 1. s.m. bancnotă de o sută de lei;- sumă de bani egală cu o sută 2. num. card. sută
śelto num. ord. al sutălea, o sută
śìrdel vb. tr. a începe (Perf. de śìrdem)
śkòl /a, -e s.f. școală [var.: skòla, -e]
śovto num. ord. al șaselea, a șasea
śtarto num. ord. al patrulea, a patra
śtartonaj s.m. aprilie
śudr /o, -i adj. rece
śuk /o, -i. adj. 1. uscat. 2. (despre plante) veșted
tàmn /a, -e s.f. toamnă
texara adv. mâine
telal adv. sub; de sub
tetrad /ĭ, -ă s.f. miercuri. [sin.: vaśokurko]
tetradiné adv. miercurea [var.: tetragine]
tetraginé adv. v. t e t r a d i n é
tradĭci /a, -e s.f. traditie
traktòr /o, -ură s.m. tractor
trinto num. card. al treilea, a treia
tritonaj s.m. martie
trùp /a, -e s.f. trupa
them ~a s.m. stat
themutnikan /o, -i adj. statal
therivel vb. tr. refl. 1. tr. a avea; a poseda. 2. refl. a se desfăsura; a avea loc (Perf. terdilă(s), therdilo, therdili)
ućarel vb. tr. a troieni (Perf. ućardă(s))
ùni /a, -e s.f. uniune; Rromani Ùnia Uniunea Romă
vast ~a s.m. mână del ~ a ajuta
vaśokurk /o, -e s.m. miercuri, ziua de miercuri
zarzàv /a, -e s.f. zarzavat
zelenărel vb. tr. refl. a (se) înverzi (Perf. zelenărdă(s))
źoj s.m. v. źojdĭves
źojdĭves ~a s.m. joi, ziua de joi
źojné adv. joia, în fiecare joi
źulaj s.m. iulie
ʒanglăn vb. ʒanav (Ind., Perf. pers. a II-a, sg.) (tu) ai știut
bande d’acoolos
Feb 162010
 
aćarutn /o -i adj. obișnuit
adavaxtun /o -i adj. contemporan
agorutn /o -i adj. final
akanutn /o -i adj. curent; (lingv.) prezent
amboldin /o -i adj. întors; înapoiat.
anaval /o -i adj. renumit
anavutn /o -i adj. (lingv.) propriu
andrun /o -i adj. intern, de interior
angliskolutn /o -i adj. preșcolar
anglun /o -i adj. anterior, din fața
arabikan /o -i adj. arăbesc, arab
arćićutn /o -i adj. de cositor, din cositor
armandin /o -i adj. blestemat
aspinal /o -i adj. oțel, oțelit
asvinal /o -i adj. lăcrămos, înlăcrimat
avdusn /o -i adj. contemporan, actual
avginal /o -i adj. mieros
avrutn /o -i adj. extern, exterior
baj ~a s.f. mânecă; lùnʒi ~a mâneci lungi
balamn /i, -ă s.f. negustoreasă
halamn /o -e s.m. negustor
balan /o -i adj. de porc; ~o mas; carne de porc
balenq /o -i adj. de păr, care aparține părului
bang /o -i adj. 1. șchiop 2. strâmb
barrun /o -i adj. de piatră, din piatră
bazutn /o -i adj. de bază, fundamental
bengal /o -i adj. diabolic, drăcos
biaćarutn /o -i adj. neobișnuit
bibaxtal /o -i adj. 1. nefericit. 2. nenorocos
bibold /o -i adj. nebotezat
bifavorutn /o -i adj. nefavorabil; neprielnic
bilond /o -i adj. nesărat
bistard /o -i adj. uitat
biuź /o -i adj. necurat
bolad /o -i adj. 1. întins, muiat 2. botezat
bold /o -i adj. botezat
brićir /a, -e s.f. brâu
buxli /mos, mata s.m. lărgime [var.: baxlipenj
buxli /pen, mata s.m. v. buxlimeos
buxl /o -i adj. 1. larg 2. extins
butʒangl /o -i adj. atotștiutor
càl /o -o s.f. 1. detaliu vestimentar. 2. (p. ext.) vestimentatie, îmbrăcăminte. 3. haină
còx /a, -e s.f. fustă
ćać /o -i adj. adv. 1. (și fig.) drept 2. adevărat, veridic, veritabil
ćaćun /o -i adj. 1. adevărat. 2. original
ćikal /o -i adj. noroios, plin de noroi
ćirlatun /o -i adj. 1. de demult 2. strămoșesc, ancestral
ćumidun /o -i adj. sărutat, pupat
ćungr /i, -ă s.f. 1. coadă, cosiță 2. (fig.) coadă, rând
ćhibutn /o -i adj. lingvistic; care se referă la limbă
ćhind /o -i adj. 1. tăiat. 2. rupt. 3. frânt
ćhorval /o -i adj. bărbos
dadesq /o -i adj. de tată, al tatălui, care aparține tatălui
dandun /o -i adj. dental
daramn /o -i adj. fricos [var.: darano]
daran /o -i adj. v. darano
děsutn /o -i adj. zilnic, de fiecare zi
dil /o -i adj. nebun
dikhl /o -i adj. văzut
dośal /o -i adj. greșit, eronat
dudal /o -i adj. 1. luminos. 2. (fig.) car, limpede
dukhal / o -i adj. dureros
dukhavn /o -i adj. nostalgic; ~i gili cântec nostalgic
durutn /o -i adj. de departe, depărtat
ejrikan /o -i adj. irlandez
elinikan /o -i adj. elen
euglezikan /o -i adj. englezesc, englez
fàrb /a, -e s.f. culoare [sin. .rang]
farsikarn /o -i adj. persan, persian
favorutn /o -i adj. favorabil, prielnic, propice
fèri adv. numai
fïst /a -e s.f. fustă [sin.: còxa]
gàlben /o -i s.m. galben, monedă de aur
gàlbi s.m.pl. v. gàlbeno
gavun /o -i v. gavutno
gavutn /o -i adj. sătesc; rural [var.: gavuno]
gaʒikan /o -i adj. team nu este în manieră romă
geral /o -i adj. râios
germanikan /o -i adj. german, nemțesc
grekikan /o -i adj. grecesc, grec
gùler /o -ură s.m. 1. guler. 2. cordon; -e o rokăqo cordonul rochiei
hindikan /o -i adj. hindus
xarkum /o -i s.m. aramă
xarkun /o -i adj. de aramă
xuxamn /o -i adj. 1. mincinos 2. fals
xoran /o -i adj. v. xoraxno
xoraxan /o -i adj. 1. care ține de munca spoitorului 2. care aparține neamului spoitor 3. musulman, mahomedan (p. restr.) turcesc
xurăvel vb. tr. refl. 1. a (se) îmbrăca; 2. a (se)împodobi(Perf. xurăilem)
xurăvi /mos -mata s.m. podoabă
xurd /o -i adj. micuț
ilan /o -i adj. de inimă; cu suflet; ~o manuś om cu suflet; sufletist
importànto adj., adv. important
imdikan /o -i adj. indian
informàci /a -e s.f. informație
ivritikan /o -i adj. evreiesc
izdramn /o -i adj. tremurat: tremurător, care tremură
izdramn /o -i adj. 1. tremurat 2. care tremură
ivendesq /o -i adj. iarnă, hivernal
jagal /o -i adj. focos
jekćanutn /o -i adj. identic, același
jekhutn /o -i adj. unic
jidiśikan /o -i adj. idiș ~i ćhib limba idiș
kadrutn /o -i adj. de cadre
kàlc /a -e s.f. pantalon,phanrune: kàlce pantaloni de lână
kanal /o -i adj. urechiat
kanral /o -i adj. s.m. 1. adj. mărăcinos, țepos ~o balo arici; 2. s.m.,s.f. (peior.) polilțai; 3. s.m.,s.f. (peior.) evreu, evreică
kanr /o -o s.m. mărăcine
kaśtal /o -i adj. lemnos
kaśuk /o -i adj. surd
katrìnc /a, -e s.f. catrință [var.: kätrìnca]
kerk /o -i adj. amar
kermal /o -i‘ adj. viermănos
kerm /o -o s.m. vierme
kernavn /i, -ă s.f. verb; i atematìko ~ verbul atematic; i aźutikano ~ verbul auxiliar; i rorărni ~ verbul cauzativ; i tematìko ~ verbul tematic
kernavutn /o -i adj. verbal
kiralal /o -i adj. brânzos
kiśl /o -i adj. slab, uscățiv
kośak ~a. s.f. nasture
korkorutn /o -i de unul singur; individual
kovl /o -i. l. adj. (fon., despre consoane) palatizat. muiat 2.moale
kroatikan /o -i adj. croat
kiśl /o -i adj. smuls
khamasl /o -i adj. însorit
khaml /o -i adj. transpirat
khandin /o -i care miroase urât, care răspândește un miros urât; puturos
khetan /o -i adj. comun
kher ~ă s.f. cismă: morkŭne ~ à cismă de piele
khur ~ă s.f. 1. călcâi. 2. (p. ext.) toc (la încălțaminte)
khuvel vb. tr. Perf. kuvdă(s) 1. a împleti. 2. (despre mâini) a încrucișa (mâinile)
laćhartl /o -i adj. îmbunătățită (p. ext.) reparat, dres
lim ~a s.f. muc
limal /o -i adj. mucos
lòk /o -i adj. adv. 1. ușor 2. încet
loś ~a s.f. bucurie
lośal /o -i bucuros
loval /o -i adj. bănos
lov /o -o -s.m. ban
lunʒi /mos, -mata s.m. lungime
magărikan /o -i adj. maghiar
manajutn /o -i adj. semnificativ, important
manuśun /o, -i adj. 1. de om, care aparține omului. 2. (fan. despre consoană) dorsal
masal /o -i adj. cărnos
maśkaral adv. în mijloc, în centru
maśkarthemutn / o -i adj. internațional
maśkarutn /o -i adj. de mijloc, mijlociu; de centru, mediu
maśkarʒenutn /o -i adj. reciproc, mutual
mat /o -i beat
miazutn /o -i adj. asemănător; analog, similar
modèrno adj. modern
molal /o -i adj. valoros, prețios
mujal /o -e s.m. 1. judecător. 2. primar
mujal /o -i 2 adj. guraliv; limbut; vorbăreț
mulikan /o -i adj. mortuar, funebru
murśan /o -i adj. de bărbat, bărbătesc
murśikan /o -i adj. 1. masculin, barbătesc. 2. (fan., despre consoane) surd
mustàc /a, -e s.f. mustață
mustacal /o -i adj. mustăcios
naj forma negativă a vb. (i)si a nu fi; a nu avea:~ kadă nu este așa ~ khanć nu-i nimic, nu face nimic
nakhun /o -i fon. nazal(despre consoane)
nasval /o -i adj. bolnav
naśad /o -i 1. fugit; evadat- 2. gonit, alungat
nordun /o -i adj. de nord
opralun /o -i superior; de sus [var.: opruno]
oprun /o -i v. opraluno
orientun /o -i adj. de est, oriental
paćasl /o -i adj. pașnic
pajal /o -i adj. apos
pajasl /o -i adj. (plin) de sudoare
panʒabikan /o -i adj. din Punʒab
papùć ~o s.f. papuc
paśkenavutn /o -i adj. adverbial
paśutn /o -i apropiat; limitrof, învecinat
patĭsarel (Perf. patĭsareldă(s)) vb. tr. a respecta, a stima, a considera. (var.: patĭvel)
patĭv ~a s.f. respect, onoare, cinste, stimă, considerație
patĭvel vb. tr. v. vb. (Perf. patĭsardă(s)) v. patĭsarel
palarì /a, -e s.f. pălărie
pek /o -i adj. 1. copt. 2. fript prăjit
pinʒard /o -i adj. 1. cunoscut 2. recunoscut
piramn /o -e s.m.,adj 1. s.m. iubit, amant. 2. adj. iubit
piramn /i, -ă s.f., adj. 1. iubită; amantă 2. adj. iubită
pleter /ă, -ě s.f. pănglicuță îngustă care se împleteste împreună cu monezile de argint în cozile de păr ale femeilor rome
punrangl /o -i adj. desculț cu piciorul gol; neîncălțat
phagerd /o -i adj. spart
phakasl /o -i adj. cu aripi, înaripat
phandad /o -i adj. 1. legat. 2. închis, captiv [var.; phanglo]
phangl /o -i adj. v. phandado
phar /o -i, adj. greu
phirutn /o -i adj. nomad
phralikan /o -i adj. frățesc
phuran /o -i adj. bătrânesc, vechi
phurdin /o -i adj. 1. umflat 2. balonat
racutn /o -i adj. rasial
raxàm /i -a s.f. palton; pardesiu
rang ~a s.m. culoare [sin. fàrba]
ratăq /o -i adj. 1. de seară, seral 2. de noapte, nocturn
raʒastanikan /o -i adj. din Raʒastan
ròki /a, -e s.f. rochie; lùngo ~a rochie lungă;krecome ~a rochie plisată
rrajikan /o -i adj. boieresc; domnesc
rratval /o -i adj. sângeros; care sângerează, plin de sânge
rroman /o -i adj. care ține de rom, care aparține romului; (peior.) țigănesc
saamikan /o -i adj. lapon, care aparține laponilor, care se referă la laponi
san /o -i adj. subțire
savaxtun /o -i adj. veșnic, etern
serbikan /o -i adj. sârb, sârbesc
sevtun /o -i adj. 1. precedent, anterior 2. fost, dinainte. 3. antic, primitiv
siral /o -i adj s.m. 1. adj. usturoios 2. s.m. (arg.) polițist
skùrto adj. scurt, scurtă [sin. xarno]
slovakikan /o -i adj. slovac
somnakun /o -i adj. de aur, din aur
somvaxtun /o -i adj. contemporan
spumasl /o -i adj spumat; înspumat
stilutn /o -i adj. de stil, care se referă la stil
studiutn /o -i adj. de cercetare, privitor la cercetarea științifică
sudun /o -i adj. de sud, care aparține sudului; sudic.
śajutn /o -i adj. posibil, cu putință; virtual
śerutn /o -i adj. principal
śil -a s.m. 1. frig 2. răcoare
śilal /o -i adj. friguros; răcoros
śìr /o -ură șirag; salbă ~ e telărençar salbă de taleri (arginți)
śudr /o -i adj. rece
śukl /o -i adj. acru
śuś /o -i adj. 1. gol 2. golit; deșertat
tat /o -i adj. cald
telăr /i, -ă s.m. taler, monedă de argint(austriacă)
telutn /o -i adj. inferior, situat. dedesubt
tern /o -i adj. tănăr
tirax ~a s.f. încălțăminte
truś s.f. sete
truśal /o -i adj. setos, însetat
turkikan /o -i adj. turcesc
thanutn /o -i adj. local
themutn /o -i adj. statal, de stat
thudal /o -i adj. lăptos; de culoarea laptelui. care are aspectul laptelui
thul /o -i adj. 1. gros. 2. gras
thuval /o -i adj. de fum; fumegos
ućhal /o -i adj. umbros
ulejal /o -i adj. uleios
ustadun /o -i adj. artistic
uvestun /o -i adj. occidental; vestic
uzalćhibutn /o -i adj. extralingvistic
uzalutn /o -i adj. 1. special. 2. deosebit, aparte
/o -i adj. curat
varrasl /o -i adj. făinos
varr /o s.m. făină [var.: arro]
vastal /o -i adj. 1. de mână, care se referă la mână. 2. cu dare de mână
vizantikan /o -i adj. bizantin, care se referă la Bizanț
zlag ~a s.f. cercel; lel äl zlaga and-äl kan an pune cerceii în ureche
zor ~a s.f. putere; forță
zoral /o -i adj. puternic; (p. ext.) violent
ʒenutn /o -i adj. personal; (p. ext.) sarnavni pronumele personal
ʒuv ~a s.f. păduche
ʒuval /o -i adj. păduchios
ʒuvlăn /o -i adj. de femeie
ʒuvlikan /o -i adj. 1. feminin; femeiesc 2. (fon. despre consoane) sonor
Feb 162010
 
àkci /a, -e s.f. acțiune
amenƟar pron. pers. amen. (la cazul ablativ, p.I, pl.) de la noi; din noi, de către noi
asociàci /a, -e s.f. asociație
atòska adv. atunci
aver pron. nehot. altul, alta, alții, altele
brabari /poen, -mata s.m. egalitate
bazutn/o, -i adj. de bază, fundamental
bićhalel (Perf. bićhaldă(s))v vb. tr. a trimite
bilaćh /o, -i adj. 1. rău 2. care nu este bun -3. necomestibil; o xuxur si bilaćho ciuperca este necomestibilă.
biprintisard /o, -i adj. netipărit
bistrel (Perf. biśtardă(s)) vb. tr. a uita; ~ pes a se uita, a nu se ține minte
cìr /o, -o s.m. 1. epocă 2. timp, vreme
ćhand ~a s.m. mod, manieră
dèmno adj. demn
diferènc /a, -e s.f. diferență
dokumènt /a, -e s.f. document, rrajikinane ~e documente domnești
drabaral (Perf. drabardă(s)) vb. tr. 1. a citi 2. a ghici 3. a doftorici
egali /pen, -mata. s.m. egalitate; [sin. barabaripen]
èpok /a, -e [-ći] s.f. epocă
ètnikan /o, -i adj. etnic
fito(é)sav /o, -i pron.,adj.nehot. fiecare
folklorlst /o, -ură s.m. folclorist
funkcionisarel (Perf. funkcianisardă(s)) vb. intr. a funcționa
generàlo adj. general
gin ~a s.m. număr
god /ĭ -ă s.f. 1. gândire. 2. minte; kerel godĭ a gândi
godorval /o, -i adj. v. responsiblo
grùp /a, -e s.f. grupă
hakaj ~a s.m. drept (la ceva)
halărel (Perf. halărdă(s)) vb. tr. a înțelege, a pricepe.
xramol (Perf. xramosardă(s)) vb. tr. v. xramoserel
xramoserel (Perf. xramosardă(s)) vb. tr. a scrie
idèntiko adj. identic
indivìd /u, -ură s.m. individ
jekh pron. nehot. unul, una
kak ~ s.m. v. kako
kak /o, -e s.m. unchi [var. kak]
kanon ~a s.m. lege
kolaver pron. dem. celălalt, celălaltă, ceilalți, celelelte
komersànt /o, -ură s.m. comerciant
konika pron. nehot. cineva
konstituisarel (Perf. konstituisardă(s)) vb. refl. a se constitui
kumpàni /a, -e s.f. convoi
kutàr /i pron. nehot. cutare
khanć pron. negat. nimic
khetani /pen, -mata s.m. 1. uniune 2. comunitate
khonik pron. negat. nimeni
lav ~a. s.m. cuvânt
laqi pron. pers. voj (le gen., sg.) a ei
laƟar pron. pers. voj (la Ablat. sg.) de la ea; din ea; de către ea
lekhavm /o, -e s.m. scriitor
lenƟar pron. pers. von (la Ablat., pl.) de le ei (ele); din ei (ele); de către ei (ele)
lenqe pron. pers. von (la gen., pl.) ai lor, ale lor
lenqi pron. pers. von (la gen.) a lor
lenqo pron. pers. von (la gen.) al lor
lesƟar pron. pers. vov (la Ablat., sg.) de la el;. din el; de către el
lilorr /o, -e s.m. (dim.) cărticică
lipard /o, -i menționat; precizat
literatùr /a, -e s.f. literatură
mamuj prep., adv. înaintea, în față savorre si barrabar mamuj-o Devel toți sunt egali înaintea lui Dumnezeu
manai /pen -mata s.m. semnificație
manaj ~a. s.m. sens
manuśikan /o, -i adj. de om, al omului
manƟar pron. pers. me;(la Ablat., sg.) de la mine; din mine; de către mine
maśkarthemutn /o, -i adj. internațional
meri /mos, -mata s.m. 1. moarte 2. agonie
nakhad /o, -i adj. expirat; .o phirim nasqo lil si nalchado pașaportul este expirat
nevi /mos, -mata s.m. 1. noutate 2. știre, veste
nevlil ~a. s.m. ziar
nev /o, -i nou
ni adv. nici; ~ jekh nici unul, nici una
niàmc /a, -e s.f. neam
oficiàlo adj. oficial
or- pref. pron. v. vare
organizàci /a -e s.f. organizație
orsao pron. nehot. v. orsavo
orsavo pron. nehot. v. varesuvo
orso pron. nehot. v. vareso
pala so după ce
palem adv. iarăsi, din nou
periòd /a, -e s.f. perioadă
prezidènt /o, -ură s.m. președinte
printisard /o, -i tipărit
pumar /o, -i pron. pos.;adj. pos. al vostru, ~i a voastră; ~e ai voștri, ale voastre
phirimnasq /o, -i adj. de călătorie; ~ o lil pașaport
ràs /a, -e s.f. rasă
rasìst ~a s.m. rasist
reali /pen, -mata s.m. realitate
relevànto adj. relevant
religì /a -e s.f. religie
respèkt /i, -a s.m. respect
responsìbl /o, -i adj. responsabil
revìst /a, -e s.f. revistă
rig ~a s.f. 1. parte. 2. pagină
rrasaj ~a s.m. preot, popă
sao pron. nehot. v. s a r r o
sarorre pron. nehot. v. s a v o r r e
sarorro, pron. nehot. v. s a v o r r o
sarre pron. nehot. v. s a v o r r e
sarro pron. nehot. v. s a v o r r o
sastipen s.m. sănătate
sast /o, -i 1. întreg. 2. sănătos
savorre pron. nehot. (m.,f.,pl.) toți, toate [var. sare, sarorre].
savorr /o, -i pron. nehot.,adj. nehot. tot, toată [var. sao, sarorro, sarro]
sa pron. nehot.,adj. nehot. tot, toată, toți, toate
sel ~a s.m. etnie
situàci /a, -e s.f. situație
skrijtòr /i, -ă. s.m. v. le k h a v m o
sorre pron. nehot.,adj. nehot. v. s a r r e
sorro pron. nehot.,adj. nehot. v. s a r r o
stabìlo adj. stabil, permanent
svaqe pron. nehot.,adj. nehot. (m.f. pl.) fiecare
svaqi pron. nehot.,adj. nehot. (f.,sg.) fiecare
svaqo pron. nehot.,adj. nehot. (m.,sg.) fiecare
śtampind /o, -i adj. v. (sin.)printisardo
tirre pron. pos.,adj. pos. ai tăi, ale tale
tradìci /a, -e s.f. tradiție
trampikan /o, .i adj. de afaceri; care ține de practicarea comerțului; ~o manuś om de afaceri, comerciant
trai /pen, -mata s.m. 1. trai. 2. existență
traisarel (Perf. traisardă(s)) vb. intr. a trăi
tràj /o, -ură s.m. trai, mod de trai
tumare pron. pers.,pron. pos.,adj. pos. 1. pron. pers. tumen(la gen.) ai voștri, ale voastre. 2. pron. pos.,adj. pos. ai voștri, ale voastre
tumari pron. pers.,pron. pos.,adj. pos. 1.pron. pers. tumen (la gen.) a voastră 2.pron. pos.,adj. pos. a voastră
tumenƟar pron. pers. tumen (la ablat.) de la voi; de către voi; din voi.
tuƟar pron. pers. tu (la ablat.) de la voi; de către voi; din voi
ùni /a, -e s.f. uniunea Rromani ~ Uniunea Romă [Romani]
vare- prefix pronominal (folosit în formarea pron. nehot.) oare; ~so oarece ; ~kon oarecine ; ~savo oarecare
varekon pron. nehot. oarecine, oricine
varesav /o, -i pron. nehot. oarecare, oricari [var- orsavo]
vareso pron. nehot. oarece, orice [var. orso]
varvar adv. din când în când; din timp în timp
vèrsi /a, -e s.f. versiune
vìc /a, -e s.f. neam; I rromani ~a neamul țigănesc
zumavel (Perf. zumavdă(s)) vb. tr. 1. a încerca 2. a gusta
zumavi /mos, -mata s.m. încercare ; probă
ʒivel (Perf. ʒiv .e-,; vb. intr. a trăi
Feb 162010
 
akcienq /o, -i, adj. de acțiune
avdĭves adv. astăzi [var. adăves v. Lecția a 8-a]
azbal (Perf. azbaridilo) vb. tr. 1. a atinge 2. a aborda
cipisarel (Perf. cipirasardă(s)) vb. intr. a țipa [v. var. contrasă cipil, la lecția a 5-a)]
ćerxàj ~a s.m. stea
ćor -~ [-a] s.m. hoț, pungaș
ćorenq /o, -i adj. de hoți, hoțesc
dadesq /o,-i adj. de tată, patern. dadesqi ćhib limbă maternă(literal: „paternă”)
dar ~a s.f. frică
diskriminàci /a, -e s.f. discriminare
fràz /a, -e s.f. frază
gerundìv /o, -ură s.m. gerunziu
groposarel (Perf. groposardă(s)) vb. tr. a îngropa
xasal (Perf. xasajas) vb. intr. a tuși
xasavel (Perf. xasajlă(s)) vb. 1. a se pierde 2. a dispărea
xoxamn /o, -i adj. 1 mincinos. 2. fals [var. xoxavno]
xoxavn /o, -i adj. v. xoxavno
xutilel (Perf. xutildă(s)) vb. tr. 1. a prinde. 2. a apuca
zidraln /o, -i adj. tremurat, care tremură; tremurător. [var. izdramno; izdrano]
kaml /o, -i adj. part. iubit; îndrăgit; dorit
kolektìvo adj. colectiv
kolektìv /o, -ură s.m. colectiv
kùkl /a, -e s.f. păpușă
kulturikàn /o, -i adj. cultural
khas ~ [-a] s.m. fân
laʒal (Perf. laʒajlă(s)) vb. refl. a se rușina
lingvìstik /a, -e s.f. lingvistică
mïc /a, -e s.f. mâță, pisică
neo- prefix (folosit în formarea unor substantive și adjective) nou; neo-
oj pron. pos. voj ea
opretele adv. v. pretele
partićip /o, -ură s.m. participiu
patĭval /o, -i 1. respectabil; 2. de onoare
persekùci /a, -e s.f. persecuție
pràstal (Perf. prastajlă(s)) vb. intr. a fugi, a alerga
pretele adv. aproximativ [var. opretele]
phand /~a s.m. ligă, confederație
phàndel (Perf. phanglă(s)) vb. tr. a lega
phandavel (Perf. phandadă(s)) vb. tr. 1. a închide. 2. a încheia (despre nasturi)
pherel (Perf. pherdă(s)) vb. tr. 1. a umple 2. a împlini, a îndeplini
phùrdel (Perf. phurdă(s)) vb. intr., tr. 1. a sufla. 2. a bate; i balval phùrdel vântul bate
rakhi /pen, -mata s.m. protecție
realisarel (Perf. realisardă(s) vb. tr. a realiza
resel (Perf. reslă(s)) vb. Intra a ajunge [var. arasel; aresel]
rodimnasq /o, -i de cercetare; rodimnasqi grùpa grupa de cercetare
ruvdisarel (Perf. ruvdisardă(s)) vb. tr. a răbda, a suporta
sàlka /, -e [sälći] s.f. salcie
sarkoj pron. nehot., adj. nehot. fiecare
sastărel (Perf.sastărdă(s) vb. tr. a vindeca, a însănătoși; a lecui
sikărel (Perf. sikărdăs(s) vb. tr. a învăța; a instrui [var. sitărel]
sitărel (Perf. sitărdă(s)) vb. tr. v. sikărel
sungal (Perf. sungajas) vb. tr. a mirosi
śeliberś ~a s.m. secol
temelutn /o, -i adj. fundamental
tromal (Perf. tromajlă(s)) vb. tr. a îndrăzni, a cuteza; a avea curaj
umblal (Perf. umblandă(s); umblandilo) vb. tr., intr. 1. tr. a agăța, a atârna 2. a spânzura 3. a depinde, a fi dependent
ural (Perf. urandilă(s); urandilo) vb. intr. a zbura
vòrb /a, -e s.f. vorbă, cuvânt; del ~a a vorbi
vorbisarel (Perf. vorbisardă(s)) vb. intr. a vorbi