Mai 172010
 

Litera ä, care corespunde literei ă din limba română, apare în foarte puține cuvinte, iar în pozițiile initiale doar în cuvântul äl (articolul hotărât, nominativ, plural).
Să repetăm literele alfabetului:

I. 34 litere de bază: a ä b c ć ćh d e f g h x I ï j k kh l m n o p ph r rr s ś t th u v z ź ʒ

II. 3 litere postpoziționale: Ɵ, ç , q. (numai minuscule, deoarece nu apar niciodată, în cuvinte, în pozitie inițială).

Literele Ɵ, ç și q sunt denumite „postpoziționale” deoarece apar doar în postpozițiile Ɵe(specifice locativului), Ɵar (caracteristică ablativului), çar sau ça (întâlnită la sociativ [pentru ființe] și la instrumental[pentru lucruri]) -sqo ( -sqi -sqe), nqo (-nqi, -nqe),  -aqo (-aqi, -aqe)sepecifice cazului genitiv, iar pentru desinențele -sqe, -nqe, -aqe cazului dativ.

Ɵ se citește: t laƟe „la ea”
laƟhar „de (catre) ea ” „din ea”
d (numai dupa litera n) lenƟe „la ei”, „la ele”
lenƟar „de (catre) ei, de (catre) ele „,” din ei, din ele”).
ç se citește s laça „cu ea”
ț (numai după litera n): lençar „cu ei, cu ele”).
q se citește c (precum c-ul românesc) laqe „ei, ii, i”  lesqe „lui, ii, i”
g (numai dupa litera n) lenqe „lor, le, li”  manqe „mie, imi, mi”)

III.În scriere apar și vocalele preiotacizate :

ă = ia (ja), ea
ĕ = ia (ja)
ĭ = ii (ij)
ŏ = io (jo)
ŭ = iu (ju)

Continue reading »

Mar 032010
 

Exerciții recapitulative:

1.

a ) Dați câte 5 exemple din fiecare categorie de substantive masculine (name de ființe și nume de lucruri) care, la cazul Nominativ, singular, au următoarele terminații: o consoană, -pe, -mos, -j, -o(s), -o, -i și sufixul diminutival -orro!
b ) Puneți substantivele, alese ca exemplificări, la cazul Nominativ (plural) și la cazurile Acuzativ, Genitiv și Instrumental] Sociativ (singular și plural)

2.

a) Alegeți câte 5 exemple din fiecare categorie de substantive feminine (nume de ființe și lucruri) care, la cazul Nominativ, singular, au terminațiile: o consoană, —j, -a, -i, -orri, -i(k), -ni.
b) Puneți substantivele, alese ca exemplificări, la cazul Nominativ (plural) și la cazurile Acuzativ, Genitiv și Instrumental/Sociativ (singular și plural)!

3. Traduceți:

1. Eu am mulți prieteni buni și deștepți.
2. Eu aveam atunci niste cărți frumoase și curate.
3. Tu ești acum fericit că poți (știi) să faci ce vrei și ai o casă frumoasă.
4. El are mulți bani și cumpără multe mere de la piață.
5. El avea copiii mici, când am mers eu la el.
6. Ea are un bunic din partea tatălui.
7. Avea și ea niste fete mici și un băiat mare.
8. Noi avem în curte niște cai și niște măgari flămânzi.
9. Cănd eu eram mic, aveam și noi niste oițe.
10. Voi aveți sate mici și orase mari.
11. Când aveați timp, cântați cântece vechi.
12. Ei aveau niște saci noi și plini, iar ele aveau căruțe roșii.
13. Ei au o mamă bună, care le aduce mâncare.
14. Ele au numai flori albe, iar ei le-au cumpărat flori roșii.

Continue reading »

Feb 162010
 
Amaro dad gelo and-o veś te phagel äl kaśt. Lăs leça lesqo tover thaj jekh dori aj telărdăs. Äl kaśt  si śuke, kana si but kham, vaj kinge, kana del o brïśind.
– Tirri ć si maj lokhi. Vouj si okheder anda kodo naj lavă so te ni xaćares. Murri ćhib si maj phari.
– Kadă si amàl!a.
– Tirri ćhib si maj lokhi. Voj si lokheder, anda kodo naj lava. So te ni xaćares.
Murri ćhib si maj phari.
– Kadă si, amàl!a.
– Tumare rrajmata kamen te ʒan te dikhen o filmo „Me maladilem o baxtale rromençar ?” ·
– Na! Me dikhlem kadava filmo aberś.
– Tumaro phral si rraśaj thaj tumari amalin si gilamni. Me butvar gelem k-i khangeri te gilabav devlikane gilă. Kothe me dikhlem but rromen. AmenƟe, and-i Rumùnia, äl rroma paken pen and-o Del. Vi tumare ćhave gilabendavlikane gilă?
– Ova. Von gilaben śukar.
– Tirro dad thaj murro phral karen butĭ khetane.
– Kadă, si. Vi tirre phrala thaj murre keren bută tirre phraleça vi murre dadeça.
– Lenqo vurdon si maj nevo sar lenqe vurdona.
– Thaj lago kher si puraneder sar murro kher.
– Lesqi ćhej si godăver sar lengi ćhej.
– Kadă si. Thaj lesqi ćhej si vi tikneder sar lenqi ćhej.

Gramàtika

1. PRONUMELE POSESIV

Obiectul posedat Persoana și numărul pronumelui posesiv
-singular-
1 2 3
m. f.
sg m. raklo „copil” murro „al meu” tirro „al tău” lesqo „al lui” laqo „al ei”
sg f. ćhej „fată” murri „a mea” tirri „a ta” lesqi „a lui” laqi „a ei”
pl. m. rakle „copii” murre „ai mei” tirre „ai tăi” lesqe „ai lui” laqe „ai ei”
pl. f. ćheja „fete” murre „ale mele” tirre „ale tale” lesqe „ale lui” laqe „ale ei”
Obiectul posedat Persoana și numărul pronumelui posesiv
– plural-
1 2 3
m. și f.
sg. m. raklo „copil” amaro „al nostru” tumaro „al vostru” lenqo „al lor”
sg. f. ćhej.”fată” amari „a noastră” tumari „a voastră” lenqi „a lor”
pl. m. rakle „copii” amare „ai nostri” tumare „ai  voștri” lenqe „ai lor”
pl. f. ćhaja „fete” amara „ale noastre” tumare „ale voastre” lenqé „ala lor”

Observații

La formele persoanei a III-a, sg. și pl. apar- în unele subdialecte, ca de pildă, în cel ursăresc – forma „lungi”, în -ro, -ri, -ra, ca de ex.: lesqo(ro) laqo(ro), lesqi(ri), laqi(ri), lesqe(re), laqe(re), lenqo(ro),lengi(ri), lenqe(re), care au aceleași valori pe care le au formele „scurte”.
La persoana a III-a, sg. și pl., pronumele posesive sunt dublate de formele pronumelui reflexiv: pesqo „al său” [pentru: „al lui, al ai”], pesqi „a sa” [pentru: „a lui, a ei”], pesqe „ale sale” [pentru: „ala lui, ale ei”], pengo [pentru: „al lor”], penqi [pentru: „a lor”], penqe [pentru: „ai, ale lor”]. Evident, și aceste forme cunosc forme „lungi” pesqo(ro), pesqi(ri), pesqe(re), pengo(ro), penqi(ri), panqe(re).
Pentru pronumele posesiv tirro există variantele: tŏ, turro, kŏ, kirro, iar pentru tirri coexistă variantele ti, ki, kirri.
Pronumele posesiv cunoaște două formule de daeclinare. Când pronumele posesive sunt de sine stătătoare ele se declină după paradigma specifică adjectivelor cu trei desinențe, iar atunci când pronumele posesive joacă rol de adjective posesive (fiind deci însotite da substantive) se comportă, în declinare, la fel ca adjectivele care însotesc substantive (adică au la cazurile oblice forme identice diferențiate în funcție de gen și număr), așa după cum s-a văzut cu prilejul studierii substantivelor și adjectivelor.

2. Adjectivul (I Paśnavni)

Gradele de comparatie:

În limba romani există gradele de comparație:
a) pozitiv
b) comparativ
c) superlativ
Gradul comparativ (O komparatìvo)
Gradul comparativ are trei forme:
1. de egalitate (realizat cu ajutorul construcției sa kadă de . . . sar. . .):
Vov si sa kadă de godăver sar lesqo phral. El este tot așa de deștept, ca și fratele lui.
2. de superioritate, realizat prin două modalități:

a) sintetică, prin intermediul sufixului -(e)der „mai”, ca de ex.:

baxtal/o, -i, -e baxcaleder
bar/o, -i, -e bareder
gugl/o, -i, -e gugleder
lol/o, -i, -e loleder
tikn/o, -i, -e tiknedev
tern/o, -i, -e terneder
Excepție:
laćh/o, -i, -e feder

b) analitică, cu ajutorul adverbului maj „mai” sau po (în subdialecte vorbite de romi care coabitează cu vorbitori de limbi slave), care are acelasi sans, „mai”:
Vov si maj laćho sar tuƟe. El este mai bun ca tine.
Vov si maj lućho tuƟar. El este mai bun decât tine.

3. de inferioritate(obținut eu ajutorul construcției maj cïra „mai puțin”):
O raklo si mai cïra śukar laƟar. Băiatul este mai puțin frumos decât ea.

3. Pronumele interogativ-relativ (I Pućhutni-phandutni sarnavni)

Pronumele interogativ-relative pot fi:

a) declinabile: kon „cine
so „ce„‘
savo (m.), savi (f.), save (m.f.) „care„, „ce fel de
b) indeclinabile: kaj „care„, „ce
kazom „cât, câtă, câți, câte”
će „ce” (împrumutat din limba română și care are valoarea pronumelui interogativ-relativ „so” „ce”).
sode „cât, câtă, câți, câte”

Observații
După cum s-a putut constata în cadrul Lecției a V-a, când s-a prezentat declinarea pronumelor interogativ-relative kon și so, aceste două pronume interogativ-relative cunosc categoria de caz, însă nu cunosc categoriile de gen și număr, ele comportându—se în declinare ca substantivele masculine de număr singular.

Spre deosebire de pronumele interogativ-relative kon și so, pronumele interogativ-relativ, sav/o, -i, -e „care”, „ce fel de”, cunoaște categoriile de gen, numar și caz, comportându-se, în declinare, ca adjectivele cu trei forme (-o, -i, -e), evident, diferențiat, când sunt și când nu sunt însoțite de substantive.

Declinarea pronumelui interogativ-relativ sav/o, -i, -e
m. sg. f. sg. m.f. pl.
Nom. savo „care” savi „care” save „care”
Acuz. saves (pentru ființe) savă (ființe) saven (m., ființe)
Acuz. savi (lucruri) savăn (f., ființe)
Acuz. savo (pentru lucru) save (lucruri)
Gen. savesqo savăqo savenqo
Gen. savesqi savăqi savenqi
Gen. savesqe savăqe savenqe
Dat. savesqe savăqe savenqe
Locat. savesƟe savăƟe savenƟe
Ablat. savesƟar savăƟar savenƟar
Soc./Instr. saveça savăça savença(r)
Voc.

Observație
Schemele de declinare de mai sus sunt valabile doar pentru cazurile când aceste pronume apar de sine stătătoare. Când sunt însoțite de adjective. la cazurile oblice au forma invariabilă save.

4. Pronumele interogativ (I Pućhutni sarnavni)

După cum s-a văzut mai sus, în cadrul secțiunii „Pronumele interegativ-relativ”, au fost amintite pronumele interogativ-relative kan, so, sav/o, -i, -e [declinabile] și kaj, kázom, će, sode [indeclinabile]. În afară de aceste pronume interogative cu dublă funcție (și relative, deci), există unele pronume interogative, indeclinabile, ca de ex.: kabor (var.: lwbor) „cât; cât de mare”, kït „cât”, kïci (var: kïki) „câți” etc.

5. Sintaxa

Părtile principale ale propoziției (Subiectul și predicatul)

Subiectul

Subiectul este partea principală a propoziiției despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului.
Subiectul poate fi:
1) exprimat
2) neexprimat

Întrebări: kon? (ființe) și so? (lucruri)

Subiectul poate fi exprimat prin: substantiv: I Maria geli e lilençar.

O kham inklel

O baśno basel, o baśalno baśavel

O Jorgo avilo kòrkoro

pronume: Voj na ʒanel so te maj kerel akana

Amen thaj tumen ʒas khere.

numeral: Maśkar lenƟe, śtar sas maj cïkne vi nasvale.

O dujto avilo kathe.

alte cuvinte cu valoare de substantiv: o tikno si maj godăver. (adj. cu valoare de substantiv).

Śukar si jekh paśnavni vaj jekh paśkernavni. (adverb cu valoare de substantiv).

Subiectul neexprimat inclus: Kama [tu] baśaves, but ʒene aven te poate fi: khelen.

Obs. Subiectul inclus este cuprins în forma personală a vb. predicativ.

subînțeles: Sas kaj n-as o ʒuvalo aj o Piśomalo, amare duj ćor. [Von] Marenas bohkaƟar, aj ći ʒanenas so te keren te arahken penqe vareso te den and—o muj.

Obs. Subiectul subînțeles este exprimat în propozițiile de mai înainte (anterioare).
Propoziții fără subiect:
Unele propoziții, care au predicate exprimate prin construcții impersonale (ca, de ex.: laćhes si, śukar si, nasul si) nu au subiect.
Nasul si lesƟar.
Sukar si.

Subiectul multiplu.

Când, în unele propoziții, subiectele se exprimă prin mai multe părți de vorbire (de același fel sau diferite) acestea din urmă sunt considerate subiecte multiple.
Me thaj o pàpu ʒas k-o fòro.
I dej, i phen thaj o dad gilaben khetanes.
Kodola thaj kadala drabaren vi lekhaven.
Me, tu, voj thaj tumen ʒivas and-o gav.

a) declinabile: kon „cine”
so „ce”‘
savo (m.), savi (f.), save (m.f.) „care”, „ce fel de”
b) indeclinabile: kaj „care”, „ce”
kazom „cât, câtă, câți, câte”
će „ce” (împrumutat din limba română și care are valoarea pronumelui interogativ-relativ „so” „ce”).
sode „cât, câtă, câți, câte”
Feb 162010
 
Tatăl nostru

Tatăl nostru

AMARE!A DADE!A
Amare la dade lu, kaj san and-o ćèros!
Te sfincil pes tirro anav!
Te avel tirri ïmpäräcìa!
Te kerel pes tirri vòja,
Sar si and-o ćèros kadă, [te avel] vi p-i phuv!
Amaro děsutno manro
De les amen aděs!
Thaj jertisar amenqe amare bezexa
Sar vi amen jertisaras äl bezexa e amare [phure] bezăxalenqe.
I Thaj na ingăr amen and-i ispita,
Thaj skäpisar [izbävisar] amen e nasulesleƟr!

Amin!

Pućhimata

1. Kaj si o Devel?
2. So trebal te del amen o Del [Devel]?
3. So jertil amenqe o Del?
4. Sar si äl manuśa, kana paken pen and-o Del?
5. And-i Rumùnia si devlikane romma?

Gramatikane bută:

1. Declinați următoarele pronume posesive murro, murri, murre, tirro, tirri, tirre, lesqo, lesqi, lesqe, laqo, laqi, laqe, amaro,amari,amare, tumaro, tumari, tumare, lenqo, lenqi, lenqe!

2. Însoțiți pronumele de mai sus, în funcție de gen și număr, ca substantivele phral, drom, phen, ćhib, ʒamutro, lil și declinați sintagmele obținute!

3. Traduceți următoarele propoziții!

1. Tatăl tău este mare cântareț, iar fratele ei este un muzicant bun.
2. Cartea lui este curată, iar revista ei este mai puțin curată.
3. Casa fetei noastre este de lemn, iar casa fiicei sale (a fetei !) este de piatră.
4. Prietenul său este mai bun decât prietena ei.
5. Mama noastră a venit cu tatăl său – cu bunicul nostru – și ne-au adus niște mere roșii din satul lor.
6. Casele pădurarului din satul nostru se află în pădure și în centrul satului.
7. Preotul vostru este mai tânar decât al lor.
8. Biserica noastră este mai veche decât a voastră, iar curtea bisericii voastre este mai largă decât curtea bisericii noastre.
9. Muzicantii și cântăretii nostri au fost mai buni decât ai lor.
10. Fetele sale sunt, ca și el, harnice și frumoase.
11. Totusi, copiii săi sunt mai deștepti.
12. Nu numai oamenii bătrâni cred în Dumnezeu.
13. Domniile voastre vor să vină la masa noastră?

4. Formați comparativul de superioritate, prin procedeul sintetic, al următoarelor adjective: alb, bătrân, bogat, bun, curat, deștept, dulce, frumos, greu, înalt, mare, murdar, nou, rosu, sarac, tânar, umed, uscat, user, vechi!

5. Declinați pronumele interogativ-relative de mai jos, la cele opt cazuri savo, savi, save, so, kon!

6. Rețineți expresiile uzuale!

1. Laćho tirra (tŏ) děs (dĭves)! Bună ziua!
2. Laćhi tirri (tĭ, ki) răt! Bună seara!
3. Laćhi tirri (tĭ, ki) texarin! Bună dimineața!
4. Baxtalo tirro (tŏ) drom! Drum bun!
5. Baxtalo tirro (tŏ) dĭves! La mulți ani ani de ziua ta! (literal: Fericită [să fie] ziua ta).
6. Baxtalo tirro (tŏ) Nevo Berś! Un An Nou fericit! (literal: Anul Nou al tău [să fie] norocos (fericit)!)
7. Te avel a Neva Berś baxtalo! Să fie un An Nou fericit! (Baxtalo tumaro Berś a Nevo! Să aveți un An Nou fericit!)
8. And-e bute berśenƟe! La mulți ani! (Cu ocazia zilei de naștere sau a zilei onomastice).
9. Tumare rrajmata! Domniile voastre!
10. Te avel tirro (tŏ) manro guglo! Poftă bună! (literal:Să-ți fie pâinea dulce!)”.
11. Xa pe sastimasƟe! Poftă bună! (literal: Mănâncă pentru sănătatea ta!)
12. Amaro Dad, Devl!a, Doamne, Dumnezeul nostru!
13. So tu manges te xas! Ce dorești să mănânci?
14. Sar si tirro (tŏ) anav? Care este numele tău?
15. Sar si lesqo anav? Care este numele lui?
16. Sar si laqo anav? Care este numele ei?
17. Na ʒanav lesqo [laqo] anav. Nu cunosc numele lui [ei].
18. Murro anav si . . . Numele meu este . . .
19. Kaj sas, kaj n-as . . . A fost odată ca niciodată . . .
20. Dobroj tu! Bună dimineața! (se spune unei singure persoane; (prin extensie) Bună ziua! Bună!).
21. Dobroj tumen! Bună dimineața! (se spune mai multor persoane; (prin extensie) Bună ziua! Bună!).
22. Ći me ći [na] ʒanav! Nici eu nu știu! Habar n-am!
23. Pe tirro (tŏ) sastipe Să fii sănătos!
24. Pe sastimasƟe! În sănătatea ta!
25. So nevimata anes amenqe? Ce noutăți ne aduci?
26. To źutil lesqe o Del! Să ți-i ajute Dumnezeu!
27. Feril o Del! Doamne ferește!, Ferească Dumnezeu!
28. Te na del o Del! Să nu dea Domnul!
29. So manges manƟar? Ce dorești de la mine?
30. So, tu manges? Ce vrei? Ce mă rogi?
31. Me mangav tut . .. Te rog . ..
32. Tu darajlăn? Te-ai temut?
33. Me na darav khanćesƟar! Nu mă tem de nimic!
34. Naj khanć! Nu-i nimic! Nu face nimic!

7. Rețineți proverbele!
So na del o berś, del o ćàso! ;

Kana maśkar rromenƟe beśes, rromanes phenes!

8. Comparați textul rugăciunii Amarela Dade la, de expresie românească, prezentat anterior, cu textul aceleeași rugăciuni în varianta recent omologată

DADE!A AMARE!A
Dade !a amarela,
savo san and-o devel,
te ovel sumnal te Anav
te avel tŏ thagarimos,
te ʒal tŏ lav
sarkaj p-o devel, gadă vi p-i phuv.

De amen avdĭves amaro manro e divesqo
mukh ameenqe amare bezexa,
sar vi amen mukhas amare bezexalenqe,
thaj ma ligar amen and-o zumavimos
no mestăr amen e nasulesƟar
Amen!

Feb 162010
 

O siklărno eksamenisarel (pućhel) jekhes siklŏvnes:


examen scoala – Phen tu manqe, kazom ćhona si and-jekh berś?
– And-jekh bers si 12 (deśuduj) ćhonaz Januàra, Februàra, Tritonaj, Śtartonaj, Maj, Baredivai, Źulaj, Agùsto, Septèmbra, Oktòbra, Novèmbra vi Decèmbra.
– Save si äl berśivaxta?
– Amen ʒanas kä trin ćhona, khetane, keren jekh barśivaxt. O berś si les śtar berśivaxta:

Tritonaj

Primavara

O Paśmilaj Śtartonaj
Maj
Baredivaj vara
O Milaj Źulaj
Agùsto
Septèmbra toamna
I Tàmna Oktòbra
Novèmbra
Decèmbra iarna sanius
O Ivend Januàra
Februàra

– Sode kurke si and-jekh ćhon?
– And-jekh ćhon si po śtar kurke thaj svaqo kurko si les 7 dĭvesa.
– Save si äl dĭvesa e kurkesqe?
– Kadala si:

Lujdĭves (Luj) Źojdĭvés (Zoj)
Mardĭves (Mardĭ) Paraśtuj
Tetradi (Vaśokurko) Sàbato (Sàvato)


Kurko


– Kazom dĭvesa si and-jekh berś?
– And-jekh berś si 365 (trin śel a śovvardeś thaj panʒ) dĭvesa vaj 366 (trin śel a śovvardeś thaj śov) dĭvesa.
– Sode dĭvesa si and-jekh ćhon?
– And-jekh ćhon si kotar-o 28 (biś thaj ohto) ʒi k-o 31 (trănda thaj jekh) dĭvesa.
– Kaj si äl ćhona, save si len po 31 dĭvesa?
– Kadala si:  i Januàra, o Tritonaj, o Maj, o Źulaj, o Agùsto, i Oktòbra, i Decèmbra.
– Thaj äl ćhona, save si len po 30 dĭvesa?
– Kodola si: i Śtartonaj, o Baredivaj, i Septèmbra i Novèmbra.
– Sode děsenqe (dĭvesenqe) si i Febrùara?

– I Febrùara si la po 28 (biś thaj ohto) vaj po 29 (biś thaj enă) dĭvesa.
– So si kana, śtare berśenƟe, o beré si 366-enqe (trin śel a śovvardeś thaj śovenqe) dĭvesenqo?
– Atunć i Febrùara si la 29 (biś thaj ené) dĭvesă.

Gramàtika

1. Numeralul cardinal (II) (I Kardinàlo ginavni) [100-1000]

Continuăm, în cele ce urmează, tabelul numeralelor cardinale, prezentat în cadrul Lecției a VIII-a:

100. jekh śel [Sel; panʒvarbiś] 170. jekh śel eftavardeś
101. jekh śel jekh 171. jekh śel eftavardeś thaj jekh
[…] […]
110. jekh śel deś 180. jekh śel ohtovardeś
111. jekh śel deśujekh 181. jekh śel ohtovardeś thaj jekh
[…] […]
120. jekh śel biś 190. jekh śel enăvardeś
121. jekh śel biś thaj jekh 191. jekh śel enăvardeś thaj jekh
[…] […]
130. jekh śel trinvardeś 200. duj śela [var.: dujvarśel]
131. jekh śel trinvardeś thaj jekh 201. duj śela jekh
[…] […]
140. jekh śel śtarvardeś 210. duj śela deś
141. jekh śel śtarvardeś thaj jekh 211. duj śela daśujekh
[…] […]
150. jekh śel panʒvardeś 220. duj śela biś
151. jekh śel panʒvardeś thaj jekh 221. duj śela biś thaj jekh
[…] […]
160. jekh śel śovvardeś 999. enă śela enăvardeś thaj enă
161. jekh śel śovvardeś thaj jekh 1000. deśvarśel [var.: deś śel ; jekh mìja; argotic jekh zurali]

2. Numeralul ordinal(Ordinàlo ginavni)

Numeralele ordinale (care arată ordinea numerică sau locul ocupat de obiecte și acțiuni într-o anumită înșirare) se obțin de la numeralele cardinale prin adăugarea sufixului -to, invariabil pentru masculin și feminin: trinto „al trelea, a treia”, śtarto „al patrulea, a patra”, panʒto „al cincilea, a cincea” deśto „al zecelea, a zecea”, panʒvardeśto al cincizecilea, a cincizecea”,śelto al sutălea, a suta” etc.

Pentru jekhto „primul, prima” există și numeralul ordinal angluno „primul, prima”, „întâiul, întâia”.

Declinarea numeralelor ordinale
Numeralele ordinale se declină după modelul adjectivelor împrumutate cu desinență: -e ca de exemplu:

Nom. śtarto al patrulea śtarto a patra
Acuz. śtarto (pentru lucruri) śtarto (pentru lucruri)
Acuz. śtartones (pentru ființe) śtartonă (pentru ființe)
Gen. śtartonesqo śtartonăqo
Gen. śtartonesqi śtar.tonăqi
Gen. śtartonesqe śtartonăqe
Dat. śtartonesqe śtartonăqe
Locat. śtartonesƟe śtartonăƟe
Ablat. śtartonesƟar śtartonăƟar
Instr./Soc. śtartonençar śtartonăça
Voc. —–

Observație:
Când substantivele sunt însoțite de numerale ordinale, se declină doar substantivele, iar numeralele cardinale respective au la cazurile oblice, forma invariabilă cu desinență -e ca de exemplu: panʒtone, ohtone, śeltone etc.

3. Adverbul (I Paskernavni)

Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care însoțește de cele mai multe ori un verb, alteori un adjectiv sau chiar adverb, exprimând caracteristicile unor acțiuni, stări și inșruiri sau împrejurările în care acțiunile au loc.
Ex.: Amaro grast ʒal sìgo; Voj ʒanel rromanes; Vov avilo khere.

Clasificarea adverbelor

a) după formă:
1. adverbe simple śukar „frumos”, cïra „puțin” rromanes „romanes
[în manieră romă]; (peior.) țigănește”, tele „jos” etc.
2. adverbe compuse: khanikaj „nicăieri, niciunde”, abdrodova „între timp”.

b) după înțeles:
1. adverbe de loc: khere „acasă”, kathe „aici”, kothe „acolo”, tele „jos”.
2. adverbe de timp: akana „acum”, kana „când”, atunć „atunci”, savatone „sâmbăta”.
3. adverbe de mod: lokhes „ușor”, sìgo „repede”, ćaćes „adevărat”, but
„mult”, gaʒikanes „în altă manieră decât cea romă”; (d. limbi) „în altă limbă decât cea romă”

Formarea adverbelor:
Adverbele se pot forma din:

1. substantive:
a.) cu ajutorul sufixului -e:
kher „casă” + -e > khere „acasă”
savàto „sămbătă.” + -e > savatone „sămbăta”
b) cu ajutorul sufixului -al: –
kher „casă” + -al > kheral „de acasă”
maśkar „mijloc” + -al > maśkaral „între timp”

2. adjective, prin derivare eu sufixul -es:
ćaćo, -i „drept”, „adevărat” + -es ćaćes „drept” „adevărat”.
gaʒikan/o, -i „oare nu este dé proveniență romă, care aparține altei etnii decât, celei rome” + -es> gaʒikanes „în altă manieră decât cea romă”; (despre limbă) „în altă limbă decât în limba romani;”

3. adverbe, cu ajutorul sufixului -al:
opre „sus”, „deasupra” + -al > opral'”de sus”, „de deasupra”,
angle „în fată” + -al > anglal „de dinaintea”, „din față”.
maśkare „în mijloc, „la centru” + -al > maśkaral „din centru”, „din mijloc”
tele „jos”, „în jos”+ -al> telal „din josul”, „dinspre partea de jos”

Observații:
După cum se constată din echivalările românești, adverbele, provenite din substantive și adverbe, prin derivare cu ajutorul sufixului -al, indică locul din care pornește acțiunea.
În limba romani există și unele locuțiuni adverbiale, care, în marea lor majoritate, reprezintă construcții semicalcate dupț locuțiuni adverbiale românești ca, de ex.: kït de jùto „cât de repede”, kït maj sigo „cât mai curând”, de ku răt „de cu seară”, de ràno („dis) de dimineață”, dei tehara „de dimineață” etc.

Adverbele de mod, la care au fost făcute referiri mai sus, au sensuri diferite, care pot exprima:
– modul propriu-zis al acțiunii, stării sau însușirii: kadă „așa”, miśto „bun”, sìgo „rapid”, „repede”, lokhes „ușor”.
– comparația: sar „ca”, „decât”, maj „mai” etc.
– cantitatea: kam „cam”, but „mult” ,pră „prea” etc.
– afirmația: ova „da”, kaddă „așa”, śukar „frumos” (cu sens afirmativ) etc.
– negația: na „nu” [var.: nana, ni, ći, ma], nić „nici”, ba „ba” etc.
Câteva adverbe de timp, care exprimă determinări temporale cuprinse în intervalui de referință, se obțin cu ajutorul prefixuiui a-, ca de ex.:
berś „an” aberś „anul acesta”
děs [dĭves] „zi” [aděs, adĭves] „azi”, „în cursul zilei de azi”
ivend „iarnă” aivend „iarna aceasta ”
răt „noapte” arăt „în noaptea aceasta”
milaj „vară” amilaj „vara aceasta”

4. Predicatul (O predikàto)

Predicatul este partea principală a propoziției care arată ce se spune despre subiect.
Întrebări: so kere?, so si ?, kan si?, sar si?
Predicatul poate fi:
1) verbal
2) nominal

1. Predicatul verbal (o kernavutno predikàto)

Se exprimă, de regulă, printr-un verb-predicativ la un mod personal.
Întrebarea: so kerel? (Verbul predicativ este acela care are înteles de sine stătător putând forma singur predicatul. Ex.: xal, kerdăn, te ʒanel).

Predicatul verbal poate fi exprimat prin : verb predicativ (la un mod personal): te gilabel, den, marel, źutil etc.
locuțiune verbală: Vov dăs pesqe godĭ
Me lăv săma.
interjecție: Hàjde, av orde!

Predicatul verbal neexprimat. În multe propoziții predicatul verbal nu este
exprimat, fiind deci subînțeles. El apare în propoziția anterioară:
– Kaça phendăn?
– Leça. [phendem]

2. Predicatul nominal (o anavalo predikàto)

Acest predicat exprimă o caracteristică a subiectului și este constituit dintr-un nume predicativ, legat de subiect printr-un verb copulativ (copulă [i kopùla]) ca de ex. (i)si, avel, la un mod personal.
Întrebări: so si? sar si?, kon si?

Numele predicativ din predicatul nominal este componenta relevantă, deoarece conferă caracteristica subiectului. Verbul copulativ, în schimb, are rol doar de liant între numele predicativ și subiect, verbul copulativ comportându-se ca instrument gramatical de legătură între numele predicativ și subiect.

Observație
Numărul predicatelor nominale se stabilește în funcție de numărul verbelor copulative, și nu după numărul numelor predicative: O ćhavo si hàrniko, śukar vi laćho.
După cum se constată din exemplul oferit, în propoziție există doar un singur verb copulativ.

Numele predicativ poate fi exprimat prin: substantive: Murro kak si gilamno
adjective: Kadaja paramići si lùngo
pronume: Murri dej si akaja!
numeral: Von sas efta, kana avenas kathe
adverb: Kadă si, phral!a!
Feb 162010
 

copaci iarnaO Ivend

O Ivend anel but śil. Akana perel baroj iv, kaj ućarel sa. O pani andar-äl lenă paxol pes. O dĭves si xarno thaj i răt nanaj la agor . And-e palutne dĭvesa e decembraqe aven äl ivendesqe särbätora, kana si but aćara aj tradìcie, sar misalăqe, o Krećuno thaj o Nevo Berś.
KrećunesƟe aj Neve BerśesƟe avel o Ivendesqo Dad, kaj anel e xurdorrenqe dàrură.Äl manuśa keren e ćhavenqe aj e ćhejanqe krećunosqo kaśt.
Äl siklŏvnă thaj äl siklŏvnă na maj ʒan duj-trin kurke k-i skòla. Von źutin e daden ta e dejan te ćhinen e balen thaj te keren krećunosqo xaben, sar si: balano mas, balane goja, sàrme thaj but aver.
Äl ćhave thaj äl ćheja si lośale aj baxtale kana del iv, anda kodo von ʒanen te katain pen p-äl sànie, keren ivune manuśes thaj maren pen e ivune glontençar.

Primavara O Paśmilaj

And-o agar e februaraqe avel o Paśmilaj. O dives ïnćeposarel (ćirdel)te avel maj lùngo thaj i răt te avel maj skinrto. And-o Tritonaj marel éudri balval thaj o kham avel maj zuralo.
O paxoj aj o iv bilŏn. And-o Śtartonaj i Natùra zelenărel thaj and-o Maj „äl luludă putardŏn. Paśmilaje si jekh bari särbätoàre, i Patradĭ. Akana, äl manuśa ćhinen bakrorren, färbin lole anre thaj ʒan savorrençar k-i khangeri te len i patradĭ.

O Milaj

Kana aven äl milajesqe ćhona – o Baredivaj, o Źulaj aj o Agùsto – o Kham but pekel. Vov si akana maj zuralo sar si and-avel berśivaxta. P-o kïmpo, o giv barŏl. Kothe, äl traktò rura. thaj äl kombìne kiden o giv. Äl butikerne thon o giv and-äk gone thaj depozitisaren les. Kana vov si śuko, äl manuśa ʒan te piśen o giv p-o asav. Andar-o arm äl ʒuvlă peken o nevo manro.
Maj anglal, kana o Paémilaj agorisarel, inéeposaren (éirden) te pekén al kireśě. Kana abă si o milajesqo maśkar, äl ćhave śaj te xan vi but aver frùktură, sar misalăqe, kilăva, phabaja, ambrola, herbùze, thaj lägùme aj zarzàve: lolă (paradàjća), krestevècură t.a.
Atunć kana agorisarel o Baredivaj äl ćhavorre na maj ʒan and-äl angli skòle thaj äl ćhave aj äl ćheja, save siklŏven and-äl skòle, ʒan lośale and-e plàja, k-i derăv vaj k-i len te natisaren. But ćhave thaj ćheja den vast e daden aj e dejan te keren butĭ and-o kïmpo thaj and-i bar.

toamnaI Tàmna

I Tàmna si barvali. Äl siklŏvnă thaj äl siklăvne ʒan palem k-i skòla, sa kadă, äl ćhavorre ʒan k-i angliskòla. Si ciro kana äl manuśa kìden e drakha, anda save keren loli vaj parni mol. E vurdonençar von phiraven kĭmposƟar bràzbe, bòbură, semìnce, kolompèră thaj but aver.
I Septèmbra thaj i Oktòbra anen muxli vi brĭśinda. Äl patră si gàlbene thaj peren phuvăƟe. Äl bakra telÄren and-o gav te nakhen o ivend.

 

Pućhimata

1. Save si äl berśivaxta?
2. So anel o dĭvend?
3. Sar si o dĭves thaj i răt ivende?
4. Kana avel o ivendesqo Dad?
5. Kon thaj kasqe ikeren kreću-nosqo kaśt?
6. So keren äl sikllŏvne thaj äl sikllŏvne?
7. Sar źutin von e daden vi dejan?
8. Kana avel o Paśmilaj?
9. Sar si o dĭves vi i răt?
10. Sar si i balval and-o Tritonaj?
11. So keren o paxoj vi o iv?
12. So keren äl luludă, and-o Maj?
13. So karen al manuśa paśmilaja, kana avel i Patradĭ?
14. Sar si o kham, kana avel o Milaj?
15. So kerel o giv?
16. Kaj thon äl butĭkerne o giv?
17. So keren äl manusa, kana o giv si śuko?
18. So si kana äl gorisaral o Baredivaj?
19. Sar si i Tàmna?
2o. So kiden äl manuśa?
21. Sar si äl patră vi so keren von?

Gramatikane bută

1. Răspundeți la următoarele întrebări!

1. Kazom ćhona si and-jakh bers?
2. Save si äl berśivaxta?
3. Soda kurka si and-jakh ćhon?
4. Save si äl dĭvesa e kurkesqe?
5. Kazom divesa si and-jekh bars?
6. Sode dĭvesa si and-jekh ćhon?
7. Kaj si äl ćhona, save si lan po 31 dĭvesa?
8. Thaj äl ćhona save si len po 3o dĭvesa?
9. Soda děsenqe si i Febrùara?
10. Kana i Febrùara si lan 29 dĭvesa?

2. Scrieți în cuvinte numeralele cardinale cuprinse:

a) în intervalul 100-2001
b) în intervalul 200-10001 [În cadrul sutelor se vor prezenta numeralale
care exprimă zeci, iar în intervalul dintre zeci se va prezenta doar numeralul
compus cu jekh (1)].

3. Formați numeralele ordinale de la următoarele numerale cardinale:

1-10, 11, 20, 21, 30, 31, 40, 41, 50, 51, 60, 61, 70, 71, 80, 81, 90, 91, 100, 101, 110, 111, 199, 200, 201, 210, 211, 300

4. Treceți următoarele sintagme prin cazurile invățate:

o jekhto manuś i jekhto dej o śtarto ʒeno
kher len berś
i śtarto phen o panʒvardeś thaj trinto manuś
jakh vurdon
i panʒvardeś thaj trinto ʒuvli
fràza

5. Clasificați, după formă, următoarele adverbe:

khanikaj, laćhes, rromanes, laćho,cïra, maśkaral, sigo!

6. Clasificați, după înțeles, urmdtoarele adverbe (în adverbe de loc, timp și mod):

akana, anglal, atùnć, but, cïra, ćaćes, ći, kadă, kam, kana, khanikaj, khare, kheral, khetane, lokhes, maj, maśkaral, miśto, na, ni, opre, opral, ova, pră, rromanes, sar, savatone, sìgo, śukar, telal, tele!

7. Formați adverbe de la următoarele cuvinte (substantive și adverbe) cu ajutorul sufixului -o sau(și) -al:

andre, avri, dés, dur, gav, ivend, kher, maskar, opre, pale, paée, paémilaj, nit, tele.

8. Formați adverbe cu desinența -os de la următoarele adjective:

barval/o, -i, ćać/o, -i, gaʒikan/o, -i, laćh/o, -i, lokh/o, -i,phur/o, -i, rroman/o, -i !

9. Traduceți:

1. Anul are 12 luni.
2. Acestea sunt . . .
3. Știm că trei luni fac împreună un anotimp, iar anul are patru anotimpuri.
4. Acestea sunt . . .
5. O lună are câte patru săptămâni, iar fiecare săptămână are 7 zile.
6. Zilele săptămânii sunt: .
7. Într-un an sunt 365 sau 366 de zile.
8. Într-o lună sunt de la 28 la’ 31 de zile.
9. Lunile care au câte 31 de zile sunt . . ., iar lunile care au 30 de zile sunt . . .
10. Februarie are 28 sau 29 de zile.
11. La patru ani, când anul are 366 de zile, februarie are 29 de zile.

10. Rețineți proverbul:

„O ivend pućhela so kerdăn amilaj!”

11. Rețineți adverbele provenite de la zilele săptămânii!

Kana ?
Substantive Adverbe
Lujdĭves; Luj Lujné
Mardĭves; Mardĭ; Màrci Marciné
Vaśokurko; Tetradĭ; Tetragi Tetradiné
Źojdĭves; Źoj Źojné
Paràstuj Paraśtuné
Sàbato; Sàvato Savatoné
Kurko Kurke

12.Ʒánglăn so. . .?

„Kotar-o 27 Ʒi k-o 29 Źulaj 1990, therdilo and-o veś Liśen, 28 km kotar-o Brno, o jekhto Festivàli „RROMFEST”, organisardo kotar-e muzikaqi firma e Milan Śćukasqi thuj e Rromani Themutnikani Iniciatìva. Avile but gilamne nesave but pinʒarde sar e Esma Reʒepova thaj o ansámblo Teodosievski, andar-e Makedònia, sar e Ràja, andar-o Suèdo, sar e trupa Demeter, andar-o Mòskva, sar o ansamblo Tato Milaj, andar-e Sòfia, thaj but aver, andar 10 thema. Sas vi but terne gilumne, amatòră thaj ćhavorrenqe grùpe”. Maśkar lenƟe sas i siklărni Ina Ràdu, khetanes duje grùpençar andar-i Rumùnia [kotar-o „Informaciuqo Lil e Rromane Uniaqoro”, N°10-2, Źulaj – Augùsto, 1991, p. 10].

Temă
Traduceți textul de mai sus (folosind, la nevoie, dicționarul)!

13. Rețineți urarea de mai jos!

„Baxtăça” sastimaça, lośaça, bare lovença, lole grastença, zelenone vurdonença, pharune katunença, barvale ʒamutrença, śukare borěnça te resel Tut, Phral!a, thaj sarore Te manuśen o Nevo Berś! Te del o Del but baxtsastipe sa laćhe manuśenqe!”

(Lev Ćerenkow)

Feb 162010
 

Exerciții recapitulative

1. Formați vocativul (singular și plural) de la următoarele substantive:

baśno, ćirikli, ćhej, ćhavorro, dej, manuś, phen, phuri, phuro, raklorro, rrom, rromnŏrri, ʒamutro!

2. Formați imperativul (pers. a II-a, singular și plural) de la următoarele verbe:

akharel, aśunel, avel, baśavel, beśe, bikinel, ćumidel, del, dikhelg gilabel, xal, inklel, kerel, kinel, lel, mudarel, pe], perel, putarel, phenel, ròdel, sborizel, sovel, thol, thovel, ʒanel!

3. Conjugați verbele de mai jos la modul indicativ, timpul viitor:

anel, aźukerel, baśel, ćhinel, dandarel, jubil, kamel, nakhel, phabarel, phirel, rovel, skucòvel, telămel, ʒal!

4. Conjugați în propoziții verbul:

ʒal „a merge”, „a se duce” la modul indicativ, timpul perfect!

5. Declinați substantivele masculine și feminine de mai jos la cele opt cazuri învățate, la singular și plural:

bakri, bibi, ćirikli, ćhavo, ćhej, gev, gone, grast, grastni, kaśt, len, lil, manro, menus, muj, muré, pani, paśnavni, phen, phral, phuv, rakli, rroj, rromni, sap, śośoj, ʒuvli!

6. Articulați substantivele din exercițiul nr. 5 cu articolele hotărâte și nehotărâte (singular și plural) și însoțiți-le cu adjectivele

bar/o, -i, śukar, uć/o -i! Treceți sintagmele obținute prin cele opt cazuri studiate!

7. Găsiți echivalențe în limba romani pentru următoarele expresii uzuale!

1. Bună ziua!
2. De unde ești?
3. Eu sunt din . . ( de la . . .)
4. Ce cauți acolo?
5. Să te audă Dumnezeu!
6. Știi romanes?
7. Da, știu romanes.
8. Nu, nu știu romanes.
9. Să fiți sănătoși și fericiți!
10. Ce faci?
11. Să dea Domnul!
12. Cât e ceasul?
13. Ce vrei de la el?
14. De unde vii?
15. Iartă-mă!
16. Când te-ai născut?
17. Cum să nu?
18. Unde locuiești?
19. Vino aici!
20. Intră!
21. Unde te duci?
22. Câți ani ai?
23. Rămâi cu bine (cu Dumnezeu)!
24. Mergi cu bine (cu Dumnezeu)!
25. Spune-mi . . .!
26. Stai jos!
27. Bine ai venit!
28. Îți mulțumesc!
29. Să fii fericit!
30. Stați jos!
31. Cum te cheamă?
32. Câți inși sunteți?
33. Nu este clar?
34. Este clar?
35. Poate mă auzi?
36. Da, da te aud!
37. Ia seama! (Ai grijă de tine!)
38. Cât (câți bani) câștigi?
39. Câți copii ai?
40. Bună seara!
41. Drum bun!
42. Bună-dimineată!
43. Nu-i nimic!
44. La mulți ani de ziua ta!
45. Nu mă tem de nimic!
46. Un An Nou fericit!
47. Te-ai temut?
48. La mulți ani!
49. Te rog. . .
50. Domniile voastre . . .!
51. Ce vrei? (Ce mă rogi?)
52. Poftă bună!
53. Ce poftești (dorești) de la mine?
54. Doamne, Dumnezeul nostru!
55. Ferească Domnul!
56. Care este numele tău?
57. Să-i ajute Dumnezeu!
58. Ce noutăți ne aduci?
59. Care este numele lui (al ei)?
60. Nu cunosc numele lui (al ei).
61. Să fii sănătos!
62. Numele meu este . . .
63. În sănătatea ta!
54. Habar n-am! (Nici eu nu știu!)
65. „A fost odată ca niciodată . . . „.

8. Declinați la cazul Acuzativ pronumele personale:

me, tu, vov, voj, amen, tumen, von!

9. Declinați pronumele reflexiv:

pes si pen la cele opt cazuri învățate!

10. Declinați substantivele:

barvalimos, sastimos, śukarimos la cele opt cazuri cunoscute!

11. Numărați

de la 1 la 50 (oral) și de la 50 la 100 (în scris) !

12. Conjugați verbul reflexiv

rugil pes „a se ruga”!

13. Traduceți și declinați sintagmele de mai jos:

„cu patru cocoși”, „șarpe cu șapte capete”, „la patru surori”, „din cinci sate”, „cu doi”, „cu două”, „cu unu”, „cu una”, „pe nouă”, „celui de-al 74-1ea”, „din zece”, „din trei lemne”, „de la șase capre” „de catre opt”, „din nouă guri”.

14. Traduceți următoarele propoziții!

1. Eu am trei copii, iar tu ai numai doi.
2. Eu aveam o casă frumoasă.
3. Tu aveai o fântână veche.
4. El are 50 de cărți noi.
5. El nu avea atunci mulți bani.
6. Are și ea două mere și o pară.
7. Sora mea avea cinci frunze: una era verde, două erau galbene și două erau roșii.
8. Noi avem aici, în sat, case înalte.
9. Noi aveam șapte căruțe două erau pline cu saci, țară erau goale, iar două erau pline cu fân.
10. N-aveți niște brânză acolo, la gară, pentru că vrem să cumpărăm și noi?
11. Voi aveați case și curți mari, frumoase, acum văd că nu mai aveți nimic. Le-ați vândut?
12. Ei au mulți prieteni la oraș.
13. Ei aveau ochi negri, iar ele aveau mijlocuri subțiri.
14. Ele au copii deștepți.
15. Ele aveau în păr bani vechi și noi.

15. Formați gradul comparativ de superioritate, prin procedeul sintetic, de la următoarele adjective:

bogat, bun, deștept, dulce, greu,mare, nou, sărac, umed, uscat, ugor, vechi!

16. Însoțiți substantivele:

phral, phen, ćhib, drum, ʒamutro, lil – în funcție de gen și număr – cu pronumele posesive de mai jos și declinați sintagmele obținute, la cele opt cazuri studiate: murro, murri, murre, tirro, tirri, tirre, lesqo, lesqi, lesqe, laqo, laqi, laqe, amaro, amari, amare, tumaro, tumari, tumare, lenqo, lenqi, lenqe!

17. Declinați următoarele pronume interogativ-relative:

savo, savi, save, so, kon!

18.

a) Scrieți în cuvinte numeralele cardinale 101, 110, 111, 120, 121, 130, 121, 140, 141, 150, 151, 16o, 161, 170, 171, 18o, 181, 190, 191, 200, 201, 210, 211
b) Formați numeralele ordinale de la numeralele cardinale prezentate la subpunctul a și scrieți-le!

19. Treceți sintagmele de mai jos prin toate cazurile cunoscute!

o jekhto raklo i jekhto dej
gav len
o trinto ʒeno i trinto ćhej
berś jakh
o panʒvardeś thaj ohtòto murś
gono
i panʒvardeś thaj ohtòto ʒuvli
phal

20. Clasificați, după înțeles adverbele:

anglal, atùnć, cïra, ćaćes, ći, kam, khanikaj, khere, khetanes, lokhes, maj, maśkaral, miśto, na, ova, sar, savatone, sigo, śukar!

Ʒanglăn so?

ʒanglăn so o 4-to Rromano Kongrèso and-i Varśava (8-12 Śtartonaj, 1990) oficialisardă  i rromani alfabèta? Atòska (atùnć) i Rromani Unia lăs decizia te del avri kadava kalendàri:

Rromano kalendàri e berśesqe 1991

Rromano kalendàri e berśesqe 1991

Feb 162010
 
– Sar si o murśikano gad? camasa rosie
– O murśikano gad si lolo.
camasa alba femeie
– Sar si o ʒuvlikano gud?
– O ʒuvlăno gad si parno, uźo thaj e buxle bajençar.
trei tigani
– Sar si äl rromenqe kalce?
– Lenqe kàlce si kale.
– Sar si äl te maj svenäl murśane kàlce?
lautari
– Von śaj te sven parne, lole, gri, gàlbeno, zèleno – sar rang -,lùngo thaj skùrto – sar lunʒimos -, buxle thaj tang – sar buxlimos.
– Thaj äl rromane ternenqe kàlce sar si?
barbati short
– Kana naj phure vaj phură. maśkar lenƟe, e rromane ternen si len xarne, modérno, kàlce; ʒanglăn -so äl rromane tene, kana si khetanes e phurengar vaj e phuréngar, e patĭvăƟar, na inklen angla lenƟe nùmaj and-o gad? Von trebal te xurăven pen e zabunoça.
– Äl ròkie e rromnănqe si xarne? tiganci
– Feril o Del! Na! Von si fèri lùngo!

Gramàtika

1. Adjectivul (I Paśnavni)

După formă, adjectivele rome sau cele rezultate din împrumuturi pot fi grupate în:
I.Adjective de tip buxle („cu forme extinse”, „cu trei forme”) și:
II. Adjective de tip tang („ou formă restrânsă”, „cu o singură formă”).
Categoria adjectivelor de tip buxle cunoaște cea mai largă răspândire, în ea fiind încadrate:
a) adjectivele cu desinența -alo (uneori -valo), rezultate prin derivare de la substantive de provenientă romă și uneori împrumutate:

baxt baxtal/o, -i, -e lovo loval/o, -i, -e
beng bengal/o, -i, -e mas masal/o, -i, -e
bibaxt bibaxtal/o, -i, -e mol molal/o, -i, -e
bokh bokhal/o, -i, -e muj mujal/o, -i, -e
ćik ćikal/o, -i, -e mustàca mustacal/o, -i, -e
doś dośal/o, -i, -e paj [pani] pajal/o, -i, -e
dud dudal/o, -i, -e sir siral/o, -i, -e
dukh dukhal/o, -i, -e śil śilal/o, -i, -e
ger geral/o, -i, -e śing śingal/o, -i, -e
jag jagal/o, -i, -e truś truśal/o, -i, -e
kan kanal/o, -i, -e thud thudal/o, -i, -e
kanro kanral/o, -i, -e thuv thuval/o, -i, -e
kaśt kaśtal/o, -i, -e ulèj ulejal/o, -i, -e
kiral kiralal/o, -i, -e vast vastal/o, -i, -e
kòakalo kokalal/o, -i, -e veś veśal/o, -i, -e
lim limal/o, -i, -e zor zoral/o, -i, -e
loś lośal/o, -i, -e ʒuv ʒuval/o, -i, -e

Observații
Echivalarea în limba română se face, de cele mai multe ori, prin adjective cu desinența -os ca de ex.: kaśtalo adj. lemnos, kiralalo adj. brânzos.
Unele adjective, prin schimbarea valorii gramaticale, devin substantive, care, păstrând coordonata stilistică a adjectivelor de la care provin, se înscriu în sfera argotică. De ex. de la substantivele de mai sus, kanro „marăcine”, sir „usturoi”‘, śing „corn”, prin alipirea sufixului -alo, se obțin adjectivele kanralo „marăcinos”, buruienos”, siralo „usturoiat”, śingalo ” cornut” și respectiv, prin schimbarea categoriei gramaticale, substantivele kanralo, siralo, śingalo (care, toate, înseamnă „polițai”, în exprimarea argotică).
Adjective formate cu sufixul -valo: ratvalo „sângeros”, ćhorvalo „bărbos” etc.
Uneori, apare varianta cu desinență -aslo, ca în exemplele:

kermo kermasl/o, -i, -e viermănos
kham khamasl/o, -i, -e însorit
pàća paćasl/o, -i, -e pașnic, tihnit
paja sudoare pajasl/o, -i, -e asudat
phak phakasl/o, -i, -e înaripat
spùma spumasl/o, -i, -e spumos, înspumat
varro varrasl/o, -i, -e făinos

b) adjectivele cu desinențele:
lo (unele dintre ele fiind rezultate din participii): buxl/o, -i, -e, ćajl/o, -i, -e,
dil/o, -i, -e, gugl/o, -i, -e, kal/o, -i, -e, kiśl/o, -i, -e, kovl/o, -i, -e, kuśl/o, -i, -e,
khaml/o, -i, -e, lol/o, -i, -e, melal/o, -i, -e, mul/o, -i, -e, nasval/o, -i, -e, śukl/o, -i, -e,
thul/o, -i, -e, uéhal/o, -i, -e etc.

no: cikn/o, -i, -e, parn/o, -i, -e, san/o, -i, -e, tern/o, -i, -e, tikn/o, -i, -e etc.
ro: bar/o, -i, -e, ćor/o, -i, -e, phar/o, -i, -e, phur/o, -i, -e, śudr/o, -i, -e etc.
ko: /caéuk/o, -i, -e, kerk/o, -i, -e, Zo/o/o, -i, -e, pdr/o, -i, -e, éulc/o, -i, -e etc.
go: bang/o, -i, -e, nang/o, -i, -e etc.

ćo: ćać/o, -i, -e, uć/o, -i, -e etc.
ćho: laćh/o, -i, -e etc.
to: mat/o, -i, -e, sast/o, -i, -e, tat/o, -i, -e etc.
vo: nev/o, -i, -e etc.
śo: śuś/o, -i, -e etc.
źo: biuź/o, -i, -e, uź/o, -i, -e etc.

Observație
Ordinea sufixelor este descrescătoare, fiind stabilită în funcție de frecvența rezultată din eșantioanele de unități lexicale supuse cercetărilor noastre.
e) adjectivele obținute de la substantive și adverbe cu ajutorul sufixelor –utno sau –uno:
de la substantive:

anav anavutn/o, -i, -e kernavni kernavutn/o, -i, -e
arćić arćićun/o, -i, -e manuś manuśun/o, -i, -e
barr barrun/o, -i, -e nakh nakhun/o, -i, -e
dand dandun/o, -i, -e paśkernavni paśkemavutn/o, -i, -e
děs děsutn/o, -i, -e rup rupun/o, -i, -e
gav gavun/o, -i, -e sastri sastrun/o, -i, -e
xarkum xarkun/o, -i, -e
kaśt kaśtun/o, -i, -e

de la adverbe:

akana akanutn/o, -i, -e kòrkoro korkorun/o, -i, -e
andre andrun/o, -i, -e maśkdral maśkarutn/o, -i, -e
angle anglun/o, -i, -e opral opralun/o, -i, -e
avri avrutn/o, -i, -e opre oprun/o, -i, -e
ćaćo ćaćutn/o, -i, -e tele telun/o, -i, -e
dur durutn/o, -i, -e

Observație
Tendința este de a se generaliza forma –utno.
Exemple de adjective recent omologate în limba romani standardizată

aćarutn/o, -i, -e manajutn/o, -i, -e startun/o, -i, -e
adavaxtun/o, -i, -e maśkarthemutn/o, -i, -e stilutn/o, -i, -e
agarutn/o, -i, -e maśkarʒenutn/o, -i, -e studiutn/o, -i, -e
anglis/colutn/o, -i, -e miazun/o, -i, -e sudun/o, -i, -e
avdusn/o, -i, -e nordun/o, -i, -e śajutn/o, -i, -e
bazutn/o, -i, -e orientun/o, -i, -e śerutn/o, -i, -e
biaćarutn/o, -i, -e palutn/o, -i, -e thanutn/o, -i, -e
bifavorutn/o, -i, -e paśutn/o, -i, -e themutn/o, -i, -e
ćirlatun/o, -i, -e phirutn/o, -i, -e ustadun/o, -i, -e
ćhibum/o, -i, -e racutn/o, -i, -e uvestun/o, -i, -e
favorutn/o, -i, -e sastimnun/o, -i, -e uzalćhibutn/o, -i, -e
jećhanutn/o, -i, -e savaxtun/o, -i, -e uzalutn/o, -i, -e
jekhutn/o, -i, -e sevtun/o, -i, -e ʒnum/o, -i, -e
kadrun/o, -i, -e somvaxtun/o, -i, -e

d) adjectivele cu sufixuldo (reprezentând participii):
bibold/o, -i, -e, bilond/o, -i, -e, bilstard/o, -i, -e, bolad/o, -i, -e, bold/o, -i, -e,
ćhind/o, -i, -e, xurd/o, -i, -e, laćhard/o, -i, -e, naśad/o, -i, -e, pinʒard/o, -i, -e,
phagerd/o, -i, -e, phandad/o, -i, -e, pherd/o, -i, -e etc.

e) adjectivele înqo, –qi, -. (reprezentând desinențe de Genitiv (singular și plural)):
-aq/o, -i, -e [-aq/o, -i, -e]: ćhejaq/o, -i, -e, phonăq/o, -i, -e, ratăq/o, -i, -e etc.
-esq/o, -i, -e [-osq/o, -i, -e]: dadesq/o, -i, -e, ivendesq/o, -i, -e, grastesq/o, -i, -e etc.
-enq/o, -i, -e [-ănq/o, -i, -e]: balenq/o, -i, -e, dadenq/o, -i, -e, murśenq/o, -i, -e etc.
Observație
În această categorie intră și adjectivele obginute din substantive
însoțite de prepoziția bi „fără”: bi dadosg/o, -i, -e, „fără de tată”, bi śeresq/o, -i, -e „fără de cap” etc.
f) adjectivele cu desinențaikano:
devlikan/o, -i, -e, gaʒikan/o, -i, -e, mulikan/o, -i, -e, murśikan/o, -i, -e, phralikan/o, -i, -e, rrajkan/o, -i, -e, ʒuvlikan/o, -i, -e etc.
Observație
În această categorie intră și adjectivele care denumesc naționalitățile ca de ex.:

arabikan/o, -i, -e hindi(kan/o, -i, -e) panʒabikan/o, -i, -e
ejrikan/o, -i, -e indikan/o, -i, -e raʒastanikan/o, -i, -e
clinikan/o, -i, -e ivritikan/o, -i, -e saamikan/o, -i, -e
englezikan/o, -i, -e jidiś(ikan/o, -i, -e) serbikan/o, -i, -e
farsikcan/o, -i, -e jugoslavikan/o, -i, -e slovakikan/o, -i, -e
germanikcan/o, -i, -e kroatikan/o, -i, -e turkikan/o, -i, -e
grekikan/o, -i, -e magjarikan/o, -i, -e vizantikan/o, -i, -e

g) adjectivele cu desinențaano:
balan/o, -i, -e, xoran/o, -i, -e xoraxan/o, -i, -e, ilan/o, -i, -e, khetan/o, -i, -e,
murśan/o, -i, -e, phuran/o, -i, -e, rroman/o, -i, -e etc.
h) adjective cu sufixulanglo:
butʒangl/o, -i, -e, punrangl/o, -i, -o, phangl/o, -i, -e etc.
Observație
Multe dintre aceste adjective provin, de fapt din participii.
i) adjective cu desinența -din(d)o:
amboldin/o, -i, -e, armandin/o, -i, -e, ćhumudin/o, -i, -e, khundin/o, -i, -e, phurdin/o, -i, -e etc.
j) adjective cu desinența : –amno:
balamn/o, -i, -e, daramn/o, -i, -e, xoxamn/o, -i, -e, izdramn/o, -i, -e, piramn/o, -i -e etc.
k) adjective cu desinența : –avno:
dukhavn/o, -i, -e

Feb 162010
 

port popular tiganesc
And-i bar, jekh ćhavo del diima jokho rakleça. O raklo pućhel o ćhaves save si äl ćàle e rromenqe. O ćhavo phenel:
– Äl càle e rromane murśenqe si: i kàlca, o gad, i stadĭk (vaj i päläria) i brićàra, o zabùno (vaj o pinźàko) äl murśane kheră aj tiraxa, äl murśane papùća, i ivendesqi raxami.
– Sar si o murśikano gad?
– Vov śaj te avel parno, kalo, lolo vaj do aver rang.
– Kadă si vi amenƟe, e gaʒenƟe!
– Sa kadă si vi äl kàlce, savo śaj te aven kale, parne, lole, gri, gàlbeno
– sar rang -, lùngo vaj xarne – sar lunʒimos -, buxle vaj tang, sar buxlimos.
– Me dikhlem kä e torne ćhavon si len vi skùrto kàlcoe, naj kadă?
– Kadă si, fèri tu trebal te ʒanes kä von na inklŏn nivar angla-e phurenƟe thaj e phurănƟe kadăl E patïvăƟar, von na inklŏn angla lenƟe nić atùnć, sar misalăqe, kana si xurăvde nùmaj and-o gad!
– Śukar si kana äl terne patĭvon o phuron thaj o phurŚn! Saj tu phenes manqe save si äl càle e rromnănqe?
– Äl càle e rromane ʒuvlănqe si: o ʒuvlikano gad o bux1o bajençar, o dikhlo, i ròkia, i kätrìnca, äl ʒuv1ikano kheră save śaj te aven bare patumençar , i còxa (i fïsta), o gùlero o rokăqo, äl ʒuvlăne papùća vi, kana avel o ivend, o ʒuvlăqo zabùno vaj i raxami.
– Sar me dikhav, o rromnăn si len maj but càle sar si e rromen.
– Ova, ova! Trebal te ʒanes so e rromnan si len pot but càle. Len si but xurăvimatas, sar misalăqe: koćàka, sumnakune love (gàlbi), zlàga, telără – save äl rromnă khuven leix and-el ćungră -, pléteră, o śiro e galbençar, sumnakune angrustă thaj but aver.
– Nais tuqe, amàl!a, vaś-i informàcia, kaj si man but importànto, odolesqe so mangav te kerav jekh butŏrri vaś-e aćara aj tradicia e rromenqe and-i Rumùnia.
– Naj sosqe! Aćh Devleça!
– Ʒa Devleça, amal!a.

Pućhimata

1. Save si äl càle e rromane murśenqe?
2. Sar si o murśano gad?
3. Sar si i kàlca?
4. Sar si äl kàlce e terne ćhavenqe?
5. Sar inklŏn von kana maśkar lenƟe si äl phure thaj äl phură.
6. Save si äl càle e rromnănqe?
7. Save si lenqe xurăvimata?

Gramatikane bută

1. Formați adjective cu ajutorul sufixului -alo, de la următoarele substantive, pe care, în prealabil, le veți traduce în limba romani!

apă foame lemn noroc ureche
ban foc lumină os usturoi
brânză frig mărăcine oțel
bucurie fum miere pădure
carne greșeală mână păduche
corn gură muc putere
diavol lacrimă mustață râie
durere lapte nefericire ulei

2. Traduceți următoarele cuvinte în limba romană:

bărbos, făinos, înaripat, însorit, înspumat, pașnic, polițai, traspirat, sângeros, viermănos!

3. Traduceți cuvintele de mai jos, în limba romani și grupați-le după desinențele comune.

acru bun gros murdar roșu surd
adevărat cald încet (ușor) nebun sănătos șchiop
alb copt larg necurat sărac tânăr
amar curat mare negru sătul transpirat
bătrân dulce mic nou slab (uscațiv) umbros
beat gol moale plin smuls uscat
bolnav greu mort rece subțire

4. Formați adjective, prin derivare cu ajutorul sufixului -utno (-uno), de la următoarele cuvinte!

akana arćić dand xarkum manuś opre
anav avri děs kaśt maśkaral paśkernavni
andre barr dur kernavni nakh rup
angle ćaćo gav kòrkoro opral sastri
tele

5. Traduceți în limba romani cuvintele și sintagmele de mai jos și grupați adjectivele obținute după desinențele comune!

arab(ic); arăbesc femeiesc mărunt, (scund)
(de) bărbat; (al) frățesc mincinos
bărbatului fugit mort
bizantin german nebotezat
botezat grec(csc) nesărat
(de) cal; (al) calului hindi nostalgic
comun (de) iarnă; (al) iernii (de) păr; (al) părului
cunoscut idig, păros
domnesc indian plin
dumnezeiesc inimos rom; (perfor.) țigănesc;
elen iubit (de) seară; (al) serii
englez(esc) ivrit (da) soră; (al) sorei
(de) fată; (al) fetei imbunătățit (dres, reparat) spoitoresc
fără de cap legat turcesc
fără de tată maghiar uitat
vechi

6.

a) Copiați lista de adjective prezentate în cadrul părții de gramatică
(Gramàtika: subpunctul c, paragraful Exemple de adjective) și căutați sensurile adjectivelar în vocabularul de la sfârșitul lecției!
b) Cu zece dintre adjectivele respective formați propozitii!

7. Formați propoziții cu sintagmele obținute prin combinarea adjectivelor următoare cu substantivele prezentate în Lista de cuvinte de mai jos:

adavaxtrun/o, -i, -e jekhutn/o, -i, -e śajutn/o, -i, -e
agorutn/o, -i, -e maśkarthamutn/o, -i, -e thanutn/o, -i, -e
akanutn/o, -i, -e phirutn/o, -i, -e themutn/o, -i, -e
bazutn/o, -i, -e racutn/o, -i, -e ʒemutn/o, -i, -e
chibutn/o, -i, -e savaxtun/o, -i, -e

Lista cu substantivele de folosit:

bibliografi/a, -e, s.f. bibliografie koordinàci/a, -e s.f. coordonare
èr/e, -e eră kultùr/a, -e, s.f. cultură
hakaj, ~ a s.m. drept (la ceva) marginalizàci/a, -e s.f. marginalizare
komunikàci/a, -e s.f. comunicație migràci/a, -e, s.f. migrare
koncèpci/a, -e, s.f. concepție okàzi/a, -e s.f. ocazie
kongrès/o -ură s.m. congress progràm/a, -e s.f. program
konklùzi/a, -e concluzie relàci/a, -e s.f. relație
Feb 162010
 

in fata casei

1. tela sub 8. opral deasupra, sus, peste
2. karing spre, căre; la. 9. pe; po, p-o; p-i; p-e pe
3. katar (kat-o, kat-i, kat-e) de la 1o. ʒi  până la
4. paśa lângă alături (aproape) de 11. maśkar „între„, „printr-o
5. intăl dincolo de; prin; peste 12. and, anda, and-e, and-i, and-o în; la
6. pala după; în urma, în spatele 13. anda-i, anda-o, anda-e, andar-i, andar-o, andar-e din
7. angla în fața, înaintea
– Kaj și o vurdon? – Kaj si i ćirikli?
– O vurdon și maśkar-o gono thaj o asav – I ćirikli si p-o asav.
– Sar si o vurdon? – Karing ʒal o vurdon?
– O vurdon si bi grastenqo. – O vurdon, ʒal karing-o asav.
– Kaj și äl gone? – So si angla-o asav?
– Jekh gono si pala vurdon thaj śtar gone si and-o vurdon. – Angla lesƟe si jekh vurdon.
– Katar avel o manuś? – Kaj si o xuxur?
– O manuś avel katar (kat-o) o  vurdon vi ʒal ʒi-o asav. – O xuxur si paśa-o (paś-o) kaśt.
– Kaj si o kher? – Katar avilo o vurdon?
– O kher si intăl-o kast. – O vurdon avilo andar-o gav.
– So si tela-o vurdon?
– Tela-o vurdon si jekh barr.
– So si opral-o asav thaj o vurdon?
– Opral-o asav thaj o vurdon urăn nìśte ćiriklă.

Gramàtika

1. Prepoziția (I Prepozìcia)

După cum s-a constatat din exemplificările de mai sus, cele mai frecvente prepoziții în limba romani sunt următoarele:

an v. anda.
and- v. a n d a.
anda „în”;”la”. Prepoziția anda alcătuiește împreună cu articolele substantivelor eu care se însoțeste îmbinări ca de ex.: and-i, and-o, and-äl [and-e], rezultate prin elidarea vocalei finale e a prepoziției anda.
andar „din”. Această prepoziție formează împreună cu articolele substantivelor cu care se însoțeste sintagme de tipul: andar-i, andar-o, andam-äl [andar-e], respectiv, pentru forma anda, anda-i anda-o, anda-äl [arida-e].
angla „în fața”, „înaintea”.
bi „fără”. Prepoziția bi este folosită cu construcțiile genitivale de tipul:
bi grastenqo vurdon (căruță  fără de cai)
bi grastesqo vurdon (căruță fără de cal) etc.
intăl (prep. și adv.) „dincolo de” ; „prin” ; „peste”. Example: -o gav di jekhbara veś. (Dincolo de sat este o pădure mare); -o drom si amaro kher.(Peste
drum este casa noastră); Vov ʒal -o fòro (El vine prin oraș).
kaj „la”. Prepoziția kaj este întâlnită în sintagmele:
kaj + i „(ou formă contrasă k-i), specifică îmbinarilor cu articol și substantiv
de gen feminin;
kaj + o (cu forma contrasă /c-o), specifică îmbinărilor cu articol și substantiv de gen masculin;
kaj + e (cu forma contrasă k-e), specifică îmbinărilor cu articol și substantiv
cle gen masculin sau feminin, la plural.
karing „spre”, „către”; 5,la”.
katar „de la”. împreună cu articole și substantive formează construcții, ca
de ex.: katar-i [eu varianta contrasă kat-i], katar-o, [cu varianta contrasă
kat-o], katar-e [cu varianta contrasă kat-e].
ku „ou” (prepoziție preluată din limba română; intră în construcții semicalchiate din limba română, ca, de pildpreluata: ku śero „ou cap”, de ku răt „de cu seară”.
maśkar „între”, „printre”.
opral (prep. și adv.) „deasupra”, „sus”; „peste”
pala „după”; „în urma”, „în spatele”.
paéa „lângă”; „alături (aproape) de”.
po „pe”, eu variantele, structurate în funcție de genul articolului și al substantivului, p-i, p-o, p-e.
po v. pe (forma contrasă p-o).
tel:} „sub”, „dedesubt”.
vas „pentru”; „de, însărcinat(ă) cu  ”
ʒi „până”, „până la”

2. ADVERBUL (I PAŚKERNAVNI)

Adverbe provenite din prepoziții
De la multe din prepozițiile întâlnite în această lecție se pot obține adverbe, de regulă, de loc:

Prepoziția Adverbul de loc
I. locul spre care se îndreaptă acțiunea sau sa realizează aceasta (LOCATIV) II. locul din care pornește acțiunea (ABLATIV)
anda, în, în interior;la
angla în fața, înaintea andre înăuntru, în interior; spre interior andral din interior
intăl „dincolo de; prin; peste angle înainte anglal din față, din partea de dinainte
karing spre, către intă încolo, într-acolo intăl dintr~aco]o (din partea) de dincolo[de peste]
maśkar între, printre karing încotro, unde karingal din ce parte, dincotro
opral sus, deasupra; peste maśkare în mijloc, spre mijloc maśkaral din (partea de) mijloc
pala după; în urmă, în spatele opre (în direcția) de sus, în sus opral dinspre partea de sus, de sus
paśa lângă alături (aproape) de palpale înapoi, îndărăt palal dinapoi, din partea din spate
tela sub, dedesubt [Obs. pale din nou, iarăși] paśal din apropiere
paśc pe lângă în apropiere telal din (dinspre) partea de jos, de jos; de sub..
tele jos, spre partea de jos; în jos

3. ADJECTIVUL (I Paśnavni)

Adjectivele de tip „tang” (Al paśnavni „tang”)

În această categorie intră:
1. Adjective de proveniență romă (tipic romă) cu terminație o consoană ca de ex.:
barabar, but, godăver, kuć, nasul, śukar, tang etc.
2. Adjective rezultate din împrumuturi:
a) invariabile (sau parțial variabile cu terminația -o:
aktivo, atematiko, aźutikano, blàgo, dèmno, dràgo, ekzàkto, hàrniko, holărniko, intranzitivo, jèftino, kalmo, kardinàlo, krèco, òblo, oficiàlo, ordinalo, pasivo, retroflèkso, skàmpo, slùbo, slòbodo, tematìko, tranzitivo, vòrto, vrăniko, zèleno.

Observație
Dacă unele dintre aceste adjective au aceleasi formă în declinare, indiferent de gen, numar, caz, altele – ca de ex. slàbo, lùngo, kalmo, krèco etc. – au la cazurile oblice forma comună, diferențiată pe gen și număr.
b) adjective cu terminația -me (îndeosebi la cuvintele împrumutate din limbile neogreacă și , română): gätime, krecome, mahrime, märitime, prahome, vestome, vortome, vulujme etc.
c) adjective cu terminația o consoană vlah etc.
d) adjective cu termirtația o vacală frimi etc.
e) adjective indecinabile: bordo, gri etc.

Save si äl maśkarthemutne organizàcie e rromenque?

O jekhto maśkarthemutno rromanu kongrèso kedisajlo and-i Londra (and-o 1971 berś), o dujto sas and-i Geneva (and-o berś 1978), o trinto » and-o Göttingen (and-o berś 1981) thaj o śtarto – and-i Varśava (and-o berś 1990).
I jekhto „Rromani Milajesqi Skòla” sasa and-o fòros Beograd (Źulaj, 1989), i dujto and-i Vièna (1990) thaj i trint and-i Kàrjaa (Finlaàndia, 1991).

O Prezidento dr. Rajko Djurić

O Prezidento dr. Rajko Djurić

O akanutno prazidènto a Rromane Uniaqoro, o dr. Rajko Djurić, lekhlă. and-o „Informaciaqo Lil a Rromane Uniaqoro” „(No 1-2, Źulaj – Augùsto, 1991). kä o kapïtàlo skòpo e Rromane Milajesqe Skolăqo „sas te keras i rromani ćhib stàndard. Sas amen kerdi ʒi akana alfabèta stàndard, sar aprobisardă, la o IV Rromano Kongrèso and-i Varśava, no trebalas te ʒas maj anglal and-i standardizàcia e terminologiaqi […]. Jekh nàcia bi standardone ćhibăqo si jekh nàcia bi skolăqo, si jekh nàcia veśenqe, aj e aver ni tretisaren la seriòz.
And-a Milajesqe skòla sas amen rromani ćhib, rromani història, hindi ćhib – cikne elemćntură, kozom trebal te dikhas o phralipen maśkar-i rromani ćhib thaj e ćhibă a Indiaqe. Sas amen vi pralèkcia andar-i sociològia, literatùra, història aj aver te śaj dikhasa o historikano drom amara naciaqo”.
Äl maj laćha thaj butʒivde lila vaś-a rroma sas „Journal of the Gypsy Lore Society” (kotar-o berś 1888, Edinburgh) thaj „Études Tsiganes” (kotar-o berś 1955, Paris).

I jekhto seriòzo bibliogràfia vaś-i problematika e rromenqe sas A Gypsy Bibliography (Edinburg, 1909 berś [i jekhto edicia], 1914 berś [i dujto edìcia]), savi kerdăs la o George F. Black.
Paleder o Germàno kerdă. vi vov jekh buxli bibliografia, savorre butènqe, save iklisle and-i Rùsia aj Sovietikano Jekhipen kotar-o XVII śeliberś
ʒi k-o berś 1934. Importànto. bibliografia si vi i pustik „Leeds University Romani Catalogue” (Leeds – Bari Britània, 1962 b.).
Pala-o śtarto Rromano Maśkarthemutno Kongrèso, I Rromani Unia, and-i Januàra 1991, kerdăs i Fondàcia „Rromani Baxt”, and-i Varśava, savi trebal te vazdel o pućhipen e rromenqo aj lenqe kulturaqo.
Kotar-o Źulaj – Augùsto 1991, i Fondàcia „Rromani Baxt” del avri and-i Varśava o „Informaciaqo lil e Rromane Uniaqoro”, kaj si o jekhto
maśkarthemutno lil, kaj del informaćie and-i ćhib rromani.

Trebal, sa kadă, te ʒanas ka I Komisia vaś-i standardizàcia e rromane chibăqiri kedisajli and-i Varśava (Jadwisin – Serock), 5, 6 thaj 7 Śtartonaj 1990 thaj lăs decizia „I Rromani Alfabèta”.

Sar ʒanas, but studitre, sar o Jan Kochanowski, o Marćel Kortiàde, o Donald Kenrick, o Ian Hancock, o Lev Ćerenkov, o Leksa Manuś, o Rajko Djurić, o Śaip Jusuf aj aver, kerde but berś butĭ vaś-i standardizàcia akala ćhibăqi thaj vaś-i elaboràcia jekhe khetane rromane alfabetaqi.

Akana, kana o Rromano Kongréso oficialisardă alfabèta thaj äl bare maśkarthemutne organizàcie pinʒarde la; äl rroma śaj te lekhen vi te drabaren rromanes, te keren lila, te keren rromani skòla, ta i rromani înformàcia te cirkulisarel and-i sasti Evròpa vi maj dur.

Pućhimata

1. Kaj thaj kana kedisajlen o jekhto, o dujto, o trinto vi o śtarto Rromane Maśkarthemuine Kongrèsură?
2. Kana thaj kaj sas organizisarde äl Emmaus Milajesqe Skòble?
3. Kon si o akanutno prezidénto e Rromane Uniaqoro.
4. So lekhlă o dr. Hajko Djurić vas-o kapitàlo skopo e Rromane Milajesqe Skolăqo? l
5. SosƟar si importànte „I Rromani Milajesqi Skòle”?
6. Save si al importànte studiutne lila vaś-e rroma?
7. Savi si i jekhto seriòzo bibliogràfia vaś-e rroma?
8. Kana thaj kaj kerdili i Fondàcia „”Rromani Baxt”?
9. Savo si o lil, savo del avri i Fondàcia „Rromani Baxt”?
1o. Kana, kaj vi sosƟar kedisajli i Komìsia vaś-i standardizacia e rromane ćhibăqiri?
11. Kon si e maj pinʒarde studitre, save kerde butĭ vaś-i standardizàcia e rromane ćhibăqi thaj vaś-i elaboràcia jekhe khetane rommane alfabetaqi?
12. So mol i rromani alfabèta e romenqe?

Gramatikane bută

1. Scrieți în limba romani prepoziția sugerată de cerculețele plasate lângă triunghiurile hașurate!

1. ………… (pe)
2. ………… (din)
3. ………… (în față)
4. ………… (sub)
5. ………… (dincolo de)
6. ………… (spre, către)
7. ………… (de la)
8. ………… (în)
9. ………… (deasupra, sub)
10. ………… (prin)
11. ………… (între)
12. ………… (în spate)
13. ………… (lângă)
14. ………… (până la)

2. Traduceți propozițile de mai jos și formați adverbe!
în, în față (inaintea), spre, între, după, lângă, sub.
3. Clasificați adjectivele de mai jos, după criteriile îvățate, după ce în prealabil, le-ați itrodus în limba romani!

activ ~ă demn ~ă harnic ~ă măritată retroflex ~ă
atematic ~ă dește/pt, -aptă ieftin ~ă mânio/s -asă scump ~ă
auxiliar ~ă drag ~ă intranzitiv ~ă mult ~ă slab ~ă
blagoslovit ~ă dre/pt, -aptă încrețit ~ă oficial ~ă slobod ~ă
bombat ~ă egal ~ă îndreptat ~ă ordinal ~ă spurcat ~ă
bordo exact ~ă îngust ~ă pasiv ~ă tematic ~ă
calm ~ă frumo/s, -asă înmormântat ~ă puțin ~ă tranzitiv ~ă
cardinal ~ă gătit ~ă înștiințat ~ă rău, rea verde
creț, creață gri învechit ~ă valah ~ă
lung ~ă vlah ~ă
vrednic ~ă

4. Traduceți în limba romani!

În fața casei se uflă un copac mare, iar în spatele lui este o fântână.
În casă este foarte frig, iar afară, în curte, este cald.
Dincolo de sat este o pădure din care eu iau lemne.
Când mă întorc acasă, vin prin sat.
Peste drum este un magazin.
Printre ei sunt și copii care știu să cânte frumos.
În spatele curții este o gârlă. Gâștele ies din apă și vin spre casă.
Sub masă este un scaun mic.
Vino înăuntru, nu mai sta acolo, afară!
El mergea înainte.
Încotro duce acest drum de țară? De unde ai venit fata aceasta?
Mergi în centru unde sunt și bărbații lor! S-a uitat în sus și a văzut că plouă.
S-a uitat apoi înapoi și a văzut cum zmeul se bătea cu împăratu1 cel tânăr.
Stai jos, lângă mine!
Comisia pentru (însărcinată cu) standardizarea limbii romani s-a întrunit în anul 199o, lângă Varșoria.
De jos venea frigul, iar de sus căldura.
Din spate auzeam cum căntau cocoșii.
Din apropierea mărăcinilor a ieșit un iepure fricos.
Lupul a ieșit din mijlocul pădurii.
Din față a venit un bărbat și ne-a dat, niște cărți religioase.
Din nou a venit acel bărbat pe care și tu îl știi.
Din față a ieșit o femeie, care a discutat cu el.
I-a spus că și căruța noastră este fără cal, iar calul acela este fără potcoave.
Am cumpărat de la măcelar puțină carne.
De la mine și până la tine sunt doar câteva străzi.

5. Rețineți expresiile!

1. Ker manqe than! Fă-mi loc! 11. Miśte sutilem! Am dormit bine!
2. Ʒi kaj ʒas.? Pină unde mergem? 12. e semas nasvalo. Am fost bolnav?
3. Fal ma miśto te pinʒarav tut! Îmi face plăcere să te cunosc! 13. Fal ma nasal! Îmi pare rău!
4. Katar ʒanes kadaja! De unde știi aceasta? 14. Le o skamin beś tele! Ia un scaun și stai jos!
5. Sar aflis tu? Ce faci? 15. Kana maj  aves palpale? Când te mai întorci?
6. Pes o drab? Fumezi? 16. So maj keres, phmllea? Ce mai faci, frate?
7. Păv drab! Fumez! 17. Fai me miste te dikhav tut! Mă bucur (îmi pare bine) să te văd!
8. Sar aflil pes tirri rromni? Ce face nevasta ta? 18. Fal ma laćhol Îmi pare bine!
9. Kana te maj dikhav tut? Când să te mai văd? 19. Savorre ileça! Din toată inima!
1o. Sar sutăn? Cum ai dormit.?