Mar 022010
 
– Aśun manƟe! Putar o udar, te inklŏl avri vi tŏ phralorrol ! phenel manqe o dad.
– Av orde, ćhavorre/a. Beś tele, paśa o manƟe! Katha si tato vii na phùrdel i balval. Akana, inklŏla vi o kham.
– Laćhi de texarin, dade !a — phenel o ćhavorro. śil si man. De texarin si śil.
– Laćhi de texarin, śukarorre!a.
Sastovesto? Motho manqa sar tu sutăn, so tu dikhlăn suno?
– Me dikhlem suno kä de texarin ta avela amen but xaben, piben aj barvalipen. So xas amen?
– Si amen anre, manro, kiral, khil, thud, avdĭn.
– Dikhes, dade!a, sar and-o suno mirro! Atùnć de man niśte guglo thud aj manro khileça!
– Dikh kothe, p-i sinia, kaj si o xaben! De muj ta aven i daj thaj tirre phrala!
– Daj!a, ćhava!len thaj ćhaja!len, aven kathe te xas!
– So phanes tu, phralorr!a? Tu kames te xas? Aźukěl jekh cïra e averen. Me ʒanav kä si tumen bari bokh: xa tuqe! phendăs i daj. Avav, avav akana.

Continue reading »

Mar 012010
 

Ge-lem, ge lem lun -go -ne dro- men- çar ma-la-di-lem bax-ta-le rro-
Mi m Fa#M SiῚ

men- çar A_____ rro- ma
Mi  m Mi  m Mi m La m Fa#m

Len A ćha- va len
Si Ὶ La m Si Ὶ Mi m

Aranjament muzical și versuri:
Jarko Jovanović
(kotar—i revista, -„Etudes Tsiganes, Paris, Nr. 1—2, iunie, 1976, p. 17)

Gelem, gelem

1.
Gelem
, gelem lungone dromençar,
Maladilem baxtale rromençar.
A rromà!len, kotar tumen aven
E caxrençar, bokhale ćhavorençar?

2.
Sasa vi man bari familia,
Mudardăs lu i kali legia.
Saren ćhindăs vi rromen vi rromněn,
Maśkar lenƟe vi cikne ćhavorren.

3.
Putar devl!a te kale udara
Te śaj dikhav murri familia.
Palem ka ʒav lungone dromençar,
Ta ka phirav baxtale rromençar.

4.
Opre rroma
, isi vaxt akana,
Ajde mançar sa lumăqe rroma!
O kalo muj ta e kale jahka
Kamava len sar e kala drakha.

Gelem, gelem Transpunerea muzicală:

Valfrid Åkerlund

Aale Lindgren

( Finlanda )

Ge-lem, ge- lem lun-go ne dro men çar
A Rromá ! len ko-tar tu men a ven
ma la-di lem bax ta rro men çar
e caxren çar, bo-kha le
ćha- ven çar Ai ____ ____ ____ rro-
len ! Ai ____ ____ ____ ćha-
len ! len !

Continue reading »

Mar 012010
 
aćhel vb. intr. 1. a rămane. 2. a tăcea (Perf. aćhilés)
ăjde interj. haide!
akharel vb. tr. 1. a chema, a striga. 2. a invita (Perf. akkardăs)
akharismas adj. /qo, qi.   1. de chemare, referitor la chemare. 2. de vocativ vocativ akkharimasqui fòrma forma vocativă (de vocativ).
ama conj. dar
anr s.m. /o, -e ou [var.: arro, arno].
arakhel vb. tr. (Perf. arakhlăs) 1. a găsi. 2 a afla. 3. a păzi
av vb. Avel a veni (la imper.): vino !; ~ orde! vino încoace!
avdĭn s.m. miere
avutn adj. /o -i, viitor, care urmează, a se produce; o avutno vaxt timpul viitor
aźukerel vb. tr. (Perf. aźukerdăs) a aștepta
barvali s.m. /pen, -mata.belșug
cïra adv. puțin
ćhava!len s.m. ćhavo (la Voc., pl.): băieți! (romi)
ćhavorre!a s.m.dim. ćhavorro (la Voc., sg.): băiete!, băiețele (de rom)
ćheja!len s.f. ćhej (la Voc., pl.): fetelor! (da rom)
daj!e s.f. v. d e j ! e
dej!e s.f. dej (la Voc.): mamă
Devi!a s.m. Devel (la Voc.): Doamne! – Dumnezeule!
dikhel vb. tr. (Perf. dikhlăs) a vedea; ~ suno a visa
drabarel vb. tr. (Perf. drabardăs) 1. a ghici. 2. a citi
fòrm s.f. /a, -e (lingv.) formă
gelem vb. ʒal „a merge” (la Perf., pers. I, sg.): (eu) am mers
gelo vb. ʒal „a merge”, „a se duce” (la Perf., pers. a III-ea, m., sg.): (el) s-a dus, a mers
geli vb. ʒal „a merge, a se duce”’ (la Perf., pers. a III-a, f.,sg.): (ea) s-a dus, a mers
imperatìvum ~a s.m. (lingv.) imperativ
inklel vb. tr. (Perf. inklistăs) a ieși [var.: anklel]
jertil vb. tr. a ierta (Perf. jertisardăs)
jubil vb. tr. a iubi (Perf. jubisardăs)
kam partic. vb. v. k a m e
kame partic. vb. (invar., în construcții cu viit.) o să . . . , am să .. ., voi…; [v. și: kum]
kerdivel vb. tr., inter., refl. 1. a se face. 2. a se preface, a  se transforma. 3. a se naște;(Perf. kerdilăs) kana kerdilăn? când te-ai născut?
kernavn s.f. /i, -ă verb
katar prep., adv. I. prep. de la II. adv. de unde
kotar prep., adv. v. k a t a r
khil s.m. unt
la pron. pers. voj „ea” (la Acuz. [lan] sau la Dat. [laqe]): 1. pe ea, o. 2. ei, îi, i
leg s.f. /ia, -e  lege.
lekhip s.m. /a, -e scriere
len pron. pers. von „ei, ele” 1. (la Acuz.) pe ei, îi, -i-; pe ele, -le- 2. (le. Dat.) ca formă scurtă pentru lenqe) lor, -le-
lumăqe s.f. lùmă „lume” (le Dat., sg.): lumii
lungone adj. lùngo (la cazurile oblice, când se însoțește eu substantive masculine (sg. și pl.) sau cu substantive feminine (la sg.)): lung, -ă -i
maladŏvel vb. tr., refl. a se întâlni [maladŏl] (Perf. maladilăs)
man pron. pers. me „eu” 1. (la Acuz.) pe mine, mă 2. (le. Dat. ca formă scurtă pentru manque) mie, îmi, -mi-
miśto adv. bine
mudarel vb. tr. a ucide, a omorî [var.: m u d a r e l] (Perf. mudardăs)
mundarel vb. tr. v. m u d a re l
murri pron. pos. a mea
murro pron. pos. al meu
murśikan adj. /o, -i 1. bărbătesc, masculin. 2. (despre consoane} surdă
najis vb. intr. v.   n a j i s i s a r e l
najisisarel vb. intr. a mulțumi (Perf, najisisardăs)
navn substantiv /i, -ă s.f. murśikani ~ substantiv (de gen) masculin 2 a colinda 3 ʒulivkani ~ substantiv (de gen) feminin
opre adv. sus
orde adv. încoace
pale adv. din nou, iarăși
palem. adv. v. p a l e
pi s.m. /ben, -mata băutură
phirel vb. tr., intr. 1. a merge, a umbla 2. a colinda, a cutreiera (Perf, phirdăs)
phralorre!a s.m. dim. (la Voc., sg.) frățioare !
ròdel vb. tr. a căuta (Perf. rodă(s))
rovel vb. tr., intr. a plânge (Perf. rujas)
rraj ~s.m. domn
sa pron. nehot., adj. nehot., m.f.,sg., acuz. pl.; tot, toată, toți, toate
saorre pron. nehot., adj. nehot. v. s a v o r r e
sarre pron. nehot., adj. nehot. v. s a o r r e
sarren pron. nehot., adj. nehot. pl. pe toți, pe toate
savorre pron. nehot., adj. nehot. m.f. pl. toți, toate
sasa vb.  perf. sas
sastovest adj. /o, -i  sănătos
sborizel vb. tr. a vorbi(Perf. sborisardăs)
sode pron. interog. rel. cât, câtă, câti, câte
sovel vb. intr. a dormi (Perf. sutăs)
sun s.m. /o, -e vis
śil s.m. ~a 1. frig. 2. (p. ext.) ger 3. (p. analog.) răceală
śukarorre!a s.m. dim. (la Voc., sg.) frumușelule !
tat adj. /o, -i cald
texarin ~a s.f. dixnineață, laćhi (de) ~ bună dimineața!
tele adv. jos.; beś ~! stai jos!
thol vb. tr. a pune (Perf. thodăs)
thovel vb. tr. a spăla(Perf; thovdăs)
Mar 012010
 
Me phendem e (kasqe ?) phralesqe te avel kathe
Me phendem e (kasqe ?) phralenqe te aven kathe
Me phendem e (kasqe ?) ćhejaqe te avel kathe
Me phendem e (kasqe ?) ćhejanqe te aven kathe
Vov avel te del e  (kasqe?) manuśesqe
Vov avel te del e  (kasqe?) manuśenqe
Vov avel te del e  (kasqe?) ʒuvlăqe niśte love
Vov avel te del e  (kasqe?) ʒuvlănqe Duj manuśa den dùma:
Me avav gavésƟar Tu aves foréstƟar
O manuś avilo e (sosƟar ?) gavesƟar Te beśav foréstƟe! Te beśes gavestƟe
O manuś avilo e (sosƟar ?) gavenƟar
Me lem love e (kasƟar?) dadesƟar
Me lem love e (kasƟar?) dadenƟar
Me lem love e (kasƟar?) phenăƟar
Me lem love e (kasƟar?) phenăƟar
O maćho sosƟar lenăƟar
O maćho sosƟar lenăƟar
E gavesƟe (sosƟe?) si but khera
E gavenƟe (sosƟe?) si but khera E lenăƟe Aven but ćhave
E forosƟe (sosƟe?) si but khera E lenănƟe (sosƟe?) Aven but ćhave
E foronƟe (sosƟe?) si but khera
E phenăƟe si śukar. (kasƟe?)
E phenănƟe si śukar. (kasƟe?)

TEMĂ

Puneți întrebări la structurile de mai sus și formulați răspunsuri adecvate, extinzând ilustrările cu alte exemple!

Gramàtika

1. Cazul Dativ (I Datìva)

Substantivele întâlnite în textul de mai sus, phralesqe, ćhajaqe manu śesqe etc. sunt, în cazul Dativ. În afară de acestea, în ilustrările prezentate mai pot fi întâlnite și unele forme ale pronumelui personal în acest, caz, ca, de pildă, manqe „mie, îmi „-mi”, despre care s-a discutat într-o lecție anterioară.
Legat de desinențele caracteristice Dativului, pentru substantive, adjective și articol hotarât, vom face referiri în cele ce urmează.
a) Substantive nume de ființe și de lucruri (Äl anavutne thaj savorutne navnă):
Masculinul (o murśikano ling) Substantivele masculine primesc la cazul Dativ desinențele :
-esqe (la singular).
-enqe (la plural).
Exemplificări extinse și la celelalte cazuri studiate:

Singular (Jekhipe) Plural (Butipe)
Nom. phral phrala
Acuz. phrales phralen
Gen. phralesqo phralenqo
Gen. phralesqi phralénqi
Gen. phralesqe phralenqe
Dat. phralesqe phralenqe
Soc. phraleça phralençar
Voc. phral!a phrala!len
Nom. gav gava
Acuz. gav gava
Gen. gavesqo gavenqo
Gen. gavesqi gavenqi
Gen. gavesqe gavenqe
Dat. gavesqe gavenqe
Instr. gaveça gavençar
Voc. gav!a gava!len

b) Substantive nume de ființă și de lucruri (Äl anavutne thaj savorutne navnă)

Femininul (o ʒuvlikano ling):
Substantivele feminine primesc la cazul Dativ desinențele:
-ăqe [-aqe], pentru singular;
-ănqe [-anqe], pentru plural:

Singular (Jekhipe) Plural (Butipe)
Nom. ćhaj[var.:ćhej] ćhaja[var.:cheja]
Acuz. ćhaja ćhajan
Gen. ćhajaqo ćhajanqo
Gen. ćhajaqi ćhajanqi
Gen. ćhajaqe ćhajanqe
Dat. chajaqe chajanqe
Soc. ćhajaça ćhajançar
Voc. ćhaj!e ćhaja!len
Nom. phuv phuvă
Acuz. phuv phuvă
Gen. phuvăqo phuvănqo
Gen. phuvăqi phuvănqi
Gen. phuvăqe phuvănqe
Dat. phuvăque phuvănqe
Instr. phuvăça phuvănçar
Voc. phuv!e phuvă!len

c) Formele articolului hotărât și ale adjectivelor care însoțesc substantive la cazul Dativ:

Singular(Jekhipe) Plural(Butipe)
Nom. o terno murś äl terne murśa
Acuz. e terne(s) murśes e terne murśen
Gen. e terne murśesqo e terne murśenqo
Gen. e terne murśesqi e terne murśenqi
Gen. e terne murśesqe e terne murśenqe
Dat. e terne mursesqe e terne murśenqe
Soc. e terne murśeça e terne murśençar
Voc. e terne!a murś!a[na] e terneá!len mursá!len
(e terne!a[na] murś!a[na])
Nom. i terni ʒuvli äl terne ʒuvlă
Acuz. e terne ʒuvlă e terne ʒuvlăn
Gen. e terne ʒuvlăqo e terne ʒuvlănqo
Gen. e terne ʒuvlăqi e terne ʒuvlănqi
Gen. e terne ʒuvlăqe e terne ʒuvlănqe
Dat. e terne ʒuvlăqe e terne ʒuvlănqe
Soc. e terne ʒuvlăça e terne ʒuvlănçar
Voc. e terni!e ʒuvli! e terna!len ʒuvlă!len

2. Postpoziția (I Postpozìcia)

Între părțile de vorbire neflexibile, alături de prepozitie, interjecție, conjuncție și adverb, se numără și postpoziția.
Postpoziția este partea de vorbire neflexibilă care, în limba romani postcede, ca element de compunere enclitic, substantive, adjective, pronume, numerale la cazurile „genitiv, dativ, sociativ/instrumental, locativ și ablativ.
S-a văzut, cu prilejul studierii cazurilor genitiv, dativ și instrumental/sociativ, existența unor elemente de, compunere postpozițională și a unor postpozitii, ca, de ex.:
a) elementele postpoziționale -(s)qo, -(s)qui, -(s)qe respectiv, -nqo, -nqi, -nqe (pentru genitiv): sapesqo „al șarpelui”, sapesqi „a șarpelui”, sapesqe „ai, ale șarpelui”, sapenqo „al șerpilor”, sapenqi „a șerpilor”, sapenqe „ai, ale șerpilor”.
b) elementele postpoziționale -(s)qo (singular), respectiv, -nqe (plural), pentru cazul dativ): sapesqe „sșarpelui”, sapenqe „sșerpilor”.
c) postpoziția -ça(sau: -(n)çar) „cu” apare în construcții cu instrumentalului (în cazul lucrurilor), respectiv, cu sociativul (în cazul ființelor) : goneça „cu sac”, gonençar „cu saci”, phenăça „cu sora”, phenănçar „cu surori”, grasteça „cu cal”, grastençar „cu cai”.
Pe lângă aceste elemente postpoziționale și postpoziții, mai pot fi întîlnite doua postpoziții:
d) postpoziția (-n)Ɵe se întilneste în construcții cu cazul locativ și are sensurile „la”, „în”.
Exemple: chejaƟe „la fata”, phenăƟoe „la surori”, raklesƟe „la copil”, gonesƟe „la sac”, ćaćimasƟe „in dreptate”, manƟe „la mine” etc.
e) postpoziția -(n)Ɵar este specifică ablativului, având sensurile: „din”, „de la”, „de(către)”, „p1·in (inte11mediul)”. Exemple: gavesƟar „din (de la, de (către)) sat”, gavenƟar „din (de la, de (către)) sate”, ćiriklăƟar „din (de la, de (către)) pasăre”, ćiriklănƟar” „din (de la, de (către)) păsări”, manuśesƟar „din (de la, de (către)) om”, manuśesƟar „din (de la, de (către)) oameni, „lenănƟar „din (de la, de (către)) gârlă”, lenănƟar „din (de la, de către) gârle” etc.

3. Cazul Locativ (I Lokatìva)

După cum reiese de mai sus, desinența specifică Locativului este postpoziția -(n)Ɵe, cu sensurile „la”, „în”.

Declinarea substantivelor în cazul Locativ:

Singular (Jekhipe) Plural (Butipe)
Nom. śośoj śośoja
Acuz. śośojes śośojen
Gen. śośqoesqo śośojenqo
Gen. śośojesqi śośojenqi
Gen. śośojesqe śośojenque
Dat. śośojesqe śośojenqe
Locat. śośojesƟe śośojenƟe
Soc. śośojeça śośojençar
Voc. śośoj!a śośoja!len
Nom. kaśt kaśt
Acuz. kaśt kaśt
Gen. kaśtesqo kaśtenqo
Gen. kaśtesqi kaśtenqi
Gen. kaśtesqe kaśtenqe
Dat. kaśtesqe kaśtenqe
Locat. kaśtesƟe kaśtenƟe
Instr. kaśteça kaśtençar
Voc. kaśt!a kaśta!len
Nom. grastni grastnă
Acuz. grastnă grastnăn
Gen. grastnăqo grastnănqo
Gen. grastnăqi grastnănqi
Gen. grastnăqe grastnănqe
Dat. grastnăqe grastnănƟe
Locat. grastnăqe grastnănƟe
Soc. grastnăça grastnănçar
Voc. grastni!e grastnă!len
Nom. len lenă
Acuz. len lenă
Gen. lenăqo lenănqo
Gen. lenăqi lenănqi
Gen. lenăqe lenănqe
Dat. lenăqe lenănqe
Locat. lenăƟe lenănƟe
Instr. lenăça lenănçar
Voc. len!e lenă!len

Observație:
Articolele hotărâte (feminine și masculine, la singular și plural), căt și adjectivele care apar în construcții cu substantivele au, la cazul locativ și la celelalte cazuri oblice (la singular și plural, masculin și feminin), aceleași forme, invariabile, adică:
– forma e, pentru articolul hotărât (la ambele genuri și numere și la toate cazurile oblice): e terne grastenƟe” la tinerii cai”, e terne śośojenƟe etc.
– forme în -e, pentru adjective (la ambele genuri și numere și la toate cazurile oblice): e terne ćhajaça, e terne ćhajançar, c tame manuśeça, e terne manuśençar etc.

4. Cazul Ablativ (I Ablatìva)

Așa după cum s-a menționat cu prilejul studierii particularităților „postpoziției”, desinența cazului Ablativ este (-n)Ɵar, care are sensurile „din (de la, de (către), prin (intermediul)) . . . „.

Declinarea substantivelor la cazul Ablativ:

Singular (Jekhipe) Plural (Butipe)
Nom. ćhavo ćhave
Acuz. ćhaves ćhaven
Gen. ćhavesqo ćhavenqo
Gen. ćhavesqi ćhavenqi
Gen. ćhavesqe ćhavenqe
Dat. ćhavesqe ćhavenqe
Locat. ćhavesƟe ćhavenƟe
Ablat. chavesƟar chavenƟar
Voc. ćhave!a ćhav(e)a!len
Nom. muj muja
Acuz. muj muja
Gen. mujesqo mujenqo
Gen. mujesqi mujenqi
Gen. mujesqe mujenqe
Dat. mujesqe mujenqe
Locat. mujesƟe mujenƟe
Ablat. mujesƟar mujeuƟar
Instr. mujeça mujençar
Voc. muj!a muja!len
Nom. bakri bakră
Acuz. bakră bakrăn
Gen. bakrăqo bakrănqo
Gen. bakrăqi bakrănqi
Gen. bakrăqe bakrănqe
Dat. bakrăqe bakrănqe
Locat. bakrăƟe bakrănƟe
Ablat. bakrăƟar bakrauƟar
Soc. bakrănça bakrănçar
Voc. bakri!e bakră!en
Nom. rroj rroja
Acuz. rroj rroja
Gen. rrojaqo rrojanqo
Gen. rrojaqi rrojanqi
Gen. rrojaqe rrojanqe
Dat. rrojaqe rrojanqe
Locat. rrojaƟe rrojanƟe
Ablat. rrojaƟar rrojanƟar
Instr. rrojaça rrojançar
Voc. rroj!a rroja!len

Observații:
– Cazul Ablativ, ultimul studiat, întregește tabloul celor opt cazuri existente în limba romani.
– Când substantivele sunt însoțite de adjective sau de articole hotărâte, acestea au la cazurile oblice forme identice (articolul hotărât devine, invariabil, e, iar desinența adjectivelor, la ambele genuri și numere, este identică, adică -e), după cum s-a menționat și cu prilejul abordării celorlalte cazuri oblice.

Rețineți:
1. Locativ indică:
– direcția sau locul spre care este îndreptată acțiunea voj geli lenăƟe „ea s-a dus la gârlă” `
– comparația între doi termeni, care vizează acțiuni, stări, calități etc: vov sï phuro sar manƟe „el este bătrân față de mine”;
Cazul     – posesiunea: e phenăƟe si śukar ćhave „sora are copii frumoși”;
Observație: Cazul Locativ poate fi folosit și cu ajutorul unor prepoziții, ca de ex.: sar, kaj, maśkar, kabor, paśa, pale, pe etc.
2. Ablativ arată:
– proveniența tu lăn e gaʒénƟar „tu ai luat de la gagii”; `.
– locul de demarare a acțiunii: e guvésƟar din sat,”, „de la sat”
– elememtul de comparație: vov și maj laćho laƟar „el este mai bun decât ea”;
– cauza acțiunii von meren xolăƟar; wei, ele mor de mânie”;
– subiectul sau obiectul față de care se exprimă emotivitatea, rușinea, temerea: te na roves vi te na dares e grastenƟar „să nu plângi și să nu te temi de cai”; me darav e dejaƟar „eu mă tem de mama”;
– subiectul sau obiectul care realizează acțiunea: o udar si putardo dadésƟar „ușa este deschisă de către tătă”;
– obiectul sau subiectul de la care se solicită ceva sau care este întrebat, de ceva: mang love e phralénƟar. „xere bani de la frați”! ;
– obiectul sau subiectul prin intermediul căruie se realizează acțiunea voj inkli e felăstraƟar „ea a ieșit prin fereastră”;
– modul în care se realizează acțiunea: von și phangle punrrenƟar „ei sunt legați de picioare”.

Feb 282010
 
abăv ~a s.m. nuntă
ablativ /a, -e s.f. ablativ
aděs adv. astăzi, azi [var.: adĭves]
adĭves adv. v. a d ě s
anavutn /o, -i  adj. propriu; anavutni navni substantiv propriu
angle adv. 1. înainte 2. încolo
angrust /i, -ă s.f. inel
aver pron. nehot. m.f, sg. și pl. altul, alta; alții, altele
barărel vb.tr. a crește (Perf. barărdă(s)
baśaln /o, -e s.m. instrumentist [v. și: läutàri, -ă]
bi prep. (cu Gen.) fără 2. (pref.) ne-; bibaxt nenorocire
bikinitor /i, -ă s.m. vânzător; negustor
buxl /o, -i adj. larg
but /i, -ă s.f. 1. lucru 2. lucrare
daral vb. refl. a se teme (Perf. darajla(s))
datìv /a, -e s.f. dativ
däruisarel vb.tr. a dărui (Perf. däruisardă(s))
divàn /o, -ură s.m. 1. sfat 2. vorbă
glàs /o, -ură; s.m. glas
gilabel vb. tr. a cânta (Perf. gilabadă(s))
gilamn /o, -e s.m. cântăreț, solist
xanotàr /i, -ă s.m. (rom) cositorar
xoraxan /o, -e s.m. 1. spoitor, cositorar 2. turc
intelektuàl /o, -ură; s.m. intelectual
jag ~a s.f. foc
k-o loc. prep. (formă contrasă din kaj+o) 1. pe 2. la
kabor pron. interog., adj. interog. cât, cât de?
katar loc. adv., prep. 1. loc. adv. de unde, pe unde 2. prep. de la [var.: kat-o]
kat-o loc. adv., prep. v. k a t a r
kärämid /a, -e s.f. cărămidă
kärämidàr /i, -ă s.m. (rom)  cărămidar
kïkavàr /i, -ă s.m. (rom) căldărar
kïkavaritik /o, -i adj. căldărăresc
kovànć /o, -o s.f. nicovală
khelavel vb. tr. a juca (pe cineva, ceva) Perf. khelavdă(s)
läutàr /i, -ă s.m. lăutar [sin. baśalno, -e]
lùm /ă, -e s.f. lume
mangel vb. tr. (Perf. manglă(s)) a cere; mang love e phralenƟar! cere bani de la frați!
mul /o, -e s.m. mort, decedat
murś ~a s.m. bărbat
pala prep. 1. după 2. din cauza
pan /i, -ă s.m. apă
paśnavn /i, -ă s.f. adjectiv
pirăr /i, -ă s.m. olar
politikan /o, -i adj. politic
postpozìci /a, -e s.f. postpoziție
putard /o, -i adj. deschis
putrel vb. tr. a deschide (Perf. putardă(s))
phangl /o, -i adj. legat
phuvăq /o, -i adj. de pământ; ~e piră oale de pământ
rićhinàr /i, -ă s.m. ursar
rićhinaritik /o, -i adj. ursăresc
rumunikan /o, -i adj. rromânesc
rupun /o, -e adj. de argint, confecționat din argint
rupunàr /i, -ă s.m. (rem) argintar
rroman /o, -i adj. rom; (peior.) țigănesc
sast /o, -i sănătos întreg
sav /o, -i pron. interog. -rel., adj. interogativ-relativ care
savorutn /o, -i adj. comun; ~ e navnă substantive comune
slòbodo adj. irvar. v. v e s t o
tàbor /o, -ură s.m. tăbără; rromano ~ șatră
telalutn /o, -i adj. inferior
televizòr /i, -ă s.m. televizor
telidialèkt /a, -e s.f. subdialect
thaj conj. și
them ~a s.m. 1. stat 2. țară
thuv ~a fum
udar ~a s.m. ușă [var.: vudar, ~a]
vareso pron. nehot. adj. nehot. oarece, ceva
varesode pron. nehot., adj. nehot. câtva, câtăva, câțiva, câteva
vaś prep. pentru ; de, însărcinată cu… ; I Komìsia vaś-i standardizàcia Comisia pentru standardizare [var.: Comisia de standardizare (însărcinată cu standardizarea)
vazdi /pen, -mata s.m. 1. Revoluție 2. Răscoală, Revoltă
vestìme adj. invar. vestit, renumit
vest /o, -i adj. liber [var. slòbodo]
vlahitik /o, -i adj. vlah, valah; I vlahitiki dialèkta dialectul vlah (al limbii romani)
vudar ~a s.m. v. u d a r.
ʒanel vb. tr. a ști; a putea (Perf. ʒanglăs(s))
abăv ~a s.m. nuntă
ablativ /a, -e s.f. ablativ
aděs adv. astăzi, azi [var.: adĭves]
adĭves adv. v. a d ě s
anavutn /o, -iadj. propriu; anavutni navni substantiv propriu
angle adv. 1. înainte 2. încolo
angrust /i, -ă s.f. inel
aver pron. nehot. m.f, sg. și pl. altul, alta; alții, altele
barărel vb.tr. a crește (Perf. barărdă(s)
baśaln /o, -e s.m. instrumentist [v. și: läutàri, -ă]
bi prep. (cu Gen.) fără 2. (pref.) ne-; bibaxt nenorocire
bikinitor /i, -ă s.m. vânzător; negustor
buxl /o, -i adj. larg
but /i, -ă sf. 1. lucru 2. lucrare
daral vb. refl. a se teme (Perf. darajla(s))
datìv /a, -e s.f. dativ
däruisarel vb.tr. a dărui (Perf. däruisardă(s))
divàn /o, -ură s.m. 1. sfat 2. vorbă
glàs /o, -ură; s.m. glas
gilabel vb. tr. a cânta (Perf. gilabadă(s))
gilamn /o, -e s.m. cântăreț, solist
xanotàr /i, -ă s.m. (rom) cositorar
xoraxan /o, -e s.m. 1. spoitor, cositorar 2. turc
intelektuàl /o, -ură; s.m. intelectual
jag ~a s.f. foc
k-o loc. prep. (formă contrasă din kaj+o) 1. pe 2. la
kabor pron. interog., adj. interog. cât, cât de?
katar loc. adv., prep. 1. loc. adv. de unde, pe unde 2. prep. de la [var.: kat-o]
kat-o loc. adv., prep. v. k a t a r
kärämid /a, -e s.f. cărămidă
kärämidàr /i, -ă s.m. (rom) cărămidar
kïkavàr /i, -ă s.m. (rom) căldărar
kïkavaritik /o, -i adj. căldărăresc
kovànć /o, -o sf. nicovală
khelavel vb. tr. a juca (pe cineva, ceva) Perf. khelavdă(s)
läutàr /i, -ă s.m. lăutar [sin. baśalno, -e]
lùm /ă, -e s.f. lume
mangel (Perf. manglă(s)) vb. tr. a cere; mang love e phralenƟar! cere bani de la frați!
mul /o, -e s.m. mort, decedat
murś ~a s.m. bărbat
pala prep. 1. după 2. din cauza
pan /i, -ă s.m. apă
paśnavn /i, -ă s.f. adjectiv
pirăr /i, -ă s.m. olar
politikan /o, -i adj. politic
postpozìci /a, -o s.f. postpoziție
putard /o, -i adj. deschis
putrel vb. tr. a deschide (Perf. putardă(s))
phangl /o, -i adj. legat
phuvăq /o, -i adj. de pămint; ~e piră oale de pământ
rićhinàr /i, -ă s.m. ursar
rićhinaritik /e, -i adj. ursăresc
rumunikan /o, -i adj. rromânesc
rupun /o, -e adj. de argint, confecționat din argint
rupunàr /i, -ă s.m. (rem) argintar
rroman /o, -i adj. rom; (peior.) țigănesc
sast /o, -i sănătos întreg
sav /o, -i pron. interog. -rel., adj. interogativ-relativ care
savorutn /o, -i adj. comun; ~ e navnă substantive comune
slòbodo adj. irvar. v. v e s t o
tàbor /o, -ură s.m. tăbără; rromano ~ șatră
telalutn /o, -i adj. inferior
televizòr /i, -ă s.m. televizor
telidialèkt /a, -e s.f. subdialect
thaj conj. și
them ~a s.m. 1. stat 2. țară
thuv ~a fum
udar ~a s.m. ușă [var.: vudar, ~a]
vareso pron. nehot. adj. nehot. oarece, ceva
varesode pron. nehot., adj. nehot. câtva, câtăva, câțiva, câteva
vaś prep. pentru ; de, însărcinată cu… ; I Komìsia vaś-i standardizàcia Comisia pentru standardizare [var.: Comisia de standardizare (însărcinată cu standardizarea)
vazdi /pen, -mata s.m. 1. Revoluție 2. Răscoală, Revoltă
vestìme adj. invar. vestit, renumit
vest /o, -i adj. liber [var. slòbodo]
vlahitik /o, -i adj. vlah, valah; I vlahitiki dialèkta dialectul vlah (al limbii romani)
vudar ~a s.m. v. u d a r.
ʒanel vb. tr. a ști; a putea (Perf. ʒanglăs(s))
Feb 282010
 

Si man jekh phral, kaj ʒivel gave. Me phendem butvar me phralesqe te avel manƟe, kana kamel lovorre te ròdel. Akana vov avilo kathe, me forosƟe, te kerel buti.
Me pućhlem les sastimnasƟar çar si i familia, kaça avilo vov gavesƟar.
Vov phendăs manqe kadă:


– Me avilem duje murśençar thaj jekhă ʒuvlăça. Äl duj beśen mançar k-o gav. Kothar, e gavesƟar, avile but rroma.
– Phen tu manqe, phral!a, so karen äl duj ćhaja?
– Von si märitime. O rrom e bare ćhajaqe kerel phuvăqe piră thaj o nom e tiknăqe barărel luludă.
– So tu keres kana si tu problème?
– Vi tu ʒanes kä atunć kana a manuśes si les problème, kana lesqo tràjo oval meripen, o manro oval bar aj o pani oval drab, atunć vov rugil pes ka-o Del ta źutil les, pala kodo kerel buti. Kadă karav vi me!

GRAMATIKA

1. Pronumele (I sarnavni)

În limba romani există următoarele pronume:

1. personal
2. reflexiv
3. posesiv
4. interogativ-relativ
5. demonstrativ
6. nehotărât
7. negativ

Până în momentul de față, au fost puse în discuție doar câteva forme ale pronumelor personale la unele cazuri. În cele ce urmează, ne vom referi la pronumele reflexiv și vom aborda aspecte privitoare la pronumele pearsonal în cazul acuzativ, folosit pentru exprimarea formei negative de posesiune.
a) Pronumele reflexiv pes și pan „se”
Declinarea pronumelui reflexiv:

Singular (Jekhipe) Plural (Butipe)
Nom. —- —-
Acuz. pes „pe sine, se, s-„ pen
Gen. pesqo „al său” —- penqo
Gen. pesqi „a sa” —- penqi
Gen. pesqe ai săi, ale sale —- penqe
Dat. pasqe „sie, sieși, își, -și-„ penqe
Locat. pasƟe „la sine” panƟe
Ablat. pasƟar „de la sine, de (către) sine” panƟar
Soc./ peça „cu sine” pençar
Voc. —- —-

Observații:
Pronumele reflexiv are forme proprii pentru persoana a III-a, singular și forma „extinsă” la persoana III-a, plural. La cazurile Acuz. Dat., uneori la Locat., Ablat., Soc., pentru persoanele I și a II-a, sg. și pl., funcțiile pronumelui reflexiv sunt îndeplinite de formele pronumelui personal ale cazurilor Dat., Acuz. (uneori Locat., Ablat., Soc.), ca de ex.: manqe „mia, imi, -mi-„, man „pe mine, mă”, tuqe „ție, îți, -ți-„, tut „pe tine, -te-„, amenqe „nouă, -ne-„, amen „pe noi, -ne-„, tumenqe „vouă, vă , v-„, tumen „pe voi, vă”.

Exemple: dukhal man o śero, voj rugil pes, von ćumiden pen etc.

Echivalarea formelor de plural ale pronumelui reflexiv pen în limba română se face prin împrumutarea formelor pronumelui personal de la cazurile oblice.
În dialectul vlah al limbii romani de varietate românească există, pentru pronumele reflexiv pes și pen, forma paralelă, ca de ex.: pe, po, pi, care sunt întrebuințate, pentru persoana a III-a singular și plural, la toate cazurile, invariabil.
b) Forma negativă de posesiune se realizează:
1. cu ajutorul formei negative naj „a nu fi” a verbului (î)si „a fi”, care invariabil, însoțește formele pronumelor personale de la cazul acuzativ (când posesiunea se exprimă la ind., prez.).
2. prin intermediul formei n-as „nu era” („nu a fost”), invariabilă, care însoțește pronumele personal în cazul acuzativ. (Forma contrasă n-as, proveniență din naj+sas, este folosită când posesiunea se exprimă la ind., imperf.).
Exemple:

Prezentul (Oakanutno vaxt)
Singular (Jekhipen)
Pers. I naj man [naj ma] eu nu am
Pers. a II-a naj tut [naj tu] tu nu ai
Pers. a III-a naj les [naj le] el nu are
Pers. a III-a naj lan [naj la] ea nu are
Plural (Butipen)
Pers. I naj amen [naj ame] noi nu avem
Pers. a II-a naj tumen [naj tume] voi nu aveți
Pers. a III-a naj len [naj le, rar acceptată] ei, ele nu au
Imperfectul (O imperfèkto)
Singular (Jekhipen)
Pers. I n-as man [n-as ma] eu nu aveam
Pers. a II-a n-as tut [n-as tu] tu nu aveai
pers. a III-a n-as les [n-as le] el nu avea
pers. a III-a n-as lan [n-as le] ea nu avea
Plural (Butipen)
Pers. I n-as amen [n-as ame] noi nu aveam
Pers. a II-a nas tumen [n-as tume] voi nu aveați
Pers. a III-a n-as len [rareori: n-as le] ei, ele nu aveau

2. Verbul (I kernavni)

Verbul cunoaște următoarele categorii gramaticale:

a) diateză

b) mod

c) timp (specifice verbului)

d) persoană

e) număr

Diateza (I diatéza)
Diateza reprezintă forma pe care o ia verbul pentru a arăta raportul dintre acțiunea exprimată și subiectul gramatical. În limba romani există trei diateze:
1. activă (când acțiunea este realizată de subiectul gramatical). Ex.: Me ròdav jekh lil „Eu caut o carte”
2. pasivă (când subiectul gramatical suferă acțiunea săvârsită de altcineva). Ex.: (me) kerdivav „(eu) sunt făcut”.
3. reflexivă (când acțiunea este făcută de subiectul gramatical, răsfrângându-se tot asupra lui). Ex.: Me rugiv pes. „Eu ma rog”.
În continuare, ne vom opri asupra diatezei reflexive.
Diateza reflexivă se exprimă prin formele pronumelui reflexiv pes (pentru persoana a III-a, sg.) și pen (pentru persoana a III-a pl.) și prin cele ale pronumelor personale (pentru pers. -I și a II-:-1, singular și plural):

Singular Plural
Pers. I (me) phiravav man (amen) phiravas amen
Pers. a II-a (tu) phiraves tut (tumen) phiraven tumen
Pers. a III-a (vov, voj) phiravel pes (von) phiraven pen

Alt exemplu: vb. rugil pes „a se ruga” se conjuga după paradigma specificé verbelor rezultate din împrumuturi românești, de la diateza activă:

Diateza activă
(lndicativ, prezent)
Singular
Pers. I (me) rugiv eu rog
Pers. a II-a (tu) rugis tu rogi
Pers. a III-a (vov, voj) rugil el, ea roagă
Plural
Pers. I (amen) rugis noi rugăm
Pers. a II-a (tumen) rugin voi ruga
Pers. a II1-a (von) rugin ei, ele roagă
Diateza reflexivă
(Indicativ, prezent)
Singular
Pers. I (me) rugiv man eu mă rog
Pers. a II-a (tu) rugis tut tu te rogi
Pers. ez III-a (vov, voj) rugil pes el, ea se roagă
Plural
Pers. I (amen) rugis amen noi ne rugăm
Pers. a II-a (tumen) rugin gumen voi vă rugați
Pers. a III-a (von) rugin pen ei, ele se roagă

3. Numeralul (I ginavni)

În limba romani numeralele pot fi:

cardinale (äl kardinalo giruvnä): jekh, śtar, biś etc.
ordinale (äl ordinalo ginavnä}: jekhto, śtarto, biśto etc.

Numeralele cardinale, la rândul lor, se clasifică, după formă în:

a) simple: duj, panʒ, deś etc.
b) compuse: deśuduj, śtarvardeś etc.

De la numeralele cardinale se formează numeralele:

1) colective: äl panʒ baśne „toți cinci cocoșii”
2) distributive (realizate cu ajutorul adverbului po „câte” sau cu conjuncția thaj „și”): po jekh „câte unul”, po deś „câte zece”, dujthajduj „doi câte doi”.
3) adverbiale (de repeție), formate cu ajutorul substantivului var „oară”, „ori” („dată”): jekhvar „o dată”, dujvar „de două ori” etc.

Declinarea numeralelor cardinale:
1. Numeralul jekh „unu, una” cunoaște paradigma specifică numelor masculine, respectiv, feminine (când sunt de sine stătătoare):

Masculin (Murśikano ling) Feminin (ʒuvlikano ling)
Nom. jekh „unu” jekh „una”
Acuz. jekh(e) jekh(ă)
jekhesqo jekhăqo
Gen. jekhesqi jekhăqi
jekhesqe jekhăqe
Dat. jekhesqe jekhăqe
Locat. J ekhesƟe jekhăƟe
Ablat. jekhesƟar jekhăƟar
Instr./Soc. jekheça jekhăça
Voc. – –

Observații:
Când însotește un substantiv, numeralul jekh „unu” are la cazurile oblice forma jekhe, iar numeralul jekh „una” are la cazurile oblice forma jekhă, ca de ex.: jekhe manuśeça, jekha phenăçă etc.
Numeralele compuse cu componentul final jekh se declină, când sunt de sine stătătoare, după schema de mai sus.
Celelalte numerale cardinale simple (de la duj la deś și biś), cât și numeralele cardinale compuse care au ca ultim component (scris sau nu împreună) unul din numeralele simple (2-9) se declină după paradigma specifică numelor la plural (când numeralele în cauza nu au rol de adjectiv). Când însotesc un substantiv, jucând rol de adjectiv, atunci la cazurile oblice au forme identice în -o: duje, trine, śtare etc.

Nom. duj „doi, două”
Nom. duj (lucruri)
Acuz. dujen (ființe)
Gen. dujenqo
Gen. dujenqi
Gen. dujonqo
Dat. dujonqe
Locat. dujenƟe
Ablat. dujenƟar
Instr./Soc. dujençar
Voc. —- —-

Numeralele cardinale compuse își modifică în declinare doar ultimul component ca de pildă panʒvardeś thaj śtar „cincizeci și patru” panʒvardeś thaj śtarenqo „al  cincizeci și patrulea” (Gen.)
Același lucru se petrece și în cazul numerelor aproximative (neprecise), exprimate cu ajutorul numeralelor cardinale, de tipul: śtar – panʒ” „patru-cinci” etc.

Numeralele cardinale de la 10 la 100

10. deś
11. deśujekh
12. déśuduj
13. deśutrin
14. deśuśtar
15. deśupanʒ
16. deśuśov
17. deśuefta
18. deśuohto
19. deśuenă
20. biś [dujvardeś]
21. biś thai jekh
22. me thai duj
[. . .]

30. trinvardeś [trănda]
31. trinvardéś thaj jekh [trănda thaj jekh]
[. . .]
40. śtarvardeś [dujvarbiś;saranda; śtaranda.; duj polă. (în calculul banilor, „doi poli”)]

41. śtarvardeś thaj jekh
[. . .]
50. panʒvardeś [peinda ; paś śel „jumătate de sută”; dujvarbiś thaj deś]
51. pan3vardeé thaj jekh
[. . .]
60. śovvardeś [trinvarbiś; śovdeś].
61. śovvardeś  thaj jekh
70. eftàvardeś [trinvarbiś thaj deś].
71. eftàvardeś thaj jekh
80. ohtòvardeś [śtarvarbiś; śtar pola (în. calculul banilor, „patru poli”)
81. ohtòvardeś thaj jekh
90. enăvardeś [śtarvarbiś thaj deś].
91. enăvardeś thaj jekh
[. . .]
100. jekh śel [śel, panʒvarbiś]

4. Declinarea substantivelor masculine, abstracte, cu desinența -mos:

Singular (Jechipen) Plural (Butipen)
Nom. ternimos ternimata
Acuz. ternimos ternimata
Gen. ternimasqo ternimatenqo
Gen. ternimasqi ternimatenqi
Gen. ternimasqe  ternimatenqe
Dat. ternimasqa ternimatenqe
Locat. ternimaslƟe ternimatenƟe
Ablat. ternimasƟar ternimatenƟar
Instr./Soc. ternimaça ternimatençar
Voc. —— ——
Feb 272010
 

O manuś thaj äl duj ćhaja

Sas jekh manuś devlikano but;  sas les duj ćhaja. Äl děsa nakhlenas jekh pala avresƟe thaj o manuƟ kerdăs abăv pesqe ćhajanqe. E maj bară dăs la pala jekhe manuśesƟe kaj kerelas piră phuvăqe, thaj e cïknă pala avresƟe, kaj barălelas luludă. Pala but děsa, o manuś gelo vi vov ka pesqe ćhaja.
Nakhlo ka-i bari ćhaj i pućhlăs la sastimnasƟar thaj so maj kerel voj, sar si voj. I ćhaj phendăs lesqe kä si sa śukar vi laćhes, nùmaj kä si xoläriko kä naj pră but kham, savo te sukŏn lenqe o piră. Voj mothodă pe dadesqe to rugil pes vi vov ka-o Del te avel but thaj zuralo tatipen.
O manuś telărdăs te ʒal k-e aver ćhaj. Kana vov sas e averăƟe, pućhlăs la sar e anglune ćhaja. Voj phendăs lesqe kä si sa laćhes, nùmaj kä naj len
brïśind, kä lenque trebal brïśind to barŏm lenqe äl luludă. I ăhaj phendăs pe dadesqe te rugil pes e bare milaça ka-o Do] te del brïśind. O ćoro manuś so te maj kerel akana? Anda sosƟe te maj rugil pes e DevlorresƟe?
Butvar si äll manuśa kadă, von na ʒanen… so kamen na ʒanon so te keren! Thaj so te del o Devlorro kana o manuś na ʒanel so te rugil?

Pućhimata

1. Kazom ćheja sas e manuśes
2. So kerdăs o manuś o ćhejanqe pala so äl berś nakhle?
3. So korelas butĭ o manuś o bară ćhejaqe?
4. Vi o manuś o cïknă ćhajaqe?
5. So kerdăs  o phuro manuś pala but děsa?
6. So phendăs i bari ćhaj?
7. SosƟar sas voj xolăriko?
8. So rugisardăs voj e dades?
9. So phendăs i cïkni ćhaj?
10. So n-as [naj sas] len?
11. Sar rugisardăs pes voj ?
12. So keren äl manuśa butvar?`

Gramatikane bută

1. Declinați pronumele personale me, tu, vov, voj, amen, tumen, von, la cazul acuzativ.

2. Declinați pronumele reflexive pes și pen!

3. Conjugați verbul reflexiv rugil pes „a se ruga”!

4. Traduceți și declinați următoarele sintagme la cele opt cazuri învățate :

„cu patru bărbați”, „șarpe cu șapte capete”, „la patru fete”, „din cinci case”, „cu două”, „cu doi”, „cu unu”, „cu una”, „pe cinci”, „celui de al 54-lea”, „din trei”, „din trei cărți”, „de la șase oi”, „de către opt”, „din nouă paduri”!

5. Declinați la singular și plural substantivele următoare:

barvalimos; ćaćimos, laćhimos, pućhimos, sastimos, parnimosjćukarimos, ternimosl

6. Traduceți următoarele propoziții:

1. Eu am șapte copii, iar tu nu ai prea mulți.
2. Voi aveți numai trei.
3. Tu aveai niște cărți frumoase și nu aveai cu cine să citești povești.
4. El nu avea cinci mere.
5. Avea și el numai două mere și o pară.
6. Fata avea patru frunze: una era verde, iar trei erau galbene.
7. Noi aveam zece saci: doi erau goi, șapte erau plini și unul a rămas acolo.
8. N-aveți niște saci să ne dați și nouă?
9. Voi aveați case și sate bune, acum văd că nu mai aveți nimic.
10. Ce ați făcut cu ele?

7. Rețineți expresiile uzualele:

1. – Saj aśunes man? Poate mă auzi?
-Ova, ova; aśunav tut! Da, da, te aud!
2. Sar bućhos? Cum te cheamă?
3. Naj dudalo? Nu este clar?
4. Dudalo si? Este clar?
5. Le săma pe tuƟe! Ia seama! Ai grijă de tine!
6. Sode love si tut? Câți bani ai?
7. Sode love ròdes? Câți bani câștigi?
8. Sode ćhavorre si tut? Câți copii ai?
9. Sode ʒene sen? Câți inși sunteți?
8. Traduceți și învățați textul cântecului de mai jos!

DILORRE!A, ILLORRE!A
Dilorrela, illore!a, Devl!a, na mar ma[n] kadă:
So mangćs tu, dilorre!a? Kòrkoro pa äl dromorra.
Me dav tu[t] te xas, te pes, Semas i me-[je]kh dàta rrom,
Ilorre!a, so manges? Semase i me-[je]kh dàta rrom.
Devl!a, na mar ma[n] kadă, Sas ma[n] grast, sas ma[n] vurdon,
Devl!a, na mar ma[n] kadă! Sas ma[n] grast, sas ma[n] vurdon.
Kòrkoro p-äl dromorra, T-akana me na sem rrom,
Kòrkoro p-äl dromorra, Ma naj grast, ma naj vurdon.

[Cântec cules de romologul vienez Mozes Heinschink, de la Puiu, rom din județul Timiș]


Feb 272010
 
akanutn /o, -i adj. prezent; o ~ o vaxt timpul prezent.
anda prep. 1. în. 2. la 3. pentru;~ śosƟe de ce?; pentru, ce?
anglun /o, -i num. ord. primul, întâiul.
barărelas vb. barărel „a crește” (la imperfect, pers. a III-a, sg.): creștea
barvali /mos, -mata s.m. bogătie
biś num. card. douăzeci
biś thaj jekh num. card. douăzeci și unu
biś thaj duj num. card. douăzeci și doi
biś thaj trin num. card. douăzeci și trei
biś thaj śtar num. card. douăzeci și patru
biś thuj panʒ num. card. douăzeci și cinci
biś thuj śov num. card. douăzeci și șase
biś thaj efta num. card. douăzeci și șapte
biś thaj ohto num. card. douăzeci și opt
biś thaj enă num. card. douăzeci și nouă
brïśind ~a s.m. ploaie
bućhuvel (Perf. bućhlă(s)) vb. tr.,refl. 1. vb.tr. a numi, a denumi. 2. vb. refl. a as numi, a se chema; sar bućhos? cum te cheamă?
butvar adv. adesea, de multe ori, adeseori
ćor /o, -i adj. 1. sărac, sărman. 2. mizerabil.
deś num. card. zece
deśujekh num. card. unsprezece
deśuduj num. card. doisprezece; douăsprezece
deśutrin num. card. treisprezece
deśuśtar num. card. patrusprezece
deśupanʒ num. card. cincisprezece
deśuśov num. card. șaisprezece
deśuefta num. card. șaptesprezece
deśuohto num. card. optsprezece
deśuenă num. card. nouăsprezece
devlikan /o, -i  adj. 1. dumnezeiesc 2. religios
diatèz /a, -e s.f. diateză
dilorr /o, -i adj. (dim.) nebunatic; (voc.) dilorre!a nebunaticule! illorre!a, dillorre!a inimioară, nebunatică!
dromorr /o, -a s.m.(dim.) drumuleț
dudal /o, -i 1. luminos. 2. (fig.) clar, limpede
dujen num. card. duj (la Acuz. [ființe]): pe doi, pe două; la cazurile oblice dujenq/o, -i,  -e (Gen.) dujenq (Dat.), dujenƟe (Locat.), dujenƟar (Ablat.),  dujençar (Instr./Soc.).
dujvar num. adv. de două ori
eftavardeś num. card. șaptezeci
eftavardeś thaj jekh num. card. șaptezeci și unu, șaptezeci și una
eftavardeś thaj duj num. card. șaptezeci și doi (două)
eftavardeś thaj trin num. card. șaptezeci și trei
eftavardeś thaj śtar num. card. șaptezeci și patru
eftavardeś thaj panʒ num. card. șaptezeci și cinci
eftavardeś thuj śov num. card. șaptezeci și șașe
eftavardeś thaj efta num. card. șaptezeci și șapte
eftavardeś thaj ohto num. card. șaptezeci și opt
eftavardeś thaj enă num. card. șaptezeci și nouă
enăvardeś num. card. nouăzeci
enăvardeś thaj jekh num. card. nouăzeci și unu (una)
enăvardeś thaj duj num. card. nouăzeci și doi (două)
enăvardeś thaj trin num. card. nouăzeci și trei
enăvardeś thaj śtar num. card. nouăzeci și patru
enăvardeś thaj panʒ num. card. nouăzeci și cinci
enăvardeś thaj śov num. card. nouăzeci și șase
enăvardeś thaj efta num. card. nouăzeci și șapte
enăvardeś thaj ohto num. card. nouăzeci și opt
enăvardeś thaj enă num. card. nouăzeci și nouă
ginavn /i, -ă s.f. numeral; i kardinàlo ~ numeral cardinal; i ordinàlo ~i numeral ordinal
xolăriko adj. invar. mânios, supărat, necăjit
ilorr /o, -e s.m. (dim.) inimioară; (Voc.) illorre!a inimioară!
imperfèkt /o, -ură s.m. (lingv.) imperfect
indikatìv /o, ·ură s.m. (lingv.) indicativ
jekh num. card. unu, una; jeklz pala avresƟe unul după altul
jekhes num. card. jekh „unu” (la cazul Acuz. [ființe]): pe unu; la cazurile oblice : jekhesq/o, -i, -e (Gen.) jekhesqe (Dat.), jekhesƟe (Locat.), jekhesƟar (Ablat.) .jekheça(Soc./lnstr)
jekhto num. card. jekh „una„-(la cazul Acuzativ) [ființe]): pe una; la cazurile oblice: jekhăq/o, -i, -e (Gen.), jekhăqe (Dat.), jekhăƟe (Locat.), jekhăƟar (Ablat.). jekhaça (Soc./Instr.)
jekhto num. card. primul , prima
jekhvar num. adv. o dată
ka-o prep. kaj la; ka-o kher la casă
kardinàlo adj. invar. cardinal; i ~ ginavni numeral cardinal
kolaver pron. dem. celălalt, cealaltă, ceilalți, celelalte; kolavrăƟe la cealaltă
kòrkor /o, -i adj. singur
kothar adv. de acolo
laćhi /mos, -mata s.m. bunătate
lan pron. pers. voj pe ea, o (la Acuz., sg.)
les pron. pers. Vov pe el, îl, -l- (la Acuz., sg.)
lovorr /o, -e s.m. (dim.) bănuț
ma adv. nu [sin.: na]
märitime adj. invar. măritată, măritate
mìl /a, -e s.f. milă
na-s v. n a j  s a s
naj adv. 1. (folosit la obținerea formei negative a verbului (i)si „a fi”‘) nu este. 2. (folosit în construcții negative ale posesiunii): nu are; ~ amen nu avem
naj sas (construcție verbală care indică absența sau este folosita în construcții negative ale posesiunii) 1. nu era. 2. nu avea; naj sas man (eu) nu aveam
nakhlutn /o, -i adj. (lingv.) trecut; o ~ o vaxt timpul trecut
ohtovardeś num. card. optzeci
ohtovardeś thaj jekh num. card. optzeci și unu (una)
ohtovardeś thaj duj num. card. optzeci și doi (două)
ohtovardeś thaj trin num. card. optzeci și trei
ohtovardeś thaj śtar num. card. optzeci și patru
ohtovardeś thaj panʒ num. card. optzeci și cinci
ohtovardeś thaj śov num. card. optzeci și șase
ohtovardeś thaj efta num. card. optzeci și șapte
ohtovardeś thaj ohto num. card. optzeci și opt
ohtovardeś thaj enă num. card. optzeci și nouă
ordinàlo adj. (lingv.) ordinal; i ordinàlo ginavni numeralul ordinal
panʒvarbiś num. card. v. ś e l
panʒvardeś num. card. cincizeci
panʒvardeś thaj jekh num. card. cincizeci și unu (una)
panʒvardeś thaj duj num. card. cincizeci și doi (două)
panʒvardeś thaj trin num. card. cincizeci și trei
panʒvardeś thaj śtar num. card. cincizeci și patru
panʒvardeś  thaj panʒ num. card. cincizeci și cinci
panʒvardeś thaj śov num. card. cincizeci și șase
panʒvardeś thaj efta num. card. cincizeci și șapte
panʒvardeś thaj ohto num. card. cincizeci și opt
panʒvardeś thaj enă num. card. cincizeci și nouă
parnimos s.m. albeață
pen pron. refl. (pers. a III-a, pl. Acuz.) [echivalat în limba română cu ajutorul pronumelui personal] pe ei, ii, -i-, respectiv, pe ele, le; forme oblice: penq/o, -i, -e (Gen.), penqe (Dat.), penƟe (Locat.) , penƟar (Ablat. pençar (Soc./Instr.)
penqe pron. refl. v. p e n.
penqi pron. refl. v. p e n.
penƟar pron. refl. v. p e n.
penƟe pron. refl. v. p e n.
pençar pron. refl. v. p e n.
pes pron. refl. (pers. a III·a, sg., Acuz.) pe sine, se, s-; la cazurile oblice: pesq/o., -i, -e (Gen.), pesqe (Dat.), pesƟe (Locat.), pesƟar (Ablat.), peça (Soc. Instr.).
pesƟar pron. refl. v. p e s.
pesƟe pron. refl. v. p e s.
pesqe pron. refl. v. p e s.
pesqi pron. refl. v. p e s.
pesqo pron. refl. v. p e s.
peça pron. refl. v. p e s.
po adv., prep. 1. adv. (formează numerale distributive) căte. 2. prep. pe
pră adv. prea
problèm /a, -e s.f. problemă
pućhel vb. tr. a întreba (Perf. .pućlă(s))
pućhi /mos, -mata s.m. v. p u ć h i pe n
pućhi /pen, -mata s.m. întrebare; chestionare. [v. și pućhi/mos, -mata]
phiravel vb. ref. a se plimba (Perf. phiradă(s)); vov phiravel pes el se plimbă
rugil pes vb. a se ruga(Perf. rugisardă(s); voj rugil pes akana ea se roagă acum
sarnavn /i, -ă s.f. pronume; i nisavuti ~i pronume nehotărât; phandutni ~i pronume relativ; i pućhutni ~ i pronume interogativ; i sikavni ~i pronume demonstrativ; i therimasqi ~i pronume posesiv; i ʒenutni ~i pronume personal
sastimos s.m. v. s a s t i p e n
sastipen s.m. sănătate
sav /o, -i pron.  interog. relat.  adj. interog.-relat. care
semas vb. (i)si „a fi” (la imperfect, pers. I, sg.) (eu) eram
śel ~ a s.f. num. card. 1. s.f. sută sumă de bani egală cu o sută; bancnotă de o sută lei. 2. num. card. sută
śovardeś num. card. șaizeci
śovardeś thaj jekh num. card. șaizeci și unu (una)
śovardeś thaj duj num. card. șaizeci și doi (două)
śovardeś thaj trin num. card. șaizeci și trei
śovardeś thaj śtar num. card. șaizeci și patru
śovardeś thaj panʒ num. card. șaizeci și cinci
śovardeś thaj śov num. card. șaizeci și șase
śovardeś thaj efta num. card. șaizeci și șapte
śovardeś thaj ohto num. card. șaizeci și opt
śovardeś thaj enă num. card. șaizeci și nouă
śtarto num. ord. al patrulea, a patra
śtarvardeś num. card. patruzeci
śtarvardeś thaj jekh num. card. patruzeci și unu (una)
śtarvardeś thaj duj num. card. patruzeci și doi (două)
śtarvardeś thaj trin num. card. patruzeci și trei
śtarvardeś thaj śtar num. card. patruzeci și patru
śtarvardeś thaj panʒ num. card. patruzeci și cinci
śtarvardeś thaj śov num. card. patruzeci și șase
śtarvardeś thaj efta. num. card. patruzeci și șapte
śtarvardeś thej ohto num. card. patruzeci și opt
śtarvardeś thaj enă num. card. patruzeci și nouă
śukòvel vb. tr., refl. a (se) usca (Perf. śukilă(s))
tati/pen, -mata s.m. căldură
tràjo s.m. trai
trinvardeś num. card. treizeci
trinvardeś thuj jekh num. card. treizeci și unu (una)
trinvardeś thaj duj num. card. treizeci și doi (două)
trinvardeś thaj trin num. card. treizeci și trei
trinvardeś thaj śtar num. card. treizeci și patru
trinvardeś thaj panʒ num. card. treizeci și cinci
trinvardeś thaj śov num. card. treizeci și șase
trinvardeś thaj efta num. card. treizeci și șapte
trinvardeś thaj ohto num. card. treizeci și opt
trinvardeś thaj enă num. card. treizeci și nouă
tut pron. pers. tu „tu” (pers. a II-a, sg., Acuz.) pe tine, -te-
vaxt ~a s.m. timp, vreme; (lingv.) o akanutno ~timpul prezent; o avutno ~ timpul viitor o nakhluno ~ timpul trecut
ʒenutn /o, -i adj. personal; (lingv.) i ʒenutni sarnavni pronumele personal
akanutn /o, -i adj. prezent; o ~ o vaxt timpul prezent.
anda prep. 1. în. 2. la 3. pentru;~ śosƟe de ce?; pentru, ce?
anglun /o, -i num. ord. primul, întâiul.
barărelas vb. barărel „a crește” (la imperfect, pers. a III-a, sg.): creștea
barvali /mos, -mata s.m. bogătie
biś num. card. douăzeci
biś thaj jekh num. card. douăzeci și unu
biś thaj duj num. card. douăzeci și doi
biś thaj trin num. card. douăzeci și trei
biś thaj śtar num. card. douăzeci și patru
biś thuj panʒ num. card. douăzeci și cinci
biś thuj śov num. card. douăzeci și șase
biś thaj efta num. card. douăzeci și șapte
biś thaj ohto num. card. douăzeci și opt
biś thaj enă num. card. douăzeci și nouă
brïśind ~a s.m. ploaie
bućhuvel (Perf. bućhlă(s)) vb. tr.,refl. 1. vb.tr. a numi, a denumi. 2. vb. refl. a as numi, a se chema; sar bućhos? cum te cheamă?
butvar adv. adesea, de multe ori, adeseori
ćor /o, -i adj. 1. sărac, sărman. 2. mizerabil.
deś num. card. zece
deśujekh num. card. unsprezece
deśuduj num. card. doisprezece; douăsprezece
deśutrin num. card. treisprezece
deśuśtar num. card. patrusprezece
deśupanʒ num. card. cincisprezece
deśuśov num. card. șaisprezece
deśuefta num. card. șaptesprezece
deśuohto num. card. optsprezece
deśuenă num. card. nouăsprezece
devlikan /o, -iadj. 1. dumnezeiesc 2. religios
diatèz /a, -e s.f. diateză
dilorr /o, -i adj. (dim.) nebunatic; (voc.) dilorre!a nebunaticule! illorre!a, dillorre!a inimioară, nebunatică!
dromorr /o, -a s.m.(dim.) drumuleț
dudal /o, -i 1. luminos. 2. (fig.) clar, limpede
dujen num. card. duj (la Acuz. [ființe]): pe doi, pe două; la cazurile oblice dujenq/o, -i,  -e (Gen.) dujenq (Dat.), dujenƟe (Locat.), dujenƟar (Ablat.),  dujençar (Instr./Soc.).
dujvar num. adv. de două ori
eftavardeś num. card. șaptezeci
eftavardeś thaj jekh num. card. șaptezeciși unu, șaptezeci și una
eftavardeś thaj duj num. card. șaptezeci și doi (două)
eftavardeś thaj trin num. card. șaptezeci și trei
eftavardeś thaj śtar num. card. șaptezeci și patru
eftavardeś thaj panʒ num. card. șaptezeci și cinci
eftavardeś thuj śov num. card. șaptezeci și șașe
eftavardeś thaj efta num. card. șaptezeci și șapte
eftavardeś thaj ohto num. card. șaptezeci și opt
eftavardeś thaj enă num. card. șaptezeci și nouă
enăvardeś num. card. nouăzeci
enăvardeś thaj jekh num. card. nouăzeci și unu (una)
enăvardeś thaj duj num. card. nouăzeci și doi (două)
enăvardeś thaj trin num. card. nouăzeci și trei
enăvardeś thaj śtar num. card. nouăzeci și patru
enăvardeś thaj panʒ num. card. nouăzeci și cinci
enăvardeś thaj śov num. card. nouăzeci și șase
enăvardeś thaj efta num. card. nouăzeci și șapte
enăvardeś thaj ohto num. card. nouăzeci și opt
enăvardeś thaj enă num. card. nouăzeci și nouă
ginavn /i, -ă s.f. numeral; i kardinàlo ~ numeral cardinal; i ordinàlo ~i numeral ordinal
xolăriko adj. invar. mânios, supărat, necăjit
ilorr /o, -e s.m. (dim.) inimioară; (Voc.) illorre!a inimioară!
imperfèkt /o, -ură s.m. (lingv.) imperfect
indikatìv /o, ·ură s.m. (lingv.) indicativ
jekh num. card. unu, una; jeklz pala avresƟe unul după altul
jekhes num. card. jekh „unu” (la cazul Acuz. [ființe]): pe unu; la cazurile oblice : jekhesq/o, -i, -e (Gen.) jekhesqe (Dat.), jekhesƟe (Locat.), jekhesƟar (Ablat.) .jekheça(Soc./lnstr)
jekhto num. card. jekh „una”-(la cazul Acuzativ) [ființe]): pe una; la cazurile oblice: jekhăq/o, -i, -e (Gen.), jekhăqe (Dat.), jekhăƟe (Locat.), jekhăƟar (Ablat.). jekhaça (Soc./Instr.)
jekhto num. card. primul , prima
jekhvar num. adv. o dată
ka-o prep. kaj la; ka-o kher la casă
kardinàlo adj. invar. cardinal; i ~ ginavni numeral cardinal
kolaver pron. dem. celălalt, cealaltă, ceilalți, celelalte; kolavrăƟe la cealaltă
kòrkor /o, -i adj. singur
kothar adv. de acolo
laćhi /mos, -mata s.m. bunătate
lan pron. pers. voj pe ea, o (la Acuz., sg.)
les pron. pers. Vov pe el, îl, -l- (la Acuz., sg.)
lovorr /o, -e s.m. (dim.) bănuț
ma adv. nu [sin.: na]
märitime adj. invar. măritată, măritate
mìl /a, -e s.f. milă
na-s v. n a j  s a s
naj adv. 1. (folosit la obținerea formei negative a verbului (i)si „a fi”‘) nu este. 2. (folosit în construcții negative ale posesiunii): nu are; ~ amen nu avem
naj sas (construcție verbală care indică absența sau este folosita în construcții negative ale posesiunii) 1. nu era. 2. nu avea; naj sas man (eu) nu aveam
nakhlutn /o, -i adj. (lingv.) trecut; o ~ o vaxt timpul trecut
ohtovardeś num. card. optzeci
ohtovardeś thaj jekh num. card. opt zeci și unu (una)
ohtovardeś thaj duj num. card. opt zeci și doi (două)
ohtovardeś thaj trin num. card. opt zeci și trei
ohtovardeś thaj śtar num. card. opt zeci și patru
ohtovardeś thaj panʒ num. card. opt zeci și cinci
ohtovardeś thaj śov num. card. opt zeci și șase
ohtovardeś thaj efta num. card. opt zeci și șapte
ohtovardeś thaj ohto num. card. opt zeci și opt
ohtovardeś thaj enă num. card. optzeci și nouă
ordinàlo adj. (lingv.) ordinal; i ordinàlo ginavni numeralul ordinal
panʒvarbiś num. card. v. ś e l
panʒvardeś num. card. cincizeci
panʒvardeś thaj jekh num. card. cinci zeci și unu (una)
panʒvardeś thaj duj num. card. cinci zeci și doi (două)
panʒvardeś thaj trin num. card. cinci zeci și trei
panʒvardeś thaj śtar num. card. cinci zeci și patru
panʒvardeś  thaj panʒ num. card. cinci zeci și cinci
panʒvardeś thaj śov num. card. cinci zeci și șase
panʒvardeś thaj efta num. card. cinci zeci și șapte
panʒvardeś thaj ohto num. card. cincizeci și opt
panʒvardeś thaj enă num. card. cinci zeci și nouă
parnimos s.m. albeață
pen pron. refl. (pers. a III-a, pl. Acuz.) [echivalat în limba română cu ajutorul pronumelui personal] pe ei, ii, -i-, respectiv, pe ele, le; forme oblice: penq/o, -i, -e (Gen.), penqe (Dat.), penƟe (Locat.) , penƟar (Ablat. pençar (Soc./Instr.)
penqe pron. refl. v. p e n.
penqi pron. refl. v. p e n.
penƟar pron. refl. v. p e n.
penƟe pron. refl. v. p e n.
pençar pron. refl. v. p e n.
pes pron. refl. (pers. a III·a, sg., Acuz.) pe sine, se, s-; la cazurile oblice: pesq/o., -i, -e (Gen.), pesqe (Dat.), pesƟe (Locat.), pesƟar (Ablat.), peça (Soc. Instr.).
pesƟar pron. refl. v. p e s.
pesƟe pron. refl. v. p e s.
pesqe pron. refl. v. p e s.
pesqi pron. refl. v. p e s.
pesqo pron. refl. v. p e s.
peça pron. refl. v. p e s.
po adv., prep. 1. adv. (formează numerale distributive) căte. 2. prep. pe
pră adv. prea
problèm /a, -e s.f. problemă
pućhel vb. tr. a întreba (Perf. .pućlă(s))
pućhi /mos, -mata s.m. v. p u ć h i pe n
pućhi /pen, -mata s.m. întrebare; chestionare. [v. și pućhi/mos, -mata]
phiravel vb. ref. a se plimba (Perf. phiradă(s)); vov phiravel pes el se plimbă
rugil pes vb. a se ruga(Perf. rugisardă(s); voj rugil pes akana ea se roagă acum
sarnavn /i, -ă s.f. pronume; i nisavuti ~i pronume nehotărât; phandutni ~i pronume relativ; i pućhutni ~ i pronume interogativ; i sikavni ~i pronume demonstrativ; i therimasqi ~i pronume posesiv; i ʒenutni ~i pronume personal
sastimos s.m. v. s a s t i p e n
sastipen s.m. sănătate
sav /o, -i pron.  interog. relat.  adj. interog.-relat. care
semas vb. (i)si „a fi” (la imperfect, pers. I, sg.) (eu) eram
śel ~ a s.f. num. card. 1. s.f. sută sumă de bani egală cu o sută; bancnotă de o sută lei. 2. num. card. sută
śovardeś num. card. șaizeci
śovardeś thaj jekh num. card. șaizeci și unu (una)
śovardeś thaj duj num. card. șaizeci și doi (două)
śovardeś thaj trin num. card. șaizeci și trei
śovardeś thaj śtar num. card. șaizeci și patru
śovardeś thaj panʒ num. card. șaizeci și cinci
śovardeś thaj śov num. card. șaizeci și șase
śovardeś thaj efta num. card. șaizeci și șapte
śovardeś thaj ohto num. card. șaizeci și opt
śovardeś thaj enă num. card. șaizeci și nouă
śtarto num. ord. al patrulea, a patra
śtarvardeś num. card. patruzeci
śtarvardeś thaj jekh num. card. patruzeci și unu (una)
śtarvardeś thaj duj num. card. patruzeci și doi (două)
śtarvardeś thaj trin num. card. patruzeci și trei
śtarvardeś thaj śtar num. card. patruzeci și patru
śtarvardeś thaj panʒ num. card. patruzeci și cinci
śtarvardeś thaj śov num. card. patruzeci și șase
śtarvardeś thaj efta. num. card. patruzeci și șapte
śtarvardeś thej ohto num. card. patruzeci și opt
śtarvardeś thaj enă num. card. patruzeci și nouă
śukòvel vb. tr., refl. a (se) usca (Perf. śukilă(s))
tati/pen, -mata s.m. căldură
tràjo s.m. trai
trinvardeś num. card. treizeci
trinvardeś thuj jekh num. card. treizeci și unu (una)
trinvardeś thaj duj num. card. treizeci și doi (două)
trinvardeś thaj trin num. card. treizeci și trei
trinvardeś thaj śtar num. card. treizeci și patru
trinvardeś thaj panʒ num. card. treizeci și cinci
trinvardeś thaj śov num. card. treizeci și șase
trinvardeś thaj efta num. card. treizeci și șapte
trinvardeś thaj ohto num. card. treizeci și opt
trinvardeś thaj enă num. card. treizeci și nouă
tut pron. pers. tu „tu” (pers. a II-a, sg., Acuz.) pe tine, -te-
vaxt ~a s.m. timp, vreme; (lingv.) o akanutno ~timpul prezent; o avutno ~ timpul viitor o nakhluno ~ timpul trecut
ʒenutn /o, -i adj. personal; (lingv.) i ʒenutni sarnavni pronumele personal
Feb 162010
 
Tatăl nostru

Tatăl nostru

AMARE!A DADE!A
Amare la dade lu, kaj san and-o ćèros!
Te sfincil pes tirro anav!
Te avel tirri ïmpäräcìa!
Te kerel pes tirri vòja,
Sar si and-o ćèros kadă, [te avel] vi p-i phuv!
Amaro děsutno manro
De les amen aděs!
Thaj jertisar amenqe amare bezexa
Sar vi amen jertisaras äl bezexa e amare [phure] bezăxalenqe.
I Thaj na ingăr amen and-i ispita,
Thaj skäpisar [izbävisar] amen e nasulesleƟr!

Amin!

Pućhimata

1. Kaj si o Devel?
2. So trebal te del amen o Del [Devel]?
3. So jertil amenqe o Del?
4. Sar si äl manuśa, kana paken pen and-o Del?
5. And-i Rumùnia si devlikane romma?

Gramatikane bută:

1. Declinați următoarele pronume posesive murro, murri, murre, tirro, tirri, tirre, lesqo, lesqi, lesqe, laqo, laqi, laqe, amaro,amari,amare, tumaro, tumari, tumare, lenqo, lenqi, lenqe!

2. Însoțiți pronumele de mai sus, în funcție de gen și număr, ca substantivele phral, drom, phen, ćhib, ʒamutro, lil și declinați sintagmele obținute!

3. Traduceți următoarele propoziții!

1. Tatăl tău este mare cântareț, iar fratele ei este un muzicant bun.
2. Cartea lui este curată, iar revista ei este mai puțin curată.
3. Casa fetei noastre este de lemn, iar casa fiicei sale (a fetei !) este de piatră.
4. Prietenul său este mai bun decât prietena ei.
5. Mama noastră a venit cu tatăl său – cu bunicul nostru – și ne-au adus niște mere roșii din satul lor.
6. Casele pădurarului din satul nostru se află în pădure și în centrul satului.
7. Preotul vostru este mai tânar decât al lor.
8. Biserica noastră este mai veche decât a voastră, iar curtea bisericii voastre este mai largă decât curtea bisericii noastre.
9. Muzicantii și cântăretii nostri au fost mai buni decât ai lor.
10. Fetele sale sunt, ca și el, harnice și frumoase.
11. Totusi, copiii săi sunt mai deștepti.
12. Nu numai oamenii bătrâni cred în Dumnezeu.
13. Domniile voastre vor să vină la masa noastră?

4. Formați comparativul de superioritate, prin procedeul sintetic, al următoarelor adjective: alb, bătrân, bogat, bun, curat, deștept, dulce, frumos, greu, înalt, mare, murdar, nou, rosu, sarac, tânar, umed, uscat, user, vechi!

5. Declinați pronumele interogativ-relative de mai jos, la cele opt cazuri savo, savi, save, so, kon!

6. Rețineți expresiile uzuale!

1. Laćho tirra (tŏ) děs (dĭves)! Bună ziua!
2. Laćhi tirri (tĭ, ki) răt! Bună seara!
3. Laćhi tirri (tĭ, ki) texarin! Bună dimineața!
4. Baxtalo tirro (tŏ) drom! Drum bun!
5. Baxtalo tirro (tŏ) dĭves! La mulți ani ani de ziua ta! (literal: Fericită [să fie] ziua ta).
6. Baxtalo tirro (tŏ) Nevo Berś! Un An Nou fericit! (literal: Anul Nou al tău [să fie] norocos (fericit)!)
7. Te avel a Neva Berś baxtalo! Să fie un An Nou fericit! (Baxtalo tumaro Berś a Nevo! Să aveți un An Nou fericit!)
8. And-e bute berśenƟe! La mulți ani! (Cu ocazia zilei de naștere sau a zilei onomastice).
9. Tumare rrajmata! Domniile voastre!
10. Te avel tirro (tŏ) manro guglo! Poftă bună! (literal:Să-ți fie pâinea dulce!)”.
11. Xa pe sastimasƟe! Poftă bună! (literal: Mănâncă pentru sănătatea ta!)
12. Amaro Dad, Devl!a, Doamne, Dumnezeul nostru!
13. So tu manges te xas! Ce dorești să mănânci?
14. Sar si tirro (tŏ) anav? Care este numele tău?
15. Sar si lesqo anav? Care este numele lui?
16. Sar si laqo anav? Care este numele ei?
17. Na ʒanav lesqo [laqo] anav. Nu cunosc numele lui [ei].
18. Murro anav si . . . Numele meu este . . .
19. Kaj sas, kaj n-as . . . A fost odată ca niciodată . . .
20. Dobroj tu! Bună dimineața! (se spune unei singure persoane; (prin extensie) Bună ziua! Bună!).
21. Dobroj tumen! Bună dimineața! (se spune mai multor persoane; (prin extensie) Bună ziua! Bună!).
22. Ći me ći [na] ʒanav! Nici eu nu știu! Habar n-am!
23. Pe tirro (tŏ) sastipe Să fii sănătos!
24. Pe sastimasƟe! În sănătatea ta!
25. So nevimata anes amenqe? Ce noutăți ne aduci?
26. To źutil lesqe o Del! Să ți-i ajute Dumnezeu!
27. Feril o Del! Doamne ferește!, Ferească Dumnezeu!
28. Te na del o Del! Să nu dea Domnul!
29. So manges manƟar? Ce dorești de la mine?
30. So, tu manges? Ce vrei? Ce mă rogi?
31. Me mangav tut . .. Te rog . ..
32. Tu darajlăn? Te-ai temut?
33. Me na darav khanćesƟar! Nu mă tem de nimic!
34. Naj khanć! Nu-i nimic! Nu face nimic!

7. Rețineți proverbele!
So na del o berś, del o ćàso! ;

Kana maśkar rromenƟe beśes, rromanes phenes!

8. Comparați textul rugăciunii Amarela Dade la, de expresie românească, prezentat anterior, cu textul aceleeași rugăciuni în varianta recent omologată

DADE!A AMARE!A
Dade !a amarela,
savo san and-o devel,
te ovel sumnal te Anav
te avel tŏ thagarimos,
te ʒal tŏ lav
sarkaj p-o devel, gadă vi p-i phuv.

De amen avdĭves amaro manro e divesqo
mukh ameenqe amare bezexa,
sar vi amen mukhas amare bezexalenqe,
thaj ma ligar amen and-o zumavimos
no mestăr amen e nasulesƟar
Amen!